UNIVERSITATEA ROMANO - AMERICANA

Facultatea de Relatii Comerciale si Financiar-Bancare Interne si Internationale

LUCRARE DE LICENTA

Analiza si evaluarea

unui proiect de investitii pe exeMplul

S.C. Alcomem S.R.L.

CAPITOLUL I

notiuni generale privind investitiile

Cresterea si dezvoltarea economiilor statelor lumii sunt puternic influentate de volumul si dinamica investitiilor realizate sau aflate in curs de derulare. In activitatea economica investitiile ocupa un loc central, cu rol dinamizator atat pentru sfera productiei de bunuri si servicii cat si pentru sfera consumului. Investitiile reprezinta un concept complex, cu multiple abordari si implicatii, a caror problematica este destul de dificil de abordat.

In sensul larg prin investitii se inteleg toate cheltuielile legate de o activitate intreprinsa cu scopul de a obtine profit constructia de depozite bancare, tranzactionarea de actiuni si obligatiuni, initierea si dezvoltarea unor afaceri. Investitiile nu trebuie confundate cu orice cheltuiala facuta in sistemul economic. Astfel, cheltuielile cu achizitia de materii prime, semifabricate, aparate de masura si control, plata salariilor etc. nu reprezinta un efort investitional, ci un efort pentru desfasurarea activitatilor economice. In sens restrans, investitiile reprezinta acele cheltuieli efectuate pentru dezvoltarea, modernizarea si retehnologizarea unor obiective economice sociale existente precum si pentru construirea de noi obiective.

Trebuie precizat faptul ca notiune de investitie nu se refera doar la fondurile alocate activitatilor economice, ci si la alte activitati de natura sociala, ecologica, educationla, militara, medicala etc.

Capacitatea si potentialul investitional al unui agent economic(public sau privat) se reflecta atat in volumul de resurse financiare, materiale, umane, informationale implicat, cat si prin capacitatea factorului uman de a obtine efecte economice superioare din resursele utilizate.

In general, investitile de capital sunt asociate cu o activitate derulata in scopul mentinerii, perfectionarii si dezvoltarii capitalului fix detinut de agentii economici.

Abordarea notiunii de investitie poate fi realizata din mai multe puncte de vedere:

a)       din punct de vedere contabil investitia reprezinta toate bunurile mobile si imobile, corporale sau necorporale achizitionate sau create in cadrul unor entitati economice destinate ramanierii la forma initiala. In plan contabil investitiile sunt imobilizari si ele se regasesc sub doua forme:

imobilizari de exploatare care vizeaza acele bunuri achizitionate pentru a fi folosite pe o perioada mai mare de timp si puse in functiune pentru a fi utilizate pe intreaga perioada economica de functionare

imobilizari in afara exploatarii reprezinta bunuri cu destinatie sociala sau speculativa (sedii administrative, centre de educare, terenuri, obiecte de arta etc.)

b)      din punct de vedere economic investitiile reprezinta consumurile de resurse efectuate pe durata de realizare a investitiei cu scopul obtinerii unor rezultate viitoare pe durata de functionare a obiectivului economic

c)       din punct de vedere financiar investitiile desemneaza cheltuielile facute pentru achizitionarea resurselor in vederea realizarii si punerii in functiune a obiectivului economic cu scopul obtinerii de venituri viitoare care sa asigure recuperarea cheltuielilor proprii efectuate si sau rambursarea resurselor atrase.

Se vor face referinte la investitiile destinate asigurarii suportului material pentru dezvoltarea economico sociala de perspectiva economiei. Pe baza acestora se vor evidentia efectele economice (profit, incasari valutare etc), tehnice (cresterea randamentului, a volumului si obtimizarea structurii utilajelor), sociale (cresterea/metinerea numarului locurilor de munca, asigurarea unor venituri corespunzatoare nevoilor salariatilor). Economia romaneasca se caracterizeaza prin existenta unor capacitati de productie foarte mari si dispun de utilaje, echipamente si tehnologii. Din pacate acestea nu permit realizarea unor produse si servicii competitive pe piata actuala internationala. Trebuie mentionat in abordarea investitiilor caracterul de unicitate al fiecarui obiectiv realizat, indiferent de natura sa. Chiar daca alocarea fondurilor se face in aceleasi conditii (volum, repartizare in timp, resurse financiare).

ROLUL INVESTITIILOR

Investitiile constituie principalul mijloc de promovare a progresului tehnic, a noului, lor le este propriu caracterul inovator care asigura introducerea si punerea in functiune a celor mai noi tehnologii si descoperiri industriale, economice si informatice.

Rolul crucial al investitiilor ca motor al cresterilor economice este unanim recunoscut. Nu exista model de echilibru macroeconomic care sa nu includa investitiile alaturi de consum ca parte a cererii agregate intr-o economie, de exemplu Keynes introduce conceptul de 'multiplicator al investitiilor' iar modelul 'Harrod - Domar' pune in evidenta rolul investitiilor drept componenta a cererii agregate, in acumularea de capital prin intermediul functiei de accelerare a investitiilor. Pentru o economie echilibrata investitiile sunt egale cu economisirile rolul acestora din urma fiind de a spori cererea de bunuri si investitii.

Dezvoltarea economico-sociala este influentata de o multitudine de factori interni si externi. Dintre acestia, un rol important il are capitalul al agentilor economici publici sau privati.

In contextul cresterii si dezvoltarii economico-sociale investitiile de capital se constituie din totalitatea cheltuielilor pentru achizitia si realizarea de noi mijloace fixe productive sau social-culturale, pentru modernizarea, dezvoltarea si retehnologizarea celor deja existente. Prima directie de orientare reprezinta avantajele, cum ar fi existenta unei baze si piete de profi, dar ele implica aparitia unor probleme de natura socio-economica (problemele cu sindicatele, disponibilizari forta de munca, aparitia unor zone unisectorile slab dezvoltate). In viata economica activitatea de investitii ocupa un loc central, atat in sfera productiei de bunuri si servicii, cat si in sfera consumului, fiind factorul care influenteaza simultan cererea si oferta. Argumentarea acestei afirmatii este data de procesele de antrenare si multiplicare a efectelor pe care le genereaza orice proiect de investitii, indiferent de sectorul de activitate in care se implementeaza.

Cererea pentru produsele unei intreprinderi si rentabilitatea constituie doi factori motivationali ai investitiilor. Trebuie de precizat ca rolul esential revine cererii, tocmai pentru a satisface aceasta cerere intreprinderile trebuie sa isi dimensioneze capacitatea de productie. Pentru a raspunde cererii sporite de pe piata sunt necesare noi investitii care sa antreneze cresterea productiei. Realizarea unui proiect de investitii in sfera productiei de bunuri si servicii are ca efect sporirea si diversificarea ofertei si, implicit, daca aceasta este validata de piata, cresterea veniturilor agentilor economici. Concomitent insa va fi influentat direct prin efectul de antrenare cresterea gradului de ocupare a fortei de munca. Dar cresterea numarului de angajati si/sau a castigurilor lor salariale conduc, in ultima instanta, la sporirea cererii de bunuri si servicii.

Pe de o parte, va avea loc o crestere a economiilor populatiei, cat si a disponibilitatilor financiare ale agentilor economici care vor structuri mai performante, in acord cu optiunile investitiei. Deci, putem afirma ca, in cadrul circuitului economic national, activitatea de investitii joaca un dublu rol:

in primul rand, agentii economici declansatori de actiuni investitionale, care implementeaza diverse proiecte de investitii, isi sporesc oferta de bunuri si servicii prin cresterea capacitatiilor de productie, realizand venituri suplimentare;

in al doilea rand, orice proiect de investitii va genera nevoi sau cereri suplimentare in sectoarele conexe in amonte (furnizoare de materii prime, materiale, utilitati, etc.) sau in aval (distribuitoare si/sau consumatoare a bunurilor si serviciilor oferite). Implicit va avea loc o crestere in lant a veniturilor la toti agentii economici antrenati.

De mentionat ca daca bunurile si serviciile necesare pentru proiectul de investitii sunt procurate din import, de la producatori externi, atunci acestia isi sporesc vanzarile lor, iar balanta noastra comerciala se dezechilibreaza in directia cresterii platilor. De aici efectul multiplicator al investitiilor se in cea mai mare parte se gaseste in strainatate, iar noi beneficiem de aceste efecte in masura cea mai mica.

In plan social, investitiile joaca rolul de regulator/compensator in ocuparea fortei de munca, in imbunatatirea calitatii vietii. Implementarea unor proiecte sau programe de investitii antreneaza modificari pe piata muncii, creand o nevoie suplimentara de forta de munca in sectoarele care pregatesc si realizeaza actiuni investitionale, dar mai ales beneficiarii de investitii, care exploateaza noile capacitati de productie. Aceasta are ca efect imediat, atenuarea presiunilor factorilor generatori de somaj, asa cum sublinia H. SCHMIDT, presedintele PSD din Germania, "profiturile de astazi fac investitiile de maine, iar acestea locurile de munca de poimaine".

Investitiile au un profund caracter inovator in cadrul economiei nationale si numai printr-un efort continuu de investitii poate fi garantata competitivitatea economiei nationale, o economie fara dezechilibre si inflatie. Atunci cand economia se afla in criza intreaga activitate economica este tulburata, capitalul instalat ramane nefolosit sau incomplet folosit. Criza din economia noastra a diminuat extrem de mult resursele de investitii. Pentru a reveni la situatia normala se apeleaza la capitalul strain sa intervina in investitii directe. Aceasta este o solutie care se loveste de mai multe obstacole:

retinerea firmelor straine si a bancilor straine;

mecanismul scurgerii in afara a efectelor de antrenare generate de investitii.

SCOPUL INVESTIILOR

Corelatia dintre investitii si dezvoltare economica este complexa si are dublu sens: pe de o parte investitiile influenteaza cresterea economica prin volumul si dinamica lor, iar pe de alta parte cresterea economica este influentata de calitatea investitiilor, de eficienta utilizarii resurselor consumate.

Indiferente de sursa de finantare, natura investitiei si domeniul de implementare, in cadrul proceselor investitionale se au in vedere anumite obiective specifice:

dezvoltarea bazei tehnico materiale existente si adaptarea acesteia la cerintele de flexibilitate a productiei necesare pe pietele interne si mai ales internationale;

dezvoltarea gamei de produse si servicii realizate si diversificarea catre alte sectoare de activitate;

reducerea costurilor de productie, cresterea productivitatii muncii si a randamentului de utilizare a capitalului;

promovarea si integrarea progresului tehnologic prin aplicarea cat mai rapida, in procesele economice, a rezultatelor cercetarii stiintifice si tehnologice;

cresterea gradului de integrare a activitatilor desfasurate in cadrul proceselor de cooperare economica internationala;

reducerea riscurilor de exploatare prin largirea si divesificarea surselor de aprovizionare a pietelor de desfacere

CapITOLUL II

indicatori de analizA Si eficienTA a proiectelor de investiTii

2.1. Indicatori statici

2.1.1. Investitia totala

Investitia totala (I_t) este un indicator de volum care exprima efortul investitional total facut pentru realizarea obiectivului. Relatia de calcul este urmatoarea:

I_t = Id + I_col + I_con + SMC + P_i + P_c

in care:

I_d - reprezinta investitia totala

I_d,I_col,I_con - investitia directa colaterala si conexa

P_i - pierdere de profit ca urmare a scoaterii din circuitul economic a resurselor financiare alocate pentru finantarea investitiei

SMC - stocul de mijloace circulante necesar la prima dotare

P_c - pierderea de profit ca urmare a scoaterii temporare din folosinta a unor capacitati de productie in vederea modernizari.

Cum investitia totala este un indicator de volum ce cuantifica efortul se va alege pentru varianta cu efort minim.

Acest indicator este un indicator de volum si nu se poate alege varianta optima numai prin prisma marimii lui. De accea este necesar sa se calculeze si alti indicatori care sa vizeze atat eforturile cat si efectele.

2.1.2. Investitia specifica

Investitia specifica (s) reprezinta efrotul investitional facut pentru obtinerea unei unitati de capacitate de productie exprimata fizic sau in unitati monetare. In consecinta, vor exista doua formule de calcul corespunzator modului de exprimare a capacitatii. In acelasi timp, indicatorul se poate calcula pentru trei situatii:

pentru obiective noi

pentru modernizari, dezvoltari, sau retehnologizari

pentru comapartii

a) pentru obiective nou relatiile de calcul sunt:

s_i=I_ti/q_hi sau s^'_i=I_ti/Q_hi

in care s si s^' reprezinta investitia specifica calculata in functie de capacitatea exprimata fizic sau in unitati monetare.

I_t = investitia totala

q = capacitatea anuala de productie exprimata fizic

Q = capacitatea anuala de productie exprimata in unitati monetare

i = varianata de capacitate

in calculelede eficienta economica a investitiilor, in documentatiile de investitii Q_hi semnifica atat capacitatea de productie exprimata in lei cat si venitul anual care se va obtine din productia de baza la varianta i.

b) pentru dezvoltari, modernizari sau retehnologizari relatiile de calcul sunt:

s_i=I_ti/(q_hi-q_h0) sau s^'_i=I_ti/(Q_hi-Q_h0)

in care q_hi si Q_hi reprezinta capacitatea anuala de productie exprimata fizic sau in unitati monetare in varianta modernizata i.

Q_h0 si q_h0 reprezinta capacitatea anuala de productie exprimata fizic sau in unitati monetare in varianta initiala.

In acest caz, investitia specifica exprima efortul investitional facut pentru a obtine o unitate suplimentara de capacitate de productie, exprimata fizic sau in unitati monetare.

c) pentru comparatii relatiile de calcul sunt:

s^'_i = (I_ti-I_tj)/(q_hi-q_hj) sau s^'_i=(I_ti-I_tj)/(Q_hi-Q_hj)

in care q_hi si Q_hi reprezinta capacitatea anuala de productie exprimanta fizic sau in unitati monetare in varianta de modernizare i.

Q_hj si q_hj reprezinta capacitatea anuala de productie exprimata fizic sau in unitati monetare in varianta de modernizare j.

I_ti si I_tj = investitia totala in cele doua variante i si j. In acest caz investitia specifica exprima sporul de investitii facut pentru a obtine o unitate suplimentara de capacitate de productie exprimata fizic sau in unitati monetare in varianta i fata de varianta j.

Capacitatea investitiei specifice in functie de capacitatea exprimata in unitati monetare (Q) este mai semnificativ deoarece suprinde influenta structurii productiei.

2.1.3 Termenul de recuperare

Termenul de recuperare (T) exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din profitul anual. Ca si investitia specifica, indicatorul se poate calcula in trei situatii distincte:

a) pentru obiective noi relatiile de calcul vor fi

T_i = I_ti/P_hi

in care T = termenul de recuperare al investitiei

I_t = investitia totala

P_h = profitul anual

i = varianta de investitie

Varianta cea mai buna este acea cu termen de recuperare cel mai scurt

b) pentru dezvoltari modernizari si retehnologizari

T_i=I_ti/(P_hi-P₀)

in care: P_hi si P₀ reprezinta profitul anual in varianta modernizata respectiv in varianta initiala.

In acest caz termenul de recuperare exprimata in perioada de timp in care investitia se recupereaza din sporul de profit anual al variantei modernizate fata de cea initiala.

c) prin comparatii relatiile de calcul sunt:

T_i=(I_ti-I_tj)/(P_hi-P_hj)

in care P_hi si P_hj reprezinta profiturile anuale in varianta i si j.

Astfel calculat termenul de recuperare exprima perioada de timp in care sporul de investitii a; variantei i fata de varianta j se recupereaza pe seama profitului suplimentar al variantei i fata de varianta j.

In cazul in care profitul nu este constant in timp (asa cum se intampla de cele mai multe ori in practica) calculul termenului de recuperare se face pe baza urmatoarei relatii:

I_t= sum(P_hi) cu h=1..T

in care: T - termenul de recuperare a investitiei

I_t - investitia totala

P_{hi -} profitul anual corespunzator anului h in varianta i

2.1.4. Coeficientu de eficienta economica

Coeficientu de eficientaa economica (e) - exprima profitul anual ce revine la 1 leu investit. Cele trei formul de calcul sunt:

a) pentru obiective noi

e_i = P_hi/I_ti

in care: e_i - coeficientul de eficienta economica

b) pentru dezvoltari, modernizari sau retehnologizari,

e_i = (P_hi-P_h0)/I_ti

in acest caz coeficientul de eficienta economica exprima sporul de profit anual al variantei modernizate i fata de situatia initiala ce revine la 1 leu investit.

c) prin comaparatii,

e_i = (P_hi-P_hj)/(I_ti-I_tj)

Astfel calculat, coeficientul de eficienta economica exprima profitul suplimentar al variantei i fata de varianta j ce revine la 1 leu investit suplimentar fata de varianta j.

Indicatorii prezentati au dezavantajul ca nu iau in considerare durata de functionare a ebiectivului economic. Este cunocut faptul ca investitiorul este interesat de perioada de eficienta de functionare ramasa dupa recuperarea cheltuielilor investitionale. Cu alte cuvinte el doreste ca intervalul de timp dintre termenul de recuperare (T) si durata de eficienta de functionare (D_e) sa fie cat mai mare. Pentru a intelege mai bine acet lucru se va face graficul procesului investitie productie.

Cheltuieli recalculate

Cheltuieli recalculate (K): este un indicator de minim.

K = I_t +

Acest indicator este utilizat pentru a alege intre:

I_i > I_j dar CE_hi < CE_hj

sau

I_i < I_j dar CE_hi > CE_hj

si arata efortul total cu investitiile si cu functionarea obiectivului de investitii pe durata de viata a acestuia, in cele doua variante de realizare a proiectului, i si j. Indicatorul cheltuieli echivalate/recalculate se poate utiliza doar daca in cele doua variante de proiect se opereaza cu aceeasi capacitate de productie anuala, altfel se utilizeaza forma specifica a indicatorului k

Cheltuieli echivalente specifice

Cheltuieli echivalente specifice (k) este de asemenea un indicator de minim, care se calculeaza dupa formula:

k =   sau k =

Observatie: K si k sunt nerelevante in varianta statica.

randamentul economic

randamentul economic (RE): Acest indicator arata nivelul beneficiului care ii ramane investitorului, dupa recuperarea tuturor cheltuielilor generate de realizarea investitiei si de exploatarea capacitatilor de productie, dupa punerea in functiune a obiectivului de investitii, respectiv capacitatea unui proiect de a produce un plus de profit fata de cel necesar pentru recuperarea investitiilor, pe unitate de efort investitional.

RE = -1 sau RE = sau RE =

Pt = Pt_rec + Pt_exced, (D. Parvu, op. cit., p. 121-122)

unde:

Pt = profit total obtinut pe durata de viata economica a proiectului;

Pt_rec = profitul utilizat pentru recuperarea capitalului investit initial;

Pt_exced = surplusul de profit.

Se accepta proiectele cu RE > 0, iar daca se realizeaza o selectie intre mai multe variante de proiect se prefera varianta cu cel mai mare RE, fiind un indicator de maxim.

2.2. Indicatori dinamici

Venitul net actualizat

Venitul net actualizat (VNA), indicator ce permite a se stabili diferenta intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile totale (cu investitiile si cu productia), in cazul in care toate valorile sunt actualizate. Asa cum am mai mentionat, in metodologia BIRD toate calculele de actualizare se fac la momentul inceperii lucrarilor de investitii.

Expresia analitica a indicatorului venit net actualizat (VNA) este urmatoarea:

I - investitia efectuata,

CF - cash-flow (flux de numerar),

t- perioada de timp,

n - numarul de ani (durata de viata a proiectului),

Vrez - valoarea reziduala.

VNA constituie un indicator fundamental pentru evaluarea economica si financiara a proiectului de investitii. Prin continutul sau acest indicator caracterizeaza in valoare absoluta, aportul de avantaj economic al unui proiect de investitii, castigul, rasplata sau recompensa investitorului.

VNA sta la baza acceptarii sau respingerii proiectului de investitii.

Daca avem un singur proiect vom accepta investitia numai atunci cand VNA>=0 si vom respinge cand VNA<0.

Daca avem posibilitatea selectarii dintre mai multe proiecte de investitii vom alege proiectul cu VNA maxim.

Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obiectiv economic, deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare; or, acest indicator exprima tocmai venitul net, profitul net obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei factorului timp. Cu toate aceste avantaje, el fiind un indicator de volum, care cuantifica numai efectele nete, nu poate fi considerat indicator de eficienta economica, deoarece nu asigura si comparabilitatea cu eforturile facute pentru obtinerea acestui efect net.

2.2.2 Rata interna de rentabilitate a investitiei

Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) - exprima rata de discontare pentru care veniturile brute totale actualizate sunt egale cu costurile totale (de investitii si de productie) actualizate, ambii indicatori fiind calculati pe intreaga viata economica. Altfel spus, rata interna, de rentabilitate este acea rata de actualizare pentru care venitul net actualizat este 0.

Este oportun ca selectarea proiectelor de investitii in functie de RIR sa aiba loc prin comparare cu eficienta economica obtinuta la obiective economice similare din tara, dar in mod deosebit din strainatate, unde acest indicator se calculeaza in mod uzual. BIRD ia in considerare si analizeaza numai acele proiecte de investitii la care rata interna de rentabilitate se situeaza la cote superioare normei de 15%.

Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face prin reprezentare grafica sau calcul analitic. De fiecare data se impune stabilirea unui venit net actualizat pozitiv (VNA+), care corespunde unei rate minime (a_min) si unui venit net actualizat negativ (VNA-), care corespunde unei rate maxime (a_max).

La folosirea calculului analitic se aplica relatia

Atragem atentia ca venitul negativ VNA. se considera in modul. Cateva precizari privind alegerea ratelor de discontare:

- se recomanda ca a_min si a_max sa se aleaga in asa fel incat pentru a_min sa se obtina un venit net actualizat pozitiv, iar pentru a_max unul negativ;

- diferenta intre ratele de discontare alese (a_min si a_max) sa nu fie mai mare de 5%, deoarece in intervalul x s-a presupus ca VNA are o evolutie liniara, iar in realitate evolutia este sub forma unei functii ce ar putea fi exprimata printr-o parabola (curba intrerupta); de aceea si valoarea ratei de rentabilitate economica se va rotunji intotdeauna in minus;

- din cele aratate, rezulta ca a_min si a_max se stabilesc prin incercari; pentru a limita, pe cat posibil, numarul incercarilor, mai intai se face o determinare aproximativa a ratei de rentabilitate economica, raportand marimea profitului mediu anual la marimea investitiilor, dupa care se corecteaza astfel: daca durata de functionare este mai mica de 5 ani se scade 0,20; intre 5-10 ani se scade 0,10; intre 10-15 ani se scade 0,05; pentru durate mai mari de 15 ani se considera coeficientul de actualizare corespunzator raportului dintre profitul mediu anual si investitia totala. Rata astfel gasita se considera limita de calcul pentru rata de actualizare.

In cadrul metodologiei BIRD rata interna de rentabilitate este unul dintre cei mai semnificativi indicatori ai eficientei proiectelor de investitii deoarece exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe intreaga durata de functionare a obiectivului, stabilind puterea economica a acestuia, respectiv profitul net ce se obtine la un leu efort total, cu investitia si cu productia.

Termenul de recuperare a investitiilor

Termenul de recuperare a investitiilor (T'): reprezinta perioada in care se recupereaza investitia pe seama profitului/fluxului de numerar realizat pe durata de functionare utila (D) a investitiei realizate.

Pentru determinarea T' se porneste de la egalitatea:

=

Observatie: Valoarea lui T' trebuie sa fie cat mai mica. La selectia intre mai multe variante e prioritar proiectul cu T' minim.

Mod de calcul:

a)     t_a = 0 T

b)     t_a = d T

c)     d < 1an, iar exploatarea capacitatii de productie incepe imediat:

T' = log : log(1+a),

T' = log log(1+a)

Conditiile de acceptabilitate a proiectelor de investitii:

T'<D

T'< T'_o, T'_s, T'_max.dorit, unde

T= termen de recuperare static;

T'_o = termenul de recuperare a investitiei realizat la alte proiecte ale investitorului;

T'_s = termenul de recuperare a investitiei realizat in sectorul sau in domeniul de activitate de care apartine proiectul de investitii

T'_max.dorit = limita maxima a termenului de recuperare a investitiei acceptabila de catre investitor.

2.2.4 Investitia actualizata

Investitia actualizata trebuie calculate in cele doua momente importante ale investitiei:

la momentul inceperii lucrarilor

la momentul punerii in functiune

In care:

I' - investitia actualizata

I_hi - investitia neactualizata petnru varianta i

d - perioada de constructie

Investitiile astfel calculate exprima valoarea efortului investitional total, facut pe durata de realizare, raportata la momentul inceperii lucrarilor de investitii.

2.2.5 Randamentul economic actualizat al investitiei

Randamentul economic actualizat al investitiei cuantifica principiul maximizarii efectelor utile ale realizarii unei investitii. Randamentul economic actualializat este determinat pe baza valorii actualizate a profitului total si a investitiei totale la un moment de timp comun. Va fi considerat oportun proiectul cere asigura realizarea celei mai mari valori a indicatorilor de rentabilitate.

La momentul inceperii lucrarilor:

Raportul venituri totale actualizate/costuri totale actualizate

Raportul venituri totale actualizate/costuri totale actualizate (k) arata valoarea actuala a veniturilor care se pot obtine la fiecare unitate monetara a angajamentului de capital actualizat (a costurilor totale actuale de investitii si de exploatare).

Observatie: la selectia mai multor variante se considera acceptabila cea pentru care k e maxim.

Mod de calcul:

k = sau

Conditia de acceptabilitate: k > 1

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ

3.1. Prezentarea organizatiei

S.C. Alcomem S.R.L. a luat fiinta in 1995 desi activitatea de productie si vanzare dateaza inca din ani saptezeci. De-a lungul timpului, datorita dezvoltarii mediului economic, firma a incercat sa se adapteze cat mai bine la noile cerinte ale pietei. Schimbarile de pe plan economic care s-au petrecut pe piata romaneasca au determinat conducerea intreprinderii sa caute in permanenta noi oportunitati de dezvoltare.

Provocarile care au aparut de-a lungul timpului au fost extrem de diverse. Printre acestea am putea enumera gasirea de noi resurse si clienti, adaptarea permanenta a tehnologiilor de productie si actualizarea ofertei de produse la cerintele tot mai complexe ale pietei. In prezent produsele intreprinderii S.C. Alcomem S.R.L. indeplinesc cerintele UE in acest domeniu, fiind folosite si apreciate de firme de prestigiu din Romania.

Aceasta societate comerciala (abreviat S.C.) reprezinta o asociatie de oameni de afaceri alcatuita pe baza unor investitii de capital, urmarindu-se obtinerea unor beneficii comune. Obligatiile sociale ale Societatii cu Raspundere Limitata Alcomem sunt garantate cu patrimoniul social iar asociatii raspund numai in limita aportului lor.

Sediul social al firmei este pe Splaiul Unirii nr.191, Bucuresti, Secor 3, loc in care se desfasoara si activitatea de productie.

Obiectul de activitate al S.C. Alcomem S.R.L. este producerea si confectionarea de maturi si perii ce se regasesc in codul CAEN la 3292 - Fabricarea maturilor si periilor.

Oferta de produse este destul de diversificata si consta in multe tipuri de perii ce sunt folosite in special pentru salubrizare. Aceasta familie de produse deserveste aceasi nevoie, de curatenie.

3.1.1 Situatia existenta a organizatiei

Periile au diferite caracteristici specifice si pot fi impartite in urmatoarele clase:

• perii tip inel - se pot monta pe orice tip de masina
• perii cilindrice -
• perii laterale - sunt folosite pentru curatarea zonei bordurilor
• perii lamelare
• perii manuale - sunt folosite in locurile in care masinile mecanice nu sunt eficiente, de obicei la salubrizarea stradala

Descrierea fiecarui produs se afla in anexa 1.

Productia este activitatea depusa de oameni cu scopul de a transforma resursele disponibile din societate corespunzator nevoilor lor, urmarind crearea de bunuri si servici menite a intra in consum, in vederea satisfacerii diferitelor categorii de trebuinte. Factorii de productie reprezinta totalitatea elementelor care participa, intr-un fel sau altul, la producerea de bunuri si servicii.

Alcomem dispune de 9 angajati care pot fi grupati astfel:

un director

un administrator

un contabil

sase muncitori.

Acesti muncitori au urmatoarele atributii: incarcator / descarcator; tehno-mechanic; confectionare; service; sofer.

Principalele materii prime care se folosesc in producerea diferitelor tipuri de perii sunt:

sama dreapta de perii OLC 40-45 diametru 0.3-0.7-1 mm

sarma lata OLC 40 diametru 3.3-0.6 mm

tabla decapata 0.7 x 1.25 x 2.5 m

bara diametru 7x6000 mm

polipropilena

PVC

Teava PVC

Cherestea de fag si brad

Conceptul de proces de productie poate fi definit prin totalitatea actiunilor constiente ale angajatilor unei intreprinderi, indreptate cu ajutorul diferitelor masini, utilaje sau instalatii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente in scopul transformarii lor in produse, lucrari sau servicii cu anumita valoare de piata

Pentru a descrie dotarea tehnologica de care dispune intreprinderea trebuie luate in calcul cele doua procese de productie diferite. In primul rand exista materii prime pentru prelucrarea lemnului iar in al doilea rand materii prime pentru prelucrarea metalului. O enumerare detaliata a tuturor echipamentelor de productie poate fi gasita in anexa 2.

Clienti

Firma Alcomem isi desfasoara activitatea deocamdata numai in Romania.

Dea lungul timpului firma Alcomem a incercat sa isi diversifice activitatea si sa se adapteze cat mai bine diferitelor tipuri de clienti. O data cu schimbarile de pe piata au aparut noi oportunitati de dezvoltare prin satisfacerea unei game mai largi de clienti.

In prezent firma se adreseaza:

Autoritatilor publice - primarii, ADP, gospodarii comunale, consilii locale si judetene ce au in administrare spatii, drumuri nationale, judetene si autostrazi si le deservesc cu serviciul de curatenie

Persoanelor fizice - cei care au nevoie de perii pentru intretinerea unui santier

Persoanelor juridice - firma cu activitate in salubrizare sau repararea masinilor de salubrizare si de asemenea firma ce se ocupa cu constructia si reabilitarea drumurilor

Resurse

Pentru a distribui marfa firma Alcomem foloseste firmele de curierat si speditori (tiruri si camioane). De asemenea este folosita si masina fimei pentru a livra cantitati mai mici catre utilizatorii din zonele apropiate depozitului. Clientii obisnuiesc de asemenea sa ridice marfa direct de la firma ceea ce reduce costul de transport al firmei producatorare.

Avand in vedere ca oferta de produse are ca destinatie finala, in marea majoritate a cazurilor, alte firme, trebuie adaptat sistemul de promovare la ramura "business to business". In acest sens firma Alcomem si-a dezvoltat un web site pe internet unde sunt promovate toate produsele si serviciile pe care le desfasoara si unde se pot afla datele de contact ale intreprinderii. Adresa este ww.Alcomem.ro

De asemenea in momentul in care se incep relatiile cu un nou client, firma are la dispozitie mai multe materiale promotionale (carti de vizita, pliante etc.) pentru a-i atrage si pentru a-si putea promova mai usor gama de produse si servicii. Avand in vedere ca numarul total al firmelor care sunt interesate de acest tip de produse este limitat (datorita specificului produselor), relatiile cu clientii deja existenti trebuie mentinute in permanenta. Acest lucru este realizat prin implicarea directa a administratorului, a carui atributii principale sunt relationarea cu clientii fideli si stabilirea impreuna cu acestia care sunt nevoile lor de produse de curatenie pe un termen cat mai lung.

Analiza in dinamica a principalilor indicatori

Firma Alcomem a pus la dispozittie urmaatoarele date care sa poata demonstra faptul ca intreprinderea se afla in primii cinci mari producatori si importatori de maturi si perii care isi desfasoara activitatea in tara noastra. In acest sens von analiza cei mai importanti factori care determina ierarhia firmelor din domeniul maturilor si periilor industriale si anume: cifra de afaceri, veniturile, cheltuielile si pofitul obtinut. Toate acestea vor fi corelate cu numarul de angajati pentru a putea analiza exact situatia intreprinderii.

Date financiare VIR COM EM SRL

Tabel 1

Profitul reprezinta venitul sau castigul obtinut ca urmare a unei actiuni eficiente din punct de vedere economic. In ultimii cinci ani firma Alcomem a inregistrat profit, acesta variind de la an la an. In anul 2005 se observa o crestere brusca a profitulu, la fel ca in anul 2008, cand profitul s-a dublat. De asemenea se poate observa ca in anul 2006 profitul a scazut foarte mult, acest lucru petrecandu-se concomitent cu cresterea la nivel maxim a numarului de angajati (9 persoane). Cresterea semnificativa a profitului in anul 2008 se datoreaza in special relaxarii economice aparute pe piata romaneasca precum si datorita lichiditatilor foarte mari. In aceasta perioada comenzile au crescut si ca volum dar si ca valoare astfel incat firma Alcomem a reusit sa isi acopere toate cheltuielile inregistrand cel mai mare profit.

Cifra de afaceri reprezinta ansamblul incasarilor intreprinderii pe o perioada de un an de zile. In cazul firmei Alcomem SRL aceasta a avut o evolutie relativa de crestere. Singurul an in care ea a scazut semnificativ fiind 2007. Cresterea brusca din anul 2008 poate fi argumentata pe baza boom-ului economic care a avut loc in tara noastra si a numarului mare de investitii care au fost desfasurate de catre stat. In aceasta perioada intreprinderea a avut comenzi importante care au dus la cresterea semnificativa a cifrei de afaceri. Investitiile statului in domeniul constructiei de drumuri a fost semnificativa in anul 2008 ceea ce a dus la cresterea comenzilor din partea autoritatilor publice.

Venitul reprezinta cresteri ale beneficiilor economice pe perioada exercitiului financiar sub forma intrarilor si iesirilor de active sau a reducerilor de pasive care au ca rezultat cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele legate de contributiile participantilor la capitalul propriu. Cheltuielile reprizinta cheltuielile si pierderile care apar in rezultatul activitatii economico-financiare si nu sunt legate de procesul de productie.

De remarcat este ca atat cheltuielile cat mai ales veniturile au avut o evolutie proportionala cu volumul vanzarilor si cu investitiile care au fost facute dea lungul anilor. Firma Alcomem s-a aflat clar pe o panta ascendenta.

Grafic 1: Evolutia profitabilitatii

Daca luam in calcul profitabilitatea de ansamblu a firmei pe o perioada mai lunga de 8 ani incepand din anul 2000 pana in 2008 putem observa ca intreprinderea a avut o crestere majora pana in anul 2003 cand a atins primul varf de profitabilitate. Din pacate vanzarile si comenzile s-au redus pana in anul 2005, moment in care profitabilitatea intreprinderii a inceput din nou sa creasca.

3.1.2 Analiza situatie existente

Diagnosticare strategica

Diagnosticarea strategica a intreprinderii va fi facuta prin investigarea firmei si a componentelor sale cu ajutorul unor instrumente specifice pentru a gasi principalele puncte forte si slabe pe baza carora sa se poata face anumite recomandari de imbunatatire a actvitatii intreprinderii.

3.1.2.1 Grila de diagnostic a scolii de la Harvard

"Modelul LCAG"(dupa autorii sai, profesorii Learned, Christensen. Andrews si Guth) cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea "Grila de diagnostic a Scolii Harvard" este un model procedural de diagnosticare a activitatii interprinderii in vederea elaborarii strategiei acesteia.

In conceptia Scolii Harvard, se considera ca strategia unei intreprinderi este determinata in mod hotarator de trei factori:

potentialul intreprinderii;

mediul in care este integrata intreprinderea;

persoanele care decid strategia interprinderii.

Pentru identificarea aspectelor si caracteristicilor care vor sta la baza formularii strategiilor economice a firmei pentru perioada urmatoare, fiecare factor va fi supus unui proces specific de analiza.

Pozitia intreprinderii pe pietele sale include urmatoarele aspecte esentiale: partea de piata detinuta de fiecare produs comercializat, penetrarea produselor pe diferite zone geografice, volumul vanzarilor, numarul clientilor, gradul de fidelitate a acestora, marjele unitare de profit, reputatia intreprinderii pe pietele sale, gradul de tehnicitate si calitate a produselor comercializate, natura si volumul serviciilor postvanzare practicate si facilitatilor comerciale oferite, contributia fiecarui produs in cifra de afaceri si in profitul intreprinderii, preturile de vanzare practicate si fluctuatia lor in timp si pe zone, politicile de promovare si de publicitate adoptate, diversificarea tipologica a produselor oferite, caracteristicile retelelor de distributie oferite. Din punct de vedere al pozitionarii intreprinderii pe pietele sale, primordiala este analiza partii de piata detinuta de fiecare produs comercializat. Se vor analiza principalele tipuri de produse din portofoliul total al activitatii.

Tabel 1.

Periile tip inel 62/400 sarma au o cota mare de piata si o contributie importanta la cifra de afaceri a firmei. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca exista un numar foarte redus de consumatori pe piata din Romania. Echipamentele folosite de acestia sunt relativ rare. Costurile de productie ale acestor inele nu sunt semnificativ diferite de cele din aceasi categorie. O parte din aceste inele (ex.62/400pp) sunt mai rar folosite, in schimb exista produse cu o utilizare foarte raspandita (ex. 178/600, 254/600). Consumatorii acestor doua tipuri de produse sunt in principal firmele de constructii si reabilitari drumuri si poduri, acestia fiind destul de numerosi. Ei folosesc in general echipamente auxiliare montate pe autocamioane care au dimensiuni standard.

Lamelele din otel sunt folosite de marea majoritate a clientilor specializati in salubrizare. Aceste lamele sunt utilizate pentru repararea periilor laterale, repararea facandu-se manual atat de catre clienti cat si de firma Alcomem. Costurile de productie pentru lamelele din otel sunt foarte scazute deoarece materia prima o reprezinta sarma din otel ce este presata intre doi tamburi si taiata direct la lungimea necesara. Cantitatea vanduta nu este ridicata (6 tone) prin faptul ca multe reabilitari se fac in combinatie cu polipropilena astfel obtinandu-se perii mai ieftine, mai usoare si mai rezistente in timp.

Periile cilindrice sunt produse pe echipamente automate de stantare si gaurire, in schimb amortizarea acestor echipamente este foarte ridicata, crescand astfel costul de productie. Periile de 1160/400 sunt solicitate de un numar redus de clienti ce au putere redusa pe piata si un consum scazut de astfel de produse. Contributia acestor periilor cilindrice este foarte redusa iar pe viitor nu se prevede o crestere semnificativa a numarului de clienti pentru acest model atipic. La polul opus se afla modelul 750/400 care este standardizat pe plan international si folosit de cei mai mari producatori de echipamente de salubrizare. In aceste conditii vanzarile pentru acest produs sunt foarte ridicate si sigure, fapt ce a dus la o contributie in cifra de afaceri de 9%. Exista un numar relativ ridicat de potentiali clienti care vor duce la cresterea contributiei in cifra de afaceri si profit a acestei game de produse.

Periile laterale au un proces de productie simplu dar care are un timp de prelucrare indelungat datorita faptului ca nu sunt incluse mecanisme automate ceea ce duce la cresterea flexibilitatii acestui segment ce poate aduce noi clienti si noi tipuri de produse fara costuri suplimentare mult diferite.

Periile lamelare sunt considerate a fi perii speciale ele fiind foarte putin utilizate in domeniul de salubrizare. In general aceste perii sunt folosite in industria betonului. Ele au o viata indelungata si se repara foarte rar. Numarul clientilor pentru aceste tipuri de perii este relativ redus, in timp ce numarul importatorilor este ridicat fapt ce duce la scaderea profitului pe aceasta categorie de produse.

Periile manuale atat cele verzi cat si cele negre au o larga raspandire in sectorul de salubrizare, ele avand un cost de utilizare foarte scazut. Marja de profit este scazuta Concurenta pentru periile manuale este foarte ridicata, dar si piata este suficient de dezvoltata, fapt ce creste probabilitatea de gasire de noi clienti.

Preturile de vanzare practicate si fluctuatia lor in timp sunt prezentate in tabelul 2.

Tabel 2.

Preturile de vanzare ale produselor comercializate de intreprinderea Alcomem sunt prezentate in tabela 2. Din aceasta tabela putem observa ca preturile nu au variat foarte mult in decursul celor patru ani de zile care au fost analizati. Preturile mentionate in tabela sunt preturile medii pe parcursul fiecarui an din cei patru ani analizati. Trebuie mentionat ca in functie de client sau de contextul economic din momentul vanzarii pretul a fost negociat sau a variat cu cateva puncte procentuale.

Cele mai ieftine produse comercializate sunt periile tip inel 62/44 PP care au avut dea lungul timpului un pret relativ constant fapt ce arata stabilitatea pietei. In ultima perioada, anul 2009 se observa o usoara tendinta de scadere a preturilor de vanzare. Mai multe game de produse au avut de suferit datorita contextului economic fapt ce a dus si la scaderea pretului. Pe plan national volumul vanzarilor a scazut iar importatorii au devenit din ce in ce mai numerosi. De aceea pretul cu care Alcomem isi comercializa produsele a trebuit aliniat cerintelor pietei si dorintei clientilor de a cumpara produsele.

O reducere semnificativa a pretului dea lungul celor 4 ani analizati, au avut-o periile cilindrice 1160/400 care in 2006 se vindeau la un pret de 620 RON ajungand in 2009 la un pret de 410 RON. Acest fapt de datoreaza in principal achizitionarii unui nou utilaj de productie la sfarsitul anului 2007, ceea ce a dus la reducerea semnificativa a costurilor de productie pentru acest tip de produs.

De remarcat este si introducerea in anul 2007 a doua noi tipuri de maturi: negre si cele verzi. Datorita concurentei ridicate pe acest tip de perii, firma Alcomem SRL a preferat sa comercializeze maturile putin sub costul lor de productie pentru a putea intra pe piata. Acest fapt a dus la castigarea anumitor clienti noi dar si preluarea anumitor clienti de la firme concurente. Treptat firma a incercat sa mareasca pretul de comercializare al acestor maturi ajungand la sfarsitul anului 2009 sa inregistreze un profit minim pe aceasta gama de produse.

In general pretul produsele comercializate de firma Alcomem SRL ofera posibilitatea unei marje de profit destul de scazute, firma incercad sa comercializeze cat mai multe produse si astfel recuperarea invetitiilor sa se faca din volumul vanzarilor si nu din pretul produselor. Avantajul este ca acest tip de perii si maturi nu vor fi cumparate en detail de catre clienti ci vor fi vandute in general in cantitati considerabile.

Pozitionarea intreprinderii in raport cu factorii sai de productie, care se refera la analiza echipamentelor de productie, resurselor de munca, energetice si de materii prime aflate la dispozitia intreprinderii sau care pot fi asigurate de aceasta.

Tabel 3.

In privinta echipamentelor de productie, studiul vizeaza volumul, structura si vechimea acestora, nivelul lor tehnic, gradul de mecanizare si automatizare, caracterul specializat sau universal, marimea capacitatilor de productie si indicatorii de folosire a acestora. In cadrul aceastei analize au fost luate in considerare cele mai importante echipamente care au si o importanta crescuta in cadrul procesului de productie.

Dupa cum putem observa din tabelul 3, intreprinderea Alcomem dispune de o gama larga de echipamente care sunt utilizate in diferite stagii ale procesului de productie. Utilajele au in general o vechime destul de indelungata dar firma a incercat sa investeasca dea lungul timpului importante sume de bani pentru a le putea mentine in functiune. Ultimul utilaj achizitionat a fost in 2000, o masina de gaurit.

De asemenea se poate observa ca gradul de mecanizare este destul de scazut. Majoritatea utilajelor sunt manuale ceea ce implica costuri mai mari cu personalul angajat care trebuie sa preia anumite atributiuni suplimentare. Intreprindera dispune de utilaje universale care au fost achizitionate in general la mana a doua de la diferite persoane sau firme. Masina de lipit fire, aparatul de roluit si masina de stantat nu pot fi utilizate in alte procese de productie astfel ca ele sunt special confectionate pentru producerea de perii si maturi.

Capacitatea de productie este difera de la echipament la echipament. Din pacate multe utilaje sunt manuale, de aceea nu se poate stabili exact care este capacitatea lor de productie, ea variind foarte mult atat din pricina factorului uman cat si a materiilor prime folosite.

Analiza resurselor de munca se face sub raportul numarului si structurii personalului existent. Alcomem dispune de 9 angajati care pot fi grupati astfel: un director, un administrator, un contabil si sase muncitori. Acesti muncitori au urmatoarele atributii: incarcator / descarcator, tehno mechanic, confectionare, service.

Gradului de fluctuatie al angajatilor este prezentat in tableul 4.

Tabel 4

Se observa astfel ca numarul angajatilor nu a variat foarte mult in decursul ultimilor patru ani analizati ajungandu-se in anul 2009 la acelasi numar de angajati ca si in anul 2006.

In acelasi context, resursele de materii prime si energetice sunt studiate din punctul de vedere al furnizorilor existenti precum si a politicilor de aprovizionare si stocare adoptate. Materiile prime sunt obtinute prin doua cai principale.

In primul rand furnizorii interni sunt cei de la care firma Alcomem se aprovizioneaza cel mai des. Cantitatile comandate sunt in general reduse, dar ritmul de aprovizionare este destul de des in functie de nevoile firmei. Produsele pe care acestia le livreaza sunt :

sama dreapta de perii OLC 40-45 diametru 0.3-0.7-1 mm

tabla decapata 0.7 x 1.25 x 2.5 m

bara diametru 7x6000 mm

aracet

PVC

Cherestea de fag si brad

In al doilea rand de la furnizorii externi se comanda in general cantitati ridicate iar ritmul de aprovizionare este destul de rar. Produsele pe care acestia le livreaza sunt:

sarma lata OLC 40 diametru 3.3-0.6 mm

polipropilena

Teava PVC

Se aprovizioneaza si stocheaza materia prima calculata pentru consumul necesar in conditii normale de productie pentru o perioada de 30 de zile. Nivelului si fluctuatia preturilor de aprovizionare este de 5- 10 %, acest procent nefiind foarte ridicat fapt ce duce la o stabilitate a pietei. S-a observat de asemenea ca preturile de aprovizionare variaza tot cu 5-10 % pe an.

Pozitionarea intreprinderii in raport cu factorii de competivitate

Avand in vedere factorii de competitivitate pe piata romaneasca firma da dovada de flexibilitate si un potential de dezvoltare crescut. Din punct de vedere al fortei financiare potentialul acesteia nu este foarte ridicat, pe piata romaneasca existand producatori mult mai puternici decat aceasta. Forta financiara poate fi dezvoltata prin accesarea de credite pentru diferite investitii. Pana in momentul de fata creditele au fost accesate doar pentru achizitia de echipamente cu valori ridicate, prin aceasta s-a evitat blocarea financiara a firmei prin lipsa lichiditatilor.

Sistemul de management permite modernizare. In momentul de fata acesta face cu greu fata cerintelor pietei, necesitand mult efort atat din punct de vedere uman cat si din punct de vedere al timpului. Datorita numarului redus de angajati, deciziile sunt luate de catre o singura persoana - administratorul- iar in cazul unor achizitii foarte importante de materii prime sau utilaje de productie, se cere sfatul directorului. Acesta analizeaza situatia impreuna cu administratorul, urmand ca impreuna sa ia cea mai buna alegere pentru intreprindere.

Firma Alcomem a crescut gradul de flexibilitate atat la nivelul productiei cat si la nivelul relatiei cu clientii si furnizorii. Din punct de vedere al flexibilitatii productiei structura echipamentelor de productie permit varierea produselor fabricate, putand astfel raspunde unui numar mai mare de clienti prin satisfacerea nevoilor acestora. Din punct de vedere al flexibilitatii fata de clienti, exista diferite grade de fidelizare. Acestea au in vedere cantitatile si potentialul economic al fiecarui client in parte.

Viteza de reactie la variatiile mediului concurential este ridicata prin relatia continua cu clientii si prin mentinerea unui orar de consum a fiecarui client in parte. Astfel, se verifica cantitatile consumate si necesarul de produse pentru fiecare client in parte la o periada specifica fiecaruia. Se pune accent pe feedback atat din punct de vedere al calitatii produselor cat si din punct de vedere al logisticii.

Potentialul concurential este observat cu atentie pe fiecare set de produse prin solicitarea de oferte de la principalii concurenti. Pentru satisfacerea individuala a cerintelor clientilor se are in vedere o relatie stransa atat cu partea mecanica cat si cu partea financiara a acestora. Astfel se pot obtine produse personalizate sau la comanda pentru diferiti clienti in functie de nevoile pe care acestia le au. Desi comenzile sunt in general tipice, exista si clienti care la un moment dat sa aiba nevoie de o perie speciala.

Exista posibilitatea oferirii unor servicii post-vanzare care includ montarea / demontarea periilor uzate noi de pe echipamentele de maturat. Contractul pentru aceste servicii este semnat separat iar durata lui fluctueaza in functie de nevoile clientului. De asemenea serviciile pot fi personalizate pentru a putea acoperi o gama cat mai larga din totalul serviciilor necesare clientului.

Clientii fideli folosesc in cea mai mare masura ordine de plata si bilete la ordin. Clientii noi platesc cu fila cec sau cash, in functie de puterea lor financiara. Pana in 2008 termenul de plata obisnuit era de 30 de zile. Existau insa si clienti care achitau debitele dupa o perioada de 90 de zile, acest caz intalnindu-se numai in cazuri exceptionale. In 2009 termenul de plata obisnuit a crescut la 60 de zile iar clientii speciali au crescut acest termen pana la 6 luni. Clientii importanti au debit permanent, acestia achitand doar sume constante fara a se achita facturile la rand. Acest lucru da dovada de o mare flexibilitate in ceea ce priveste modalitatile de plata pe care firma Alcomem le practica. Distributia produselor se face de multe ori prin curierat datorita distantelor mari unde trebuie expediate produsele. Firma nu foloseste insa plata ramburs la curierat deoarece comisionul este mai mare decat comisionul de transfer bancar.

3.1.2.2. Modelul lui Michael Porter

Un alt element important care ar trebui analizat este mediul concurential in care intreprinderea isi desfasoara activitatea. In acest sens, Michael Porter a dezvoltat o metoda pentru a putea analiza toate aspectele mediului concurential. In conceptia sa, alegerea unei strategii depinde, in primul rand, de natura si intensitatea concurentei care se manifesta in sectorul de activitate considerat. In acelasi timp, Porter defineste strategiile generice care constituie puncte de pornire in constructia particulara, cu caracter original, a strategiei fiecarei firme.

Acestea se compun din urmatoarele elemente:

Rivalitate intre concurentii existenti

Noi competitori in cadrul domeniului de activitate sub raportul gradului de amenintare pe care il prezinta acestia

Gradului de amenintare a unor produse de substitutie:

Capacitatea de negociere a clientilor

Capacitatea de negociere a furnizorilor

Modelul se bazeaza pe analiza a 5 factori care isi exercita influenta in mediul concurential specific fiecarui sector de activitate. Puterea fiecarui factor si combinarea lor caracterizeaza domeniul de activitate sub raportul intensitatii concurentei si determina rentabilitatea.

• Rivalitate intre concurentii existenti

Pe piata de fabricatie a maturilor si periilor, in cadrul careia isi desfasoara activitatea firma Alcomem concurentii nu sunt numerosi. Marea majoritate sunt firme care nu produc efectiv produsele ci le importa din afara granitelor Romaniei. De accea trebuie avut in vedere ca acesti concurenti externi pot fi o amenintare pentru firma Alcomem, in principal prin producerea la un nivel de cost mult sub pretul intern de fabricatie. Pe piata interna mai exista doi producatori de maturi si perii, unul dintre acestia fiind firma SC. Penrind S.A. din Oradea. Acesta intreprindere s-a dezvoltat in principal prin comercializarea de maturi si perii atat catre firme dar si catre consumatorii casnici.

Sectorul maturilor si periilor industriale are un ritm de crestere destul de lent mai ales datorita barierelor de intrare si de iesire care exista pe piata. Din cauza lor sunt putine firme care pot prelua activitatea de producere si comercializare de perii industriale dar exista si putine sanse ca o firma se poata parasi domeniul de activitate in caz de declin. Producerea de perii necesita un efort financiar destul de mare, fapt ce a dus la reducerea considerabila a concurentilor care produc direct astfel de perii. Firmele concurente prefera sa importe marfa din strainatate, fiind astfel scutiti de multe cheltuieli.

In general politica de pret a acestor firme este de comercializare a produselor la un pret cat mai redus ceea ce va intensifica concurenta pe piata. Stocurile practicate sunt destul de reduse, dar suficiente pentru a putea livra marfa intr-un timp relative scrut si adaptat la cerintele din acel moment ale concurentilor.

Desi gama de produse a intreprinderii Alcomem este destul de diversificata, concurentii detin produse similare care au aceasi utilitate care poate duce la intensificarea bataliei pentru clienti. Atributele de diferentiere nu reprezinta un criteriu important pentru optiunea de cumparare a clientilor, acestia putand sa migreze usor de la un producator la altul. De aceea introducerea de servicii post-vanzare a fost in avantajul intreprinderii Alcomem care poate astfel mentine relatii de lunga durata cu clientii sai.

Datorita acestor factori externi si interni firma este obligata sa isi diversifice continuu gama de produse, sa incerce sa practice preturi cat mai atractive pentru a atrage clientii si pentru a putea ramane pe piata.

• Noi competitori in cadrul domeniului de activitate sub raportul gradului de amenintare pe care il prezinta acestia

Domeniul periilor industriale nu este accesibil oricarui investitor deoarece exista mai multi factori care fac ca in acest domeniu sa nu se poata intra sau iesi usor. Barierele de intrare si de iesire reprezinta o modalitate prin care sunt aparate intreprinderile existente de concurentii potentiali.

Cele mai importante bariere de intrare sunt:

1. Nevoile de capital

Efortul financiar care trebuie depus pentru a achizitiona toate masinile necesare este destul de mare, de aceea trebuie luata in calcul o investitie destul de substantiala. De asemenea gradul de tehnologizare pe care un viitor manager si-l doreste in procesul de poductie al periilor poate influenta semnificativ costul investitiei. Un grad mare de automatizare, prin reducerea la minim a muncii manuale, va creste costul investitiei. Valoarea unor echipamente noi, performante pentru toata gama de produse de perii automate de maturat poate depasi 1 milion de euro (din estimarilei intreprinderii Alcomem). Aceasta suma ar impiedica multi investitori sa porneasca in achizitionarea de echipamente.

Dotarea tehnologica:

Pentru a putea produce perii industriale trebuie achizitionate o gama larga de masini si utilaje. Multe dintre acestea sunt extrem de specializate, fiind destul de greu de gasit si de achizitionat.

Muncitorii calificati

Pentru a putea lucra cu utilajele achizitionate firma trebuie sa angajeze muncitori calificati si experimentati care sa le poata folosi la capacitate maxima. Specificatiile tehnice ale periilor se pot obtine cu usurinta de la producatorii de utilaje de salubrizare care folosesc aceste perii. Acestia pot pune la dispozitia oricarei firme datele tehnice ale periilor folosite, fapt ce ar putea usura intrarea pe piata. Experienta muncitorilor este insa foarte importanta mai ales in cazul in care intreprinderea nu este complet automatizata, iar multe procese sunt facute manual. Muncitorii calificati trebuie sa aiba experienta in manevrarea echipamentelor mecanice dar si executarea manuala a diferitor etape de productie. Atunci cand se incepe fabricarea unui nou produs apare fenomenul de ucenicie sau de familiarizare. Pe masura ce experienta practica creste, timpul de fabricatie tinde sa se reduca iar costurile sa se diminueze. Avand in vedere ca o astfel de intreprindere se bazeaza intr-o mare masura si pe munca manuala a angajatilor sai, fenomenul de experienta este extrem de important.

4. Existenta unei rezerve de capacitate de productie

Pe piata periilor industriale exista cateva firme care detin o rezerva de capacitate de productie destul de ridicata, care ar putea satura intr-o mare masura piata. Un nou intrat nu poate avea speranta compensarii acestui obstacol decat oferind un avantaj inedit clientului.

Cele mai importante bariere de iesire sunt:

1. Active specializate:

Deoarece multe din echipamentele utilizate sunte folosite exclusiv in procesul de productie al periilor, ele nu pot avea o alta utiliate. Gasirea unui cumparator care sa fie dispus sa le achizitioneze poate dura o lunga perioada de timp. In aceasta perioada trebuie luate in calcul mai multe costuri de depozitare si intretinere a utilajelor, fapt ce va creste costul lor de vanzare. Gasirea unui cumparator pentru toate utilajele detinute este destul de improbabila precum si vanzarea echipamentelor in afarea sectorului. De asemenea renuntarea la echipamente ar insemna un cost mult prea mare pentru intreprindere, fapt ce ar oblige-o sa ramana pe piata.

2. Asigurarea service-ului produselor livrate:

Intreprinderea nu poate parasi domeniul de activitate intr-un interval foarte scurt deoarece trebuie sa asigure service-ul produselor deja livrate. Contractele de intretinere pot fi semnate pe o lunga perioada de timp fapt ce nu permite vanzatorului sa paraseasca complet piata. Ruperea acestor angajamente ar putea duce la penalizari costisitoare.

3. Bariere apartinand managerilor

Datorita faptului ca multe din firmele din acest sector au o traditie de lunga durata, multi manageri sau directori ar putea continua activitatea datorita elemetului afectiv. De multe ori ei vor fi tentati sa ignore anumite semnale care ar indica o oportunitate de iesire de pe piata datorita legaturii emotionale pe care o au fata de aceasta activitate.

In functie de nivelul celor doua categorii de bariere se poate stabili nivelul de rentabilitate al domeniului de activitate respectiv.

• Gradului de amenintare a unor produse de substitutie:

Periile industriale nu pot fi inlocuite in esenta cu nici un alt produs. Caracterisiticile produsului nu permit ca acestea sa poata fi inlocuite cu usurinta la acelasi nivel de calitate. Singurul produs care ar putea lua locul periilor este maturarea manuala, fapt ce ar implica insa un cost mult mai mare. In acest caz s-ar trece la vinderea tuturor utilajelor care folosesc periile industriale iar calitatea serviciului prestat ar scadea semnificativ.

• Capacitatea de negociere a clientilor

Consumatorii de perii industriale sunt in general firmele care desfasoara activitati de curatenie stradala sau a autostrazilor si drumurilor nationale. Datorita faptului ca numarul prducatorilor din tara noastra de perii si articole de curatenie este extrem de redus, firma Alcomem are avantajul de a nu fi nevoita sa accepte orice pret oferit de client. In general exista preturi prestabilite astfel incat clientul nu poate negocia decat anumiti termini de livrare sau de service ale echipamentelor.

Desigur exista anumiti clienti care au o putere mare de negociere. Acestia sunt in general cei care cumpara cantitati mari in mod regulat. Pentru acesti tip de clienti firma Alcomem stabileste preturi preferentiale sau poate acorda o anumita facilitate de transport sau de service in functie de nevoile clientului resprectiv. Ponderea acestui tip de clienti in protofoliul total nu este mare, ceea ce face ca per total puterea de negociere a clientilor sa fie destul de redusa.

• Capacitatea de negociere a furnizorilor

Aprovizionarea cu materiale se face in mod regulat ceea ce a dus in timp la semnarea unor contracte pe termen lung cu anumiti furnizori de materii prime. Preturile au fost negociate in functie de cantitatile ce urmau sa fie livrate precum si in functie de durata contractului. Puterea furnizorilor este in general destul de mare deoarece unele produse nu pot fi inlocuite ceea ce il face pe un anumit furnizor sa detina pozitie de monopol. In acest caz, furnizorul isi poate stabili pretul dorit. De asemenea materiale cum ar fi sarma si tabla sunt punctele cheie in procesul de fabricatie si de aceea furnizorul poate exploata importanta acestora prin impunerea unui anumit pret.

Pentru a putea analiza mediul intern in care intreprinderea Alcomem isi desfasoara activitatea vom analiza oportunitatile si amenintarile, calitatile si defectele care o caracterizeaza.

3.1.2.3. Analiza SWOT

SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti "Strengthts" (Forte, Puncte forte), "Weaknesses" (Slabiciuni, Puncte slabe), "Opportunities" (Oportunitati, Sanse) si "Threats" (Amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acesteia, iar urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei.

Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care aceasta le poseda la un nivel superior in comparatie cu alte firme, indeosebi concurente, ceea ce ii asigura un anumit avantaj in fata lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezinta activitati pe care firma le realizeaza mai bine decat firmele concurente, sau resurse pe care le poseda si care depasesc pe cele ale altor firme.

Flexibilitate

Mobilitate

Varietatea produselor

Service de instalare

Detinerea unei pozitii bune in cadrul domeniului de activitate;

Existenta unei imagini favorabile despre firma; seriozitate

Viteza de reactie decizionala la modificarile produse in mediul intern sau extern.

Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care ii determina un nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezinta activitati pe care firma nu le realizeaza la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le poseda.

Inflexibilitate financiara - firma nu detine resurse financiare importante

Echipamente semiautomate - slaba tehnologizare

Existenta unei infrastructuri neadecvate, uzate moral

Existenta unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri ridicate);

Inexistenta unei directii strategice clare;

Mentinerea unui nomenclator inadecvat de produse si/sau servicii (prea ingust);

Se acorda o atentie deosibita problemelor curente in detrimentul celor de perspectiva.

Vanzari mai scazute in anotimpul rece.

Manipulare deficitara (lipsa stivuitorul)

Un spatiu de depozitare insuficient

"Oportunitatile" reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel spus sanse oferite de mediu, firmei, pentru a-si stabili o noua strategie sau a-si reconsidera strategia existenta in scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute. "Oportunitati" exista pentru fiecare firma si trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara fructificarii lor, sau pot fi create, indeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitatilor de cercetare-dezvoltare, adica a unor inovari de anvergura care pot genera chiar noi industrii sau domenii aditionale pentru productia si comercializarea de bunuri si servicii.

Frma isi desfasoara activitatea pe o piata de nisa

Numar redus de producatori la nivel national si international

Investitii majore in infrastructura nationala (drumuri, autostrazi etc) ceea ce duce la cresterea vanzarilor

Posibilitati de extindere a nomenclatorului de produse si/sau servicii;

Existenta cererii de noi produse pe pietele existente sau pe piete noi;

Manifestarea unei stari de stagnare sau regres la firmele concurente;

"Amenintarile" sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte cuvinte situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura semnificativa, capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinand reducerea performantelor ei economico-financiare. Ca si in cazul oportunitatilor, "amenintari" de diverse naturi si cauze pandesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permitand firmei sa-si reconsidere planurile strategice astfel incat sa le evite sau sa le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci cand o amenintare iminenta este sesizata la timp, prin masuri adecvate ea poate fi transformata in oportunitate.

Intrarea intr-o perioada de recesiune economica la nivel national si international;

Criza economica - fluctuatii economice majore

Aparitia de noi competitori pe domeniul de activitate

Presiunea crescanda a concurentei;

Modificarea standardelor de catre producatorii de masini de maturat (variatia dimensiunilor sau a altor caracterisitici ale masinilor de maturat duce la necesitatea adaptarii caracteristicilor de productie ale periilor de maturat)

Incapacitatea de productie a unuia sau mai multor furnizori

Interzicerea anumitor materiale (ex. Sarma nu mai poate fi folosita la maturarea strazilor)

Variatia cursului valutar

Ca urmare a analizei SWOT precum si a celorlalte metode de diagnosticare folosite (Modelul lui Michael Porter si Grila de diagnostic a scolii de la Harvard), se pot stabili anumite directii de perfectionare care sa imbunatateasca performantele si competitivitatea intreprinderii Alcomem pe piata interna.

3.2. Analiza eficientei proiectului de investitii

Calculul indicatorilor statici pentru variantele I si II

Acesti indicatori au dezavantajul ca nu tin cont de influenta factorului timp asupra proceselor investitionale si de productie. Astfel in calcul se considera ca indiferent de momentul in care se fac cheltuielile sau se obtin veniturile importanta banilor este aceeasi. Se vor analiza din punct de vedere al indicatorilor statici cele 3 situatii de investitii:

Varianta 0: investitie zero

Varianta I: Achizizitia echipamentului Zahoransky

Varianta II: Achizitia echipamentului Woler

Indicatorii ce caracterizeaza variantele de investitii sunt:

3.2.1 Indicatori statici

a) Investitia totala

Investitia totala este un indicator de volum care cuntifica efortul investitional total facut pentru realizaera obiectivului.

Relatia de calcul este:

I_t = I_d + I_col + I_con + SMC + P_i + P_c

In care:

I_t - investitia totala

I_d, I_col, I_con - investita directa, colaterala;

SMC - stocul de mijloace circulante necesar la prima dotare

P_i - pierderea de profit ca urmare a scoaterii din curcuitul economic a resurselor financiare alocate pentru finantarea investitiei;

P_c - pierderea de profit ca urmare a scoaterii temporare din folosinta a unor capacitate de productie in vederea modernizarii;

Volumul total de investitii pentur cele doua variante de modernizare este:

I_t1 = 1564828.36 RON

I_t2 = 1816828.86 RON

Cum investitia totala este un indicator de volum ce cuantifica efortul, se va alege acea varianta cu efort minim, respective varianta I.

Acesta este un indicator de volum sin u se paote alege varianta optima numai prin prisma marimii lui(este posibil ca varianta II care presupune achizitia unui utilaj mai performant, care sa conduca la diminuarea semnificativa a cheltuielilor anuale de productie si implicit la cresterea profitului annual a productivitatii muncii).

b) Investitia specifica

Investitia specifica exprima efortul investitional facut pentru obtinerea uneiunitati de capacitate, exprimata fizic sau valoric

S_i = I_ti / Q_hi

In care:

S_i - investitia specifica in functie de capacitatea valorica

I_ti - investitia totala pentru varianta i;

Q_hi - capacitatea exprimata valoric pentru varianta i.

Inlocuind in relatiile de calcul indicatorii de volum prezentati, rezulta:

S_I = 1564828,36 / 619624 = 2.525 lei investitie / 1 lei venit

S_II = 1816828,86 / 619624 = 2.671 lei investitie / 1 leu venit

Se observa ca efortul investitional pentru cantitate mixta de perii este mai mare in cazul variantei II fata de varianta I. In concluzie pe ansamblu, in functie de indicatorul investitia specifica varianta I este mai eficienta decat varianta II.

c) Termenul de recuperare

Termenul de recuperare esxprima perioada de timp in care se recupereaza investitia din profitul anual. Relatia de calcul este:

T_i = I_ti / P_hi

P_hi = Q_hi - C_hi

In care:

T_i - termenul de recuperare a investitiei i

P_hi - profitul anual pentru varianta i

C_hi - cheltuielile anuale in varianta i

Q_hi - venituri anuale in varianta i

I_ti - investitia totala in varianta I

Profitul anual pentru cele doua variante de modernizare este:

P_hI = 321756 lei

P_hII = 325323 lei

Din calculul termenului de recuperare rezulta:

T_I = I_tI / P_hI = = 4,86 ani

T_II = I_tII / P_hI = 1816828,86 / 325323 = 5,58 ani

Se constata ca in functie de durata de recuperare a investitiei, varianta I este mi eficienta decat varianta II, deoarece investitia este recuperate intru-un timp mai scurt.

d) Coeficientul de eficienta economica

Coeficientul de eficienta economica a investitiei exprima profitul annual ce se obtine la 1 leu investit.

Relatia de calcul este:

e_i = P_hi / I_ti

In care:

e_i - coeficientul de eficienta economica a investitiei in varianta i

P_hi - profitul annual al variantei i

e­­_I = P_hI / I_tI = lei profit la 1 leu investit

e­­_II = P_hII / I_tII = 325323 / 1816828,86 = 0.180 lei profit la 1 leu investit

Se observa ca varianta I este mai eficienta decat varianta II deoarece asigura un profit annual mai mare la 1 leu investit.

e) Cheltuieli recalculate

Cheltuielile recalculate reprezinta efortul total facut pentru realizarea investitiei si funstionarea viitorului obiectiv economic. Relatia de calcul este:

K_i = I­_ti + sum(C_hi) i=1..D

In care:

K_i - cheltuielile recalculate in varianta i

D - durata de functionare obiectiv.

sum(C_hi) - cheltuieli totale de productie

Astfel conform relatiei:

K_I = 4543555 lei

K_II = 5363758 lei

Varianta I este mai eficienta deoarece prezinta un efort total mai mic. Totusi acest indicator este un indicator de volum(se iau in considerare numai eforturile).

f) Cheltuieli specifice recalculate

Cheltuielile specifice recalculate exprima efortul total facut pentru a obtine o unitate de capacitate fizica sau valorica.relatia de calcul este:

k_i = K_i / sum(Q_hi) i=1..D

Inlocuind in relatia de calcul indicatorii de volum prezentati, rezulta:

k_I = 0,733 lei efort total / 1 leu investit

k_II = 0,788 lei efort total / 1 leu investit

Se observa ca indicatorul cheltuielilor specifice recalculate, calculat in functie de capacitatea de productie exprimata valoric este mai favorabila in varianta I.

g) Randamentul economic

Randamentul economic al investitiei exprima profitul fnal(realizat dupa recuperarea investitiei) ce se obtine la 1 leu investit. Formul de calcul este:

R_i = sum(P_hi - I_ti) / I_ti i=1..D = 1..10

In care:

R_i - randamentul economic al investitiei in varianta i

Inlocuind in relatiile de calcul indicatorii de volum prezentati rezulta:

R_I = 1.056 lei profit final / 1 leu investit

R_II = 0,82 lei profit final / 1 leu investit

In functie de randamentul economic varianta I este cea ami eficienta deoarece asigura un profit final mai mare la fiecare leu investit.

In concluzie pe baza analizei tuturor indicatorilor se poate aprecia ca varianta optima este varianta I.

Tabel 5.

3.2.2. Indicatorilor dinamici

In activitatea practica a firmelor din tarile dezvoltate, a caror economie este orientata spre realizarea unei profitabilitati si a unei eficiente ridicate, evaluarea proiectelor de investitii se bazeaza pe utilizarea de indicatori dinamici, calculati prin luarea in considerare a influentei factorului timp asupra fluxurilor de venituri si cheltuieli generate de procesele investitionale.

In continuare se va utiliza rata de actualizare a = 10%

a)     Investitia actualizata

Investitia actualizata trebuie calculate in cele doua momente importante ale investitiei:

la momentul inceperii lucrarilor

la momentul punerii in functiune

In care:

I' - investitia actualizata

I_hi - investitia neactualizata petnru varianta i

d - perioada de constructie

Investitiile astfel calculate exprima valoarea efortului investitional total, facut pe durata de realizare, raportata la momentul inceperii lucrarilor de investitii.

Avand in vedere faptul ca instalarea echipamentului se face pe decursul unui an valorile investitiei actualizate sunt:

Varianta I

la momentul inceperii lucrarilor

I'_moI = 1422541.24 lei

la momentul punerii in functiune

I'_m1i = 1564828,36 lei

Varianta II

la momentul inceperii lucrarilor

I'_moI = 1651662.6 lei

la momentul punerii in functiune

I'_m1i = lei

In cazul acestui indicator de volum se va va alege varianta cu valoarea investitiei cea mai redusa.

b)     Profitul total actualizat

Profitul total actualizat la momentul inceperii lucrarilor este:

Profitul total actualizat la momentul punerii in functiune este:

In care:

P_hi - profitul pentru varianta I calculate static

De - perioada de viaa economica

d - perioada de constructie

In urma in locuirilor se vor obtine:

Varianta I:

la momentul inceperii lucrarilor

P'_moI = 1702855 lei

la momentul punerii in functiune

P'_m1I = 1873140 lei

Varianta II:

la momentul inceperii lucrarilor

P'_moII = 1724088 lei

la momentul punerii in functiune

P'_m1II = 1896497 lei

Profitul actualizat astfel calculate exprima ce valoare are in present profitul obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului. Se observa superioritatea variantei II fata de varianta I.

c) Termenul de recuperare actualizat

Termenul de recuperare actualizat reprezinta perioada de timpin care se recupereaza investitia pe baza profitului/fluxului de numerarrealizat pe durata de functionare utilaa invstitiei realizate. Valoarea acestui termentrebuie ca fie cat mai redus pentur alegere variantei optime din acest punct de vedere.

Avand in vedere ca durata de instalare este mai mica de 1 an si inceperea productiei este imediata se apote folos relatia:

T' = log : log(1+a)

In care:

- T= termen de recuperare static;

In aceste conditiitermenul de recuperare petnru

Varianta I T' = 6,98 ani

Varianta II T' = 8,56 ani

Ambele variante sunt acceptabile pentru ca termenu lde recuperare este mai redus decat durata de viata a utilajelor.

Se poate observa superioritatea proiectului I fata ce varianta II, prin faptul ca termenul de recuperare este mai scurt se va inregistra venit fara a scadea recuperarea am devreme.

d) Randamentul economic actualizat al investitiei

Randamentul economic actualizat al investitiei cuantifica principiul maximizarii efectelor utile ale realizarii unei investitii. Randamentul economic actualializat este determinat pe baza valorii actualizate a profitului total si a investitiei totale la un moment de timp comun. Va fi considerat oportun proiectul cere asigura realizarea celei mai mari valori a indicatorilor de rentabilitate.

La momentul inceperii lucrarilor:

Rezultand in urma calculelor:

Se observa ca RE'< RE pentru ambele variante. Prin prizma acestui indicator se opteaza pentru varianta I.

3.2.3. Indicatorii specifici metodologiei B.I.R.D.

Metodologia B.I.R.D. De evaluare a eficientei economice a proeictelor de investitii constituie suportul de baza pentru fundamentarea deciziilor ivnestitionale. Aceasta metodologie este agreata si utilizata la elaborarea studiilor de fezabilitate, indiferent de domeniul de aplicabilitate, specificul proiectului sau organismul financiar. Elaborata initial pentru proiectele de investitii din domeniul agriculturii,este utilizata in prezenta si in alte domenii folosindu-se la baza evaluarii eficientei economiceatat pentru proiectele finantate din surse proprii, cat si pentru cele finantate din surse atrase. Pentru evaluarea eficientei economice se utilizeaza un sistem de indicatori ce asigura comparabilitatea dintre eforturile, investitia cu productia si effectele realizate. Analiza se face la inceputul realizarii lucrarilor de investitii.

A)Raportul dintre venitul si costurile actualizate

Raportul dintre venitul si costurile actualizate asigura compatibilitatea dintre veniturile totale si costurile totale inregistrate de un proiect de investitii, utilizand tehnica actualizarii la momentul inceperii lucrarilor.

In care:

I_h - investitia anuala

C_h - cheltuieli anuale de productie

d - durata de realizare a obiectivului

D - durata de functionare a obiectivului

Un proiect poate fi acceptat numai daca R_v/c > 1 adica valoarea veniturilor inregistrate permite acoperirea cheltuielilor efectuate si obtinerea de profit.

pentru Varianta I:

R_v/c = 2,07 lei venit total la 1 leu investit

pentru Varianta II:

R_v/c = 1,92 lei ventit total la 1 leu investit

Se observa in cazul variantei I o eficienta sporita fata de varianta II.

B) Fluxul de numerar

Fluxul de numerar(CASH-FLOW) reprezinta un indicator ce reflectasituatia beneficiilor sau pierderilor inregistratepentru fiecare interval de timp analizat. Fluxul de numerar se stabileste ca fiind diferenta intre veniturile brute si cheltuielile ocazionate de implementarea proiectului.

Relatia de calcul pentru fluxul de numerar actualizat este:

h=1..d+D

In cazul variantei I de proiect fluxurile de numerar pe cei 11 ani de proiect sunt prezentate in tabelul 7.

Tabel 7.

Pentru varianta II variatia fluxurilor de numerar sutn prezentate in taberlul 8.

Tabel 8.

In primul an de analiza a proiectelor fluxurile de numerar sunt negative, avand in vedere volumul ridicat al cheltuielilor, in special cu investitiile si nivel mai redus al veniturilor.

c)     Venit Net Acutalizat(VNA)

Venitul net actualizat arata aportul de avantaj al unui proiect de investitii si recompensa ce ii revine investitorului pentru riscul asumat si pentru capitalul investit. VNA reprezinta suma algebrica a valorii nete anuale, in valoare absoluta, pe orizontul de analiza d+D, respectiv pe durata de viata a proiectului.

Avand in vedere ca durata `de constructie este mai mica de 1 an si exploatarea icenpe imediat se paote folosi realtia:

VNAT = - VA(I_t) + VA(CF_t)

Varianta I:

VNA = 280283 lei

Varianta II:

VNA = 72425 lei

Avand in vedere ca VNA este un indicator se maxim se va considera mai buna varianta I.

Varianta II prezinta un risc ridicat el fiind predispus la fluctuatii in piata. O valoare cat mai ridicata a venitului net actualizat indica o profitabilitate ridicata si implicit o predispunere la risc ridicata.

d)    Rata interna de rentabilitate(RIR)

Rata interna de rentabilitate in sens larg, RIR este rata de actualizare (a) pentru care, pe orizontul d+D, VA(Vt) = VA(Kt). In sens restrans, RIR este rata limita de actualizare pentru care se anuleaza VNAT pentru un proiect de investitii, respectiv VNAT _{(a = RIR)} = 0, iar VA(Vt) = VA(Kt).

Intr-o alta acceptiune, RIR este rata de actualizare (a) pentru care suma valorii actuale a cash flow-ului este egala cu suma valorii actuale a investitiilor, iar valoarea neta actuala este nula.

In care:

a_min = valoarea ratei de actualizare (de conversie economica) pentru care se obtine cea mai mica valoare pozitiva VNAT_min > 0;

a_max = valoarea ratei de actualizare pentru care se obtine prima (cea mai mare) valoare negativa pentru VNAT_max < 0.

Varianta I:

a_min= 9 % => VNA₊ = 368499 lei

a_max=14% => VNA^- = -5340 lei

RIR = 13,92%

Astfel se observa ca RIR calculat de 13,92% este mai mare decat RIR dorit de 10% deci se apreziaza ca proiectul poate fi acceptat. Din punct de vedere al riscului acest proiect prezinta aproximativ 4 puncte procentuale ca diferenta intre RIR dorit si cel calculat, deci acest proiect nu este foarte expus la riscul de variatie la pietei

Varianta II:

a_min= 6 % => VNA₊ = 473302 lei

a_max=11% => VNA^- = -7305 lei

RIR = 10,92%

Si in cazul variantei II, RIR calculat este mai mare decat cel dorit de 10%, rezultand ca si acest proiect este acceptabil.

In cazul proiectului I exita o protectie la risc superioara fata de varianta II prin faptul ca RIR_I are o superioritate de aproximativ 4 puncte procentuale fata de e RIR dorit. Proiectul II are mari sanse sa nu se poate derula pe tota perioada de functionare, avand in vedere fluctuatiile ce pot aparea in piata, el neprezentand o marja de RIR suficient de mare pentru a acoperii o eventuala prabusire a preturilor din piata sau aparitia unui producator concurent subventionat.

Se va alege Varianta I.

E) pragul de rentabilitate

Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul minim de folosire eficienta a capacitatii de productie. Din puct de vedere matematic acesta reprezinta acel punct pentru care cheltuielile de productie sun egale cu veniturile obtinute di nvanzarea produselor.

Relatia de calcul este:

in care:

PR- pragul de remtabilitate exprimat fizic

CF - costuri fixe

p - pretul de vanzare unitar

cv - costuri variabile unitare

Varianta I PR = 990 buc

Varianta II PR = 1252 buc

Este mai oportun din pucntul de vedere al pragului de rentabilitate proiectul I, deoarece ajunge mai repede decat proiectul II la profit.

CapITOLUL IV

Concluzii si propuneri

Bibliografie

Ciocoiu Nadia Carmen, Managementul riscului in afaceri si proiecte, Editura ASE , Bucuresti 2006

Stoian Marian, Ene Nadia Carmen, Practica gestiunii investitiilor, Editura Ase, Bucuresti 2003

Vasilescu Ion, Cicea Claudiu - Eficienta si evaluarea investitiilor, Editura EfiCon Press, Bucuresti 2004 

Ionita Ion - Evaluarea Afacerilor - Editura ASE 2009

Vintila Nicoleta - Evaluarea si Finantarea afacerilor directe - Editura ASE 2009

Negoescu Gheorghe , Stoica Marcel - Evaluarea factorilor de risc si incertitudine in calculul investitiilor allocate retehnologizarii agentilor economici in Romania -ASE 1996

Constantinescu Dan Anghel, Dobrin Marinica - Asigurarea si Managementul riscului - Editura Tehnica 1998

Soviani Paul - Revista Finante publice si contabilitate v15, nr. 1, p. 60-64

Vasile Emilia - Revista Finante publice si contabilitate v16, nr. 2, p. 12-16

Ghita Emil - Revista finante publice si contabilitate v. 16, nr. 2, p. 9-11 

Ciocoiu Carmen Nadia - Managementul riscului Vol. 1 - Editura ASE 2008

Ciocoiu Carmen Nadia - Managementul riscului Vol. 2 - Editura ASE 2008

Ciocoiu Carmen Nadia - Managementul riscului in afaceri si proiecte - Editura ASE 2008

Anexe

ANEXA 1

OFERTA DE PRODUSE

1. Perii tip inel

Dimensiunile standard sunt:

- Diametru interior: 62, 77, 112, 128, 160, 178, 210, 220, 255, 300 mm

- Diametrul exterior este variabil in funstie de diametrul interior. Lungimea maxima a firului este de 500 mm. De exemplu la un inel cu diametrul interior de 300mm, diametrul exterior poate fi de maximum 500+300+500 mm = 1300 mm

Material consumabil:

* sarma de otel ondulata 0.45; 0.7; 0.8 mm

* polipropilena 1 - 2X3 mm ondulata

* poliamida 1-3 mm

Periile tip inel pot si atat plate cat si in zig - zag.

Compatibilitate:JOHNSTON, BRODD-SON, BOBCAT, SCARAB, MULTICAR, SEMA.

periile tip inel se pot monta pe orice tip de masina

ANEXA 1

2. Perii cilindrice

Angrenarea acestor perii se face printr-un ax patrat de diferite dimensiuni.

Dimensiunile periilor cilindrice sunt:

* Lungimi: 400 - 2000 mm

* Diametru exterior: 350, 400, 550, 600 mm etc

* Patrat de angrenare: 25 X 25 - 100 X 100 mm

Material consumabil:

* sarma de otel ondulata 0.45; 0.7; 0.8 mm

* polipropilena (PPN)1 - 2X3 mm ondulata

* poliamida 1-3 mm

* mixt: otel+PPN sau otel+poliamida

Montarea si demontarea acestor perii se realizeaza foarte usor, schimbatul elementulor durant cateva minute. Prin faptul ca aceste perii au o greutate redusa tot angrenajul va fi mai usor, prelungind astfel durata de viata a diferitelor componente hidro-motoare.

Compatibilitate:

IFA -KROLL, BUCHER-SCHÖRLING, M-U-T, BEMA, JOHNSTON, FAUN, MULTICAR, SCARAB, HORAL, BRODD-SON, SCHMIDT, TRILETY

ANEXA 1

3. Perii laterale

Periile laterale sunt folosite pentru curatarea zonei bordurilor.

Material consumabil:

* lamele de otel detensionat de lungime 560, 620, 700 etc.

* polipropilena (PPN)1 - 2X3 mm ondulata

* mixt: otel+PPN

La cererea clientului putem executa aceste perii laterale din segmente sau discuri cu diverse dimensiuni.

Diametrele standard care se utilizeaza in mod curent pentru suporti sunt: 330 - 550 mm.

Compatibilitate:

IFA-KROLL, BUCHER-SCHÖRLING, SCHMIDT, FAUN, MORO, MFH, TRILETY, RAVO, MATHIEU, JOHNSTON, BRODD-SON, HMF, AZURA, HAKO 

ANEXA 1

5. Perii lamelare

Acesti tip de perii este folosit in principal pe masinile Johnston, fiind asezate in pozitii radiale. Atat lungimea periei cat si lungimea materialului variaza de la un model la altul

Material consumabil:

* sarma de otel ondulata 0.45; 0.7; 0.8 mm

* polipropilena (PPN)1 - 2X3 mm ondulata

* poliamida 1-3 mm

* mixt: otel+PPN sau otel+poliamida

5. Perii manuale

     

Perii manuale sunt folosite in reabilitarea si constructa de drumuri. Aceste perii sunt folosite in locurile in care masinile mecanice nu sunt eficiente. Acestea au o constructie robusta si usoara. Ele sunt de diferite dimensiuni. Cea mai solicitata de clienti fiind tipul PT1 cu o latime de 450 mm si o lunigime de 1600 mm. Aceste perii pot fi cu PPN de diverse duritati in combinatie sau nu cu sarma ondulata de otel. Perii manuale sunt folosite pentru salubrizare stradala

ANEXA 2

ECHIPAMENTE DE PRODUCTIE

ANEXA 3

MODELUL LUI MICHAEL PORTER

amenintarea noilor

sositi in sector

Concurentii din sector

- rivalitatea intre

concurentii existenti