Atestarea auditorilor interni din romania

Atestarea auditorilor interni din Romania

In Romania, incepand cu anul 1999 in sistemul public de control intern, la recomandarea Comisiei Europene, a aparut o noua profesie, respectiv profesia de auditor intern[1].

Aparitia acestei noi categorii de profesionisti "AUDITORII INTERNI" conduce la necesitatea unor dezbateri pentru stabilirea statutului lor in contextul celorlalte categorii profesionale din domeniul economic din Romania.

In acelasi timp, exista preocupari privind certificarea si atestarea auditorilor interni, conform practicilor internationale in vederea recunoasterii acestor profesionisti, a asigurarii stabilitatii lor in sistem si pentru realizarea unei pregatiri de specialitate continue, solicitate de standardele de audit intern si de buna practica internationala in domeniu.

Atestarea se impune ca o necesitate, deoarece in aceasta etapa de implementare a auditului intern, majoritatea tarilor care au aderat la Uniunea Europeana, au adoptat deja un sistem de atestare al auditorilor interni in scopul crearii acestei categorii de profesionisti, dar si pentru asigurarii stabilitatii lor in sistem.

Initial, compartimentele de audit intern au fost constituite prin reorganizarea structurilor de control financiar de gestiune din cadrul entitatilor publice. Aceasta transformare a controlorilor financiari sau revizorilor de gestiune in auditori interni a avut efecte pozitive prin faptul ca noile structuri de audit intern au aparut imediat si au inceput sa functioneze, dar a avut si consecinte negative, deoarece o parte dintre controlori/revizori au avut senzatia ca li s-a schimbat doar numele, nu si activitatea ce trebuie desfasurata, iar marea majoritate a managementului au considerat auditul intern ca o structura de control. Aceste probleme au creat o serie de confuzii cu privire la cele doua profesii, care, insa, au avut o rezolvare in timp.

In etapa de consolidare a functiei de audit intern, in care ne aflam, in prezent, consideram ca toate categoriile de profesionisti, inclusiv managerii, au intelegerea adecvata a diferentelor care exista intre activitatile de control/ revizie/ inspectie si cele de audit intern.

Dupa cum am precizat mai sus, trecerea profesionistilor din activitatea de control in activitatea de audit intern s-a realizat pe baza de "curriculum vitae" si aceasta modalitate de acoperire a necesarului de auditori interni fara o testare prealabila a avut o serie de repercusiuni negative, deoarece s-a considerat ca fiind o reincadrare, prin faptul ca activitatea de control are componente care au o serie de obiective asemanatoare cu auditul intern.

Activitatea de audit intern, insa, este o activitate complexa, presupune o buna pregatire generala, implica relatii permanente cu managementul de linie si cu managementul general si nu in ultimul rand o disponibilitate in pregatirea sistematica pentru fiecare misiune de audit intern.

In acelasi timp, in activitatea auditorilor interni si in relatia acestora cu managementul, se observa o crestere adecvata, de la o perioada la alta, si o implicare efectiva in problemele cu care se confrunta organizatia in vederea atingerii obiectivelor prestabilite. Din aceste considerente, putem vorbi de conceptele noi pe care le implementeaza auditul intern in practica organizatiilor, precum: asigurarea, consilierea, supervizarea, managementul riscurilor, sistemul de control managerial, guvernanta corporativa, procedurile de lucru, registrele riscurilor, auditul operational, auditul de sistem, auditul performantei, recomandari, sistem de urmarire a recomandarilor, comitete de audit, asigurarea calitatii activitatii de audit, valoare adaugata in audit s.a.

In prezent, mentionam ca, datorita existentei posturilor de auditor intern in schemele organizatorice din sistemul public, dar si datorita acordarii unui spor de complexitate a muncii de 25% la salariul de baza, multe persoane doresc sa intre in aceasta noua categorie de specialisti, cea a auditorilor interni.

Din aceste motive, functia de auditor intern este "vanata", dar atunci cand apar oportunitati mai bine platite auditorii interni din sistem cauta sa se transfere spre acele zone si din aceste considerente se impune gasirea unor solutii pentru crearea unei relatii de stabilitate intre entitate, responsabilii managementului si auditorii interni.

Avand in vedere aceste consideratii, dar si importanta si necesitatea activitatii auditorilor interni, cel putin in cadrul entitatilor publice, pentru asigurarea stabilitatii acestora evaluam ca fiind absolut necesara realizarea unei atestari profesionale a acestora.

Atestarea auditorilor interni din sistemul public, pe care o propunem, nu are legatura cu certificarea auditorilor interni prin sistemele internationale (CIA)[2], care reprezinta o atestare pentru "elitele" care isi desfasoara activitatea in domeniul auditului intern si se obtine numai de acele persoane care se implica intr-o pregatire corespunzatoare, si pot sa sustina, in limbile de circulatie internationala, patru examene de specialitate in decurs de doi ani de zile.

In consecinta, atestarea pe care o propunem va fi o ATESTARE LA NIVEL NATIONAL pentru intreaga masa a auditorilor interni din sistemul public, dar si al altor categorii de specialisti care doresc sa se implice in aceasta profesie, inclusiv tinerii absolventi cu studii superioare.

Concret, propunem ca atestarea auditorilor interni din sistem sa se realizeze printr-o activitate gen masterat, specifica invatamantului superior din Romania, care va fi urmata de o evaluare realizata de UCAAPI.

Curriculele universitare ale disciplinelor care vor intra in structura masterului, elaborate de universitati, in colaborare cu reprezentantii MFP vor fi structurate pe trei sau patru semestre pentru a fi recunoscute international, si vor fi avizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

In acest fel, entitatile vor fi interesate sa investeasca sistematic in pregatirea profesionala continua a auditorilor interni, in vederea valorificarii experientei dobandite de acestia in activitatea practica, iar auditorii interni vor avea siguranta a viitorului profesiei lor, ceea ce ii va determina, la randul lor, sa se implice, intr-o mai mare masura, in problemele entitatilor si sa propuna solutii viabile.

In acelasi timp, auditorii interni vor raspunde mai bine cerintelor impuse de UE, atat pentru utilizarea fondurilor structurale, cat si pentru oferirea de evaluari pertinente nivelurilor de management.

Totusi, realizam ca ramane in continuare posibilitatea ca auditorii interni, pentru mici avantaje sa se transfere la alte entitati, dar aceasta practica va fi mult mai limitata, datorita investitiilor realizate de auditorii interni cu sprijinul entitatilor in care functioneaza, in propria profesie, pe specificul acesteia.

Din aceste considerente, propunem un sistem de atestare al auditorilor interni, care va contribui la cresterea calitatii profesionale a personalului si la asigurarea stabilitatii acestuia in sistem, dar si la crearea unei rezerve de profesionisti in domeniul auditului intern, astfel incat, in timp, sa putem angaja, in sectorul public, numai auditori interni care s-au dedicat acestei profesii.

In mod concret, implementarea activitatii de atestare a auditorilor interni presupune modificarea si completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern pentru:

introducerea conceptului de certificare a auditorilor interni, care sa fie in concordanta cu sistemele de atestare concepute si pentru alte categorii profesionale;

cheltuielile aferente obtinerii atestarii sa fie suportate de angajator din bugetul prevazut pentru pregatirea profesionala;

completarea atributiilor UCAAPI, respectiv stabilirea cadrului de competenta profesionala al auditorilor interni si asigurarea coordonarii sistemului de atestare nationala al auditorilor interni din sectorul public, precum si a formarii profesionale continue a acestora;

stabilirea obligatiei pentru auditorii interni de a obtine certificatul de atestare, in termen de 5 ani de la intrarea in vigoare a acestor prevederi;

necesitatea continuarea formarii profesionale a auditorilor interni, inclusiv dupa obtinerea certificatului de atestare, care se va obtine prin:

participarea la cursuri si seminarii pe teme aferente domeniilor cadrului de competenta general ori specific;

implicarea in echipe mixte la misiuni intersectoriale;

studiu individual pe teme aprobate de conducatorul compartimentului;

publicatii de specialitate.

Atestarea auditorilor interni se realizeaza in cadrul unui proces de certificare, care consta in confirmarea, de catre institutiile publice avizate din structura Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, a detinerii cunostintelor, abilitatilor/deprinderilor si valorilor necesare unei persoane fizice pentru a planifica si executa misiuni de audit intern in sectorul public, conform cadrului normativ in vigoare.

Procesul de atestare se va finaliza prin evaluarea efectuata de UCAAPI, din cadrul MFP, in baza careia va emite un document intitulat Certificat de atestare al auditorului intern, care ii va permite acestuia sa-si exercite activitatea in sectorul public.

Avand in vedere aceste considerente, UCAAPI a elaborat un Cadru de competente profesionale, specifice auditorilor interni din sectorul public, care contin cunostintele, abilitatile si valorile profesionale, pe care trebuie sa le detina acestia in vederea exercitarii profesiei, care acopera cel putin, urmatoarele domenii:

a.      audit intern;

b.     guvernanta corporativa;

c.      management;

d.     contabilitate;

e.      finante publice;

f.      tehnologia informatiei;

g.     drept.

Recunoasterea competentelor dobandite de auditorii interni se va realiza pe baza diplomelor de studii universitare si postuniversitare, recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii prin evaluarea corespondentei disciplinelor inscrise in foile matricole cu domeniile din cadrul de competenta prevazut mai sus.

Pentru domeniile care nu se regasesc in cadrul foilor matricole sau in echivalent, auditorul intern trebuie sa urmeze programe suplimentare de pregatire profesionala.

Practic, persoanele care doresc sa obtina certificatul de auditor intern vor fi in situatia sa constate ca in documentele de studii nu se gasesc intotdeauna corespondente pentru disciplinele de Guvernanta corporativa si Audit intern. Pentru aceste discipline, universitatile din reteaua Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii pot sa organizeze cursuri postuniversitare de un an, care odata absolvite, de persoanele interesate de atestare, le va permite sa se adreseze UCAAPI in vederea obtinerii certificarii, fara a mai fi necesara efectuarea unui master pe domeniul auditului intern.

Pentru auditorii interni care detin un certificat in audit intern emis de institutii de profil cu recunoastere internationala, respectiv: Institutul Auditorilor Interni din Statele Unite ale Americii, Institutul Francez al Auditului si Controlului Intern, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie si Irlanda, nu mai este necesar procesul de recunoastere al detinerii cunostintelor, valorilor si abilitatilor, stabilite prin cadrul de competenta, ci vor fi implicati numai intr-un proces de evaluare al legislatiei romanesti in domeniu.

In conditiile in care se va reusi completarea cadrului normativ cu majoritatea elementelor prezentate mai sus, aceasta va insemna ca, incepand cu 1 ianuarie 2012, numirea auditorilor interni in sectorul public sa se  efectueze numai daca detin certificatul de atestare al auditorului intern.

Conducatorul compartimentului de audit public intern, precum si conducerea entitatii publice, asigura conditiile necesare formarii profesionale continue, perioada destinata in acest scop fiind de minimum 15 zile pe an.

Auditorii interni au obligatia de  a transmite rapoarte privind modul de realizare a programelor de formare profesionala continua, avizate de conducatorul entitatii, catre organismul care a emis certificatul de atestare, o data la 5 ani.

Persoanelor fizice care solicita obtinerea certificatului de atestare, li se aplica aceleasi conditii de acordare si mentinere, stabilite pentru auditorii interni din sectorul public.

Luand in consideratie evolutia permanenta a standardelor de audit intern datorate evolutiei practicii internationale si in baza recomandarilor Institutului Auditorilor Interni din SUA, se impune sa se aiba in vedere o pregatire profesionala sistematica a auditorilor interni. Astfel, chiar dupa obtinerea atestatului, auditorii interni trebuie sa aiba preocupari, in continuare, pentru asigurarea perfectionarii  propriei pregatiri profesionale.

Din aceste motive, in proiectul de lege exista prevederi ca atestarea odata obtinuta sa fie valabila numai 5 ani, daca auditorii interni nu au avut preocupari prin accesarea unor cursuri de specialitate pentru actualizarea cunostintelor si abilitatilor specifice domeniului, care se va dovedi prin certificatele de participare la cursurile cu tematica avizata de UCAAPI.

In acelasi timp, proiectul de norme prevede ca persoanele care au mai putin cinci ani pana la pensionare, nu mai sunt obligate sa se implice in activitatea de atestare.

Avantajul acestui sistem, pe care il propunem, il reprezinta faptul ca la organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante de auditori interni din sistem in viitor pot participa si tineri absolventi, care au obtinut deja atestatul de auditor intern. De asemenea, posesorii atestatului vor putea utiliza diploma de master de audit intern pentru propria cariera profesionala.