Analiza economico-financiara

Prin analiza economico-financiara a firmei S.C Compania de Productie Intertainmet S.A. ne propunem diagnosticarea situatiei prezente a acesteia prin prisma indicatorilor economici si financiari , asigurandu-se astfel premisele fundamentarii previziunii evolutiei viitoare a acestora.

Inainte de realizarea efectiva a analizei sunt necesare cateva corectii asupra indicatorilor prezentati in documentele de sinteza ale firmei. Astfel s-a verificat daca:

Exista titluri de plasament cu durata mai mare de un an, care se vor trece la postul de imobilizari financiare;

Exista datorii cu termen mai mare de un an , care se considera capitaluri permanente;

Ratele de inflatie din perioada de analiza s-au situat la nivelurile de 34.5% in 2001, 22.5% in 2002, 15.3% in 2003. In aceasta situatie s-a considerat necesara si introducerea unei analize in termeni reali. Inflatia actioneaza diferentiat asupra indicatorilor din bilantul contabil. La nivelul firmei nu s-a realizat nici o reevaluare a mijloacelor fixe , deci acestea sunt evaluate la preturile din 2001 sau la momentul achizitiei.

Datele informative sunt prezentate intr-o maniera simplificata sub forma anexelor 1 si 2.

Am structurat diagnosticul financiar al intreprinderii in 10 componente:

Analiza structurii activului si pasivului bilantier

Analiza indicatorilor fondului de rulment

Analiza indicatorilor de lichiditate

Analiza indicatorilor de echilibru financiar

Analiza structurii cifrei de afaceri pe elemente de cheltuieli de exploatare

Analiza soldurilor intermediare de gestiune si a capacitatii de autofinantare

Analiza activitatii firmei

Analiza indicatorilor de cash flow

Analiza indicatorilor de rentabilitate

Concluzii generale privind diagnosticul financiar al intreprinderii

In calculul indicatorilor s-a tinut cont, ca principiu general , de relatiile de calcul al indicatorilor conform legislatiei din Romania (vezi Ordinul Ministerului Finantelor nr. 616 pentru aprobarea Normelor metodologice privind intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli de catre agentii economici, publicat in Monitorul Oficial).

COMPANIA DE PRODUCTIE INTERTAINMENT SA

Prezentare:

Compania de Productie Intertainment SA (CPI- in continuare) este una dintre tipografiile mari ca marime, din Romania si este formata din trei unitati de productie : sediul la Bucuresti si doua sucursale la Brasov si Cluj.

CPI are ca obiect de activitate servicii de tipar si pre-press pentru ziare (cotidiane si saptamanele), reviste (saptamanale , lunare si bilunare), carti (Pagini Aurii, altele ), anuare, materiale promotionale si pliante comerciale.

Resurse:

A)    CPI -Bucuresti

-sectia tipar:

-o rotativa ziar tip Mercury;

-2 rotative reviste M200;

- o masina plana cu 5 grupuri de imprimare Heidelberg Speedmaster

-sectia finisare:

-o masina de brosat cu termoclei -Tigra;

- doua linii de capsare Presto si Sthal;

- o masina de inserat si infoliat Safir;

Pe langa dotarile de baza CPI dispune si de un sector de pre-press si pregatirea formei,care asigura matritele necesare lucrarilor executate.

B)    CPI- Cluj Napoca

o rotativa de ziare tip Mercury si un atelier pre-press

C)    CPI - Brasov

sectia de tipar plan;

sectia de legatorie

Scurt istoric:

S.C. CPI SA si-a inceput activitatea in 1999 avand denumirea de PRO SPORT SA si detinea marca ziarului PRO SPORT.

Dupa vanzarea marcii PRO SPORT , societatea incepand cu 1 iulie 2003 si-a schimbat obiectul de activitate devenind tipografie.

1993 a reprezentat o cotitura pentru CPI care a operat schimbari in toate domeniile incepand de la produse , investind in echipament de printing si pre-press, construind reteaua de distributie, structurarea departamentului de vanzari- prin schimbarea obiectului de activitate.

Capitalul social:

Capitalul social subscris: 100.000.000lei

Capitalul social varsat: 100.000.000lei

Tipul activitatii desfasurate:

In documentele de constituire ale S.C. CPI SA , sunt cuprinse printre altele activitatile urmatoare:

-activitatea editurilor: editarea ziarelor, editarea revistelor si periodicelor , editarea inregistrarilor sonore

-tiparire si activitati anexe: tiparirea ziarelor , alte activitati de tiparire , legatorie, servicii pregatitoare pentru pretiparire, alte lucrari tipografice

Analiza structurii activului si pasivului bilantier

Bilantul , chiar si dupa prelucrarile la care a fost supus, nu poate oferi intotdeauna o imagine extrem de clara a starii de echilibru sau dezechilibru financiar. Datele fiind exprimate in unitati monetare , nu se pot observa imediat diferitele corelatii dintre elementele de bilant. O solutie o reprezinta prezentarea elementelor de bilant sub forma procentuala.

Structura elementelor de activ si de pasiv pentru firma noastra este prezentata in tabelul de mai jos.

Firmele mici, fiind mult mai sensibile la factorii de mediu economic externi si, asadar , mult mai riscante, sunt de multe ori obligate sa se acopere impotriva riscurilor prin crearea unor fonduri de rezerva sub forma conturilor la vedere la banca, ce pot inregistra in aceste conditii ponderi mult mai semnificative decat in cazul firmelor de mari dimensiuni.

Pe baza indicatorilor calculate se pot face urmatoarele remarci cu privire la ponderea elementelor din bilantul contabil in total active, respectiv pasiv:

In toti cei trei ani de zile analizati, firma a inregistrat o pondere majoritara a elementelor de active circulante si in special a celor de creante, lucru ce ridica semnale de alarma in ceea ce priveste incasarea acestora- sub aspectul unor deficiente de incasare. Totodata, ponderea exagerata a creantelor indica si o politica agresiva de extindere pe piata, motiv pentru efectuarea unei analize mai aprofundate in legatura cu respectarea termenelor de incasare, pentru a identifica daca acestea se inscriu in scadentarul normal. Imobilizarile se gasesc la niveluri relativ scazute in toti cei trei ani analizati (22.44%, 22.61%, 20.39%).

Daca in 2001, si chiar in 2002, ponderea stocurilor in total activ era destul de redusa (0.27%, 3.82%), rulajul stocurilor fiind mare in activitatea unui ziar, in anul 2003 se inregistreaza o crestere a acestei ponderi de pana la 18.51%. Acest lucru s-a realizat datorita schimbarii obiectului de activitate a firmei in tipografie.

In mod normal ponderea activelor de trezorerie trebuie sa se situeze la niveluri reduse (3-5%), insa in cazul firmei analizate pentru primii doi ani analizati aceste niveluri sunt depasite semnaland incapacitatea identificarii unor perspective viabile de investire , iar in ultimul an ponderea activelor de trezorerie nici macar nu atinge pragul de 3%.

Ponderea capitalurilor proprii in total pasiv este exagerat de redusa, chiar si considerand provizioanele pentru riscuri si cheltuieli in aceasta categorie, semnaland o potentiala reducere a credibilitatii in fata partenerilor de afaceri. O posibila explicatie o poate constitui absenta unor reevaluari dar discrepanta este oricum mare.

Nivelul datoriilor este foarte ridicat in primii doi ani (peste 100%), ponderea cea mai mare avand-o datoriile curente. Pentru aceasta societate nu este o situatie normala, mai ales in conditiile in care furnizorii sunt interesati de relatiile comerciale cu aceasta.

2.Analiza indicatorilor fondului de rulment

Pe baza indicatorilor din bilantul contabil s-au calculat indicatorii fondului de rulment conform legislatiei din Romania, prezentati in tabelul de mai jos.

Fondul de rulment total exprima totalul necesarului de finantat legat de activitatea de exploatare pe termen scurt (nivelul activelor circulante). Se constata o fluctuatie a acestuia, dar acest lucru trebuie luat in considerare tinandu-se seama si de rata inflatiei, cu un impact deosebit asupra activelor circulante. In cazul in care analiza se realizeaza in termeni comparabili ( indicatorii sunt exprimati la nivelul preturilor din 2001), indicatorul inregistreaza o scadere incepand cu anul 2001.

Fondul de rulment permanent exprima starea de echilibru pe termen lung a firmei analizate. In cazul existentei unui fond de rulment pozitiv se demonstreaza existenta unor capitaluri pe termen lung prin care se pot acoperi necesitatile de finantare pe termen scurt, respectiv cele legate de activitatea de exploatare (necesarul de fond de rulment). Daca insa fondul de rulment permanent este negativ, cum este si cazul firmei noastre , acest lucru denota o stare de dezechilibru financiar , o parte din activele imobilizate fiind acoperite din resurse procurate pe termen scurt. Un fond de rulment permanent negativ evidentiaza imposibilitatea firmei de a asigura un excedent de resurse financiare pe termen lung din care sa poata fi acoperite necesitatile de finantare pe termen scurt.

In conditiile in care firma nu a contractat imprumuturi bancare pe termen lung, nivelul fondului de rulment permanent coincide cu nivelul fondului de rulment propriu.Daca fondul de rulment este pozitiv atunci putem spune ca echilibrul financiar pe termen lung este asigurat pe seama resurselor proprii, ceea ce ar crea premisele pentru ca aceasta stare de echilibru sa se mentina si dupa plata eventualelor datorii pe termen lung. In cazul firmei noastre insa este vorba de un fond de rulment propriu negativ pe toti cei trei ani analizati. Un fond de rulment propriu negativ nu trebuie insa interpretat ca fiind o situatie nefavorabila, cel putin pe termen scurt, ci doar ca un potential semnal de alarma pe viitor.

Mai departe, gradul de acoperire a activelor circulante cu capitaluri proprii, calculat ca raport intre fondul de rulment propriu si fondul de rulment total, exprima partea din active circulante finantata din resurse proprii excedentare , dupa finantarea activelor pe termen lung.

Se constata ca necesarul de fond de rulment este negativ in toate cele trei exercitii. Aceasta valoare a indicatorului este explicata prin politica favorizanta pentru firma in ceea ce priveste plata furnizorilor de marfuri la termene mai relaxate, concomitent cu o incasare imediata a marfurilor vandute. O astfel de politica determina o permanenta atragere de resurse financiare pe termen scurt, care transforma necesarul de fond de rulment intr-o resursa de finantare cvasipermanenta, prin care se poate acoperi deficitul inregistrat intre capitalurile permanente si activele pe termen lung.

Trezoreria neta rezulta ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment. In aceasta optica echilibrul financiar, evidentiat prin acest indicator, este explicat ca rezultat al posibilitatii firmei de a-si asigura resursele necesare pe termen scurt (necesarul de fond de rulment) pe seama excedentului de resurse de finantare, disponibile pe termen lund. Existenta unei trezorerii nete pozitive certifica o stare de echilibru financiar la nivelul intregii intreprinderi. In cazul nostru insa trezoreria neta inregistreaza valori negative in toti cei trei ani analizati asadar, firma s-a confruntat cu o lipsa de lichiditati , cele trei perioade fiind perioade de dezechilibru. Agravarea starii de dezechilibru la nivelul firmei este evidentiata si prin nivelul cashflow-ului, care inregistreaza valori negative in toate cele trei exercitii.

Observatie . Trebuie subliniat ca exprimarea indicatorilor din bilant in termeni comparabili, prin raportarea la indicii de pret nu este foarte precisa. De fapt, unele posturi sunt afectate de inflatie mai puternic decat altele.

Analiza indicatorilor de lichiditate

Pentru evidentierea lichiditatii s-au calculat lichiditatea generala (curenta), lichiditatea imediata, lichiditatea la vedere si rata solvabilitatii generale.

Pe baza acestor indicatori de lichiditate se poate constata ca firma S.C Compania de productie Intertainmet S.A. nu este caracterizata printr-un grad corespunzator de lichiditate. Cu toate acestea firma nu poate fi catalogata ca prezentand un nivel de risc de nelichiditate semnificativ. La acest aspect concura si specificul activitatii. Starea de solvabilitate a firmei este confirmata de nivelul supraunitar al ratei solvabilitatii generale doar in anul 2003, in ceilalti doi ani analizati rata solvabilitatii fiind subunitara. O rata subunitara corespunde firmelor cu capitaluri proprii negative, cum este in cazul firmei analizate, functionand deci fara a mai putea garanta creditorilor, din punct de vedere financiar , capacitatea de a-si onora datoriile.

Analiza indicatorilor de echilibru financiar

In acest capitol al analizei am calculat si interpretat rata autonomiei financiare, rata de finantare a stocurilor, ponderea datoriilor in pasiv (rata datoriilor), raportul dintre capitalurile proprii si activele imobilizate, precum si rata de rotatie a obligatiilor (viteza de rotatie in zile a obligatiilor).

Rata autonomiei financiare (raportul dintre capitalurile proprii si capitalurile permanente) este irelevanta datorita valorii negative inregistrate de capitalurile proprii. Aceasta valoare negative indica imposibilitatea firmei de a-si rambursa datoriile pe termen lung din capitalurile proprii.

Rata datoriilor este definite ca raport intre nivelul total al datoriilor si nivelul activelor totale.Pentru ca o firma sa fie apreciata ca sigura, indicatorul trebuie sa inregistreze un nivel sub 50%. In cazul firmei noastre, indicatorul are un nivel foarte ridicat, chiar daca este in scadere de la un an la altul. Astfel, firma noastra este catalogata ca fiind insolvabila.

In cazul vitezei de rotatie a obligatiilor, se semnaleaza o situatie nefavorabila in toti cei trei ani.

Analiza structurii cifrei de afaceri pe elemente de cheltuieli de exploatare

Structura cifrei de afaceri este prezentata in tabelul urmator. Analizand acest tabel, se constata ca ponderea majoritara in cifra de afaceri apartine in anii 2001 si 2002 cheltuielilor cu lucrarile si serviciile prestate de terti, iar in anul 2003 majoritare sunt cheltuielile cu materiabilele consumabile, care pana atunci (anii 2001,2002) au avut o pondere nesemnificativa de 0.63-0.51%. Majorarile cu cheltuielile de materiale consumabile in 2003 se datoreaza schimbarii obiectului de activitate, respective, din iulie 2003 societatea are ca obiect de activitate tipografia.

In anii 2001 si 2002 in "alte cheltuieli de exploatare" era inclus pe langa celelalte servicii executate de terti (management, audit, consultanta financiara si juridic etc.) si cheltuielile cu tiparirea ziarului Pro Sport. In anul 2003 in cadrul acestor cheltuieli sunt incluse numai alte servicii executate de terti, ne mai existand ziarul Pro Sport.

Cheltuielile cu remuneratiile personalului scad in anul 2003 datorita faptului ca in activitatea de tipar salariile au fost mai mici fata de remuneratiile personalului specializat in ziaristica( drepturile de autor acordate ziaristilor). De aici rezulta si o scadere a cheltuielilor cu taxele si impozitele aferente salariilor.

In anii 2002 si 2003 totalul cheltuielilor de exploatare depaseste structura cifrei de afaceri, societate adi punct de vedere economic este in pierdere cu toate ca la sfarsitul anului 2003 se inregistreaza un profit de aprox 16 mld, profit ce revine din activitatea exceptionala respectiv, vanzarea marcii Pro Sport.

Cheltuielile cu amortizarea scad in 2003 deoarece la inceputul anului au fost vandute toate mijloacele fixe ale societatii, ce erau folosite in activitatea de ziar.

Analiza soldurilor intermediare de gestiune si a capacitatii de autofinantare

Valorile inregistrate de soldurile intermediare de gestiune si de capacitatea de autofinantare pe parcursul celor trei ani de analiza sunt prezentate in tabelul urmator:

Observatie. Inflatarea/deflatarea termenilor poate fi realizata fie pe baza ratei de crestere a preturilor din intreaga economie nationala, fie pe baza ratei de crestere a preturilor produselor (marfurilor) vandute de firma analizata. Prima modalitate de asigurare a compatibilitatii datelor este mai relevanta pentru cazul in care se doreste prezentarea in contextul intregii economii nationale, evidentiindu-se in acest caz si efectele inflatiei asupra atractivitatii sectorului de activitate in care actioneaza firma, astfel ca unele sectoare pot fi atat de puternic afectate de inflatie incat inceteaza a mai constitui o oportunitate tentanta de investire. Prin utilizarea ratelor de inflatie caracteristice numai sectorului de activitate analizat se evidentiaza efectiv indicatorii de performanta ai firmei respective, care poate beneficia de anumite conditii favorizante prin faptul ca actioneaza intr-un anumit domeniu.

Data fiind puterea informationala redusa a indicatorilor calculati in preturi curente pentru economiile puternic afectate de inflatie, am preferat continuarea analizei utilizand indicatorii prezentati in preturile constante, la nivelul anului 2003 (rata inflatiei = 15.3%).

Marja comerciala exprima profitabilitatea activitatii comerciale a firmei analizate. Daca in anii 2001 si 2002 marja comerciala este relevanta in graficul de mai jos, in anul 2003 cand activitatea s-a schimbat in tipar, societatea nu a reusit sa-si controleze costurile, rezultand o marja comerciala negativa. In anul 2004 societatea s-a redresat semnificativ, au preluat 2 contracte de leasing pentru masini de tipar, costurile sunt controlate mai sever, contractele cu furnizorii de materii prime si materiale (cerneala si hartie cu rol preponderant), au fost incheiate in termene fixe. De asemenea, contractele cu clientii au fost riguros analizate si promitand o calitate superioara lucrarilor se impugn termene fixe de plata care pana in present, in proportie de 98% sunt respectate.

In 2002 valoarea adaugata este negativa deoarece cheltuielile de exploatare sunt cu mult mai mari decat veniturile din exploatare( conform datelor spuse in cadrul societatii, tiparirea ziarului Pro Sport era la un pret foarte ridicat, iar pretul de vanzare era relativ mic deoarece trebuia sa aiba un pret similar cu cel al concurentilor de pe piata).

In 2003 valoarea adaugata capata o valoare pozitiva. La inceputul anului 2003 veniturile din productia de imobilizari au fost foarte mari, rezultand o crestere a valorii adaugate.

In 2001 si 2002 EBE-ul este negative, activitatea de exploatare merge in pierdere asa cum a fost evidentiat si mai sus. Neexistand un plus de valoare in firma, s-a incercat o ierarhizare la platile datorate catre personal, stat, si alti creditori. Datorita acestui EBE negativ, s-au acumulat restante la bugetele locale si de stat. In 2003, EBE-ul este pozitiv, firma plateste datoria catre bugetul de stat si reuseste sa mai achite si alti creditori.

In anul 2001 si 2002 la ziar, cheltuielile din exploatare erau mult mai mari decat veniturile din exploatare.In anul 2003 societatea inregistreaza un mic profit din activitatea de exploatare( ch mai mici decat veniturile).

Rezultatul curent evolueaza in acelasi mod ca si rezultatul de exploatare.Daca in anul 2001 are o valoare mica iar in 2002 negativa, in anul 2003 aceasta valoare incepe sa creasca, intr-o proportie chiar mai mare fata de anul 2001.

Rezultatul brut evolueaza pe parcursul perioadei de analiza ca si rezultatul curent.

Nici graficul rezultatului net fata de rezulatul brut nu se modifica. O eventuala modificare se putea datora modificarii impozitului pe profit ( masuri de politici fiscale ale statului).

Datorita rezultatelor capacitatii de autofinantare rezulta ca intreprinderea nu poate sa-si finanteze activitatile viitoare. Totodata aceste valori negative indica o pozitie slaba pe piata romaneasca. In conditiiile in care activitatea economica nu este redresata, exista riscul unui blocaj financiar la nivelul firmei.

7.Analiza activitatii firmei

In cadrul acestei categorii de indicatori am optat pentru exprimarea vitezelor de rotatie in zile. Valorile indicatorilor sunt exprimate in tabelul de mai jos.

zile

Se constata ca durata de rotatie a ACR se afla intr-o continua crestere, asa cum o arata si diagrama de mai jos:

Rata de rotatie a ACR constituie unul dintre cei mai relevanti indicatori legati de activitatea firmei. Avand in vedere faptul ca atat stocurile cat si creantele inregistreaza o crestere semnificativa (mai ales in anul 2003 fata 2002), si ca CA nu sufera o variatie considerabila, rata de rotatie a ACR va afisa o crestere proportionala( prin schimbarea obiectului de activitate).

Cresterea duratei de rotatie a activului total este un semnal al inrautatirii activitatii firmei in general. Situatia se agraveaza in ultimul exercitiu. Societatea in 2003 ca sa desfasoare activitatea de tipografie deoarece nu are inca mijloace fixe specifice, a inchiriat spatial si utilajele de la o alta societate.

Cu ajutorul duratei medii de recuperare a creantelor se poate aprecia eficacitatea intreprinderii in colectarea creantelor sale. Cresterea acestui indicator indica probleme legate de controlul creditelor acordate clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platitori).

Evolutia mai satisfacatoare o inregisteaza productivitatea muncii, in mod deosebit anul 2002. Dar, in acest an, numarul mediu de salariati cu contract de munca a fost de 22 de personae, existand in schimb contracte de colaborare si alte contracte de drept de autor, specifice activitatii de ziaristica.

8. Analiza indicatorilor de cash flow

Incercam in aceasta sectiune sa urmarim modul de remunerare efeciv (in termeni de incasari si plati) pentru investitorii de capital (actionari si creditori). Situatia pe cei doi ani de analiza este prezentata in tabelul de mai jos.

In nici unul din cei trei ani nu au fost repartizate dividende actionarilor. In anul 2002 s-a inregistrat o pierdere neta de 13744454 mii lei , iar in 2003 un profit net de 16008449 mii lei, profit ce s-a repartizat la rezerve legale-20000 mii lei , iar restul de 15988449 mii lei , pentru acoperirea pierderii contabile. De asemenea nu s-a contractat nici un credit bancar. De aici rezulta o valoare nula a indicatorilor de cash-flow.

In anii financiari analizati actionarii nu au beneficiat de dividende, iar firma nu a contractat nici un credit bancar. In ceea ce priveste fluxurile de numerar implicate in cadrul activitatilor desfasurate de catre societate, ponderea cea mai importanta o detin cele din activitatea de exploatare in anul 2002 si de investitii in anul 2003( in 2003 vanzarea marcii si a mijloacelor fixe). Mai trebuie remarcat faptul ca o mare parte din aceste fluxuri sunt rezultatul neonorarii obligatiilor fata de bugetul de stat.

9. Analiza indicatorilor de rentabilitate

Din cauza rezultatelor foarte proaste, atat economice cat si financiare, analiza indicatorilor de rentabilitate este irelevanta. Profiturile inregistrate de societate incearca sa acopere pierderile cumulate in anii precedenti.

Concluzii generale privind diagnosticul financiar al intreprinderii

Am sintetizat concluziile generale privind diagnosticul financiar al intreprinderii inttr-o analiza SWOT:

ANEXE -11