Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Aspecte privind problemele economice din epoca lui J.M. Keynes

Aspecte privind problemele economice din epoca lui J.M. Keynes


Aspecte privind problemele economice din epoca lui J.M. Keynes

Urmarile economice ale pacii din 1918 au avut un caracter contradictoriu: pe de o parte, pacea a stimulat activitatea economica, refacerea potentialului economic distrus de razboi, cresterea productiei si intensificarea relatiilor  internationale; pe de alta parte, ea a fost insotita de discriminari intre invinsi si invingatori, intre marile puteri si tarile mici, ceea ce a generat puternice contradictii de interese si a dat nastere la unele blocaje in relatiile economice internationale.

In ciuda unor schimbari de politica economica (interventia sporita a statului in economie, folosind ca parghii: bugetul de stat, politica fiscala, monetara, de credit, etc.) si a iluziilor intretinute de liberalismul traditional (indeosebi neoclasic), ca si a sperantelor oamenilor de afaceri in posibilitatea prelungirii perioadei de prosperitate si expansiune economica, la limita dintre deceniile trei si patru ale secolului XX a izbucnit puternica criza economica din anul 1929 care a durat aproape cinci ani (1929-1933), zguduind din temelii intregul edificiu al economiei mondiale, ca si economiile nationale, atat ale tarii industriale cat si ale tarii agrare.

Criza economica din anii 1929-1933 a lansat multiple sfidari atat factorilor de decizie (intreprinzatori, corporantii, oameni politici), cat si sfetnicilor acostora, economistilor. Era clar ca multe lucruri nu erau in ordine atat in ce priveste viziunea specialistilor despre economia interna si externa.



Socul provocat de criza economica din 1929-1933 asupra opiniei publice si a economistilor specializati a scos la iveala ruptura grava dintre teoria economica dominata, academica si practica economica, lacunele si exagerarile acestei gandiri, ca si slaba putere previzionala a altor orientari din gandirea economica a timpului.

Sub impactul acestei crize s-a prabusit, in primul rand, dogma liberala a autoreglarii spontane a economiei de piata prin mecanismul preturilor. Teoria "mainii invizibile" a lui A. Smith, teoria pietelor a lui J.B. Say, ca si teoria echilibrului economic general a lui L. Walras s-au dovedit neputincioase in fata avalansei de probleme economice dramatice propulsate de criza in prim plan ( cresterea somajului, greutatile in desfacerea marfurilor, scaderea puterii de cumparare a banilor, inegalitatea mare a veniturilor si averilor, etc).

CC

 
Din aceasta perspectiva au devenit vizibile si ingrijoratoare lacunele si deficientele paradigmei liberalismului neoclasic printre care atentia excesiva acordata microeconomiei si staticii economice, in dauna macroanalizei dinamicii economice ; excesul de subiectivism chiar in abordarea categoriilor microeconomice, neglijand factorii de ordin obiectiv, indeosebi structural, care le conditioneaza; excesul de formalizare in dauna perceperii unor probleme economice de cert interes stiintific; abordarea unilaterala a fenomenelor legate de consum, cerere si piata, ocolind, minimalizand sau chiar ignorand influenta pe care o exercita asupra acestora productia, respectiv oferta de marfuri si costurile acestora; alunecarea unor liberali de la elogiul elegantei logice (reale) a modelelor neoclasice de functionare a economiei moderne si contemporane de piata spre apologia nejustificata a sistemului liberal de organizare economica.

CC

 
Coroborand inovatiile partiale si izolate ale unor economisti eterodocsi de la inceputul secolului XX (Wicksell, Schumpeter, Bernacer) cu schimbarea rapida si masiva a problematicii gandirii economice, sub presiunea desfasurarii crizei economice din anii 1929-1933, se poate spune ca la mijlocul deceniului 4 al secolului nostru au fost create conditii pentru o prezentare inchegata a noului punct de vedere privind cheia intelegerii si rezolvarii problemelor acute propulsate in atentia specialistilor de aceasta puternica criza.

Dintre toate incercarile de generalizare si sinteza facute in acest sens, s-a impus, in cele din urma, cea intreprinsa de economistul britanic John Maynard Keynes (1883-1946).

 


TEST DE AUTOEVALUARE

  1. Care au fost cauzele izbucnirii crizei economice din anul 1929 (2 puncte)
  1. Ce a scos la iveala criza economica dintre anii 1929-1933 (2 puncte)
  1. Care sunt lacunele si deficientele paradigmei liberalismului neoclasic (6 puncte)

Total puncte posibile 10/ realizate.

Timp de lucru: 12 min.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.