Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Economia subterana in Romania

Economia subterana in Romania


ECONOMIA SUBTERANA

1 CONCEPT, CAUZE, EFECTE

A fost o vreme cand despre mafie, contrabanda, coruptie, criminalitate economica se vorbea ca despre o poveste. Nu se banuia ca va veni timpul ca si in Romania sa se vorbeasca de economie subterana la timpul prezent. Un studiu la nivelul anului 1998 arata ca economia subterana ocupa 41 la suta din totalul alcatuirii economice a Romaniei, cu tendinta de a deveni chiar jumatate din aceasta. In orice statistica internationala un asemenea procent aseaza tara respectiva in randul statelor cu organizare precara, unde prolifereaza afacerile dubioase de pe urma carora profita un segment social redus numeric.



Anii cei mai prolifici pentru oamenii cu gulere albe si cu imperii de carton au fost 1990-1996. Atunci s-au dat cele mai mari lovituri financiare, in masura sa produca adevarate cutremure in sistemul economic aflat, macar teoretic, intr-o faza de organizare. Ne aducem aminte cu totii de scandalul public, intens speculat de fosta opozitie, al proportiilor pe care le luase economia subterana in perioada regimului Iliescu.

S-a pornit mai intai cu intreprinderile de stat pe care a pus mana, prin licitatii trucate, clientela oamenilor politici aflati la putere in acea perioada.Jefuirea bancilor a fost a doua cale folosita de mafioti, loviturile tinandu-se lant pana cand reduta financiara a fost pusa la pamant. Justitia a intervenit tarziu, iar atunci cand a facut-o s-a operat la suprafata, lasand cangrena financiara sa evolueze mai departe.Legile din Romania s-au dovedit a nu avea dinti, adica eficienta este aproape nula. Sute de dosare «NUP» (neinceperea urmaririi penale) zac in sertare, cu toate ca in interiorul lor sunt dovezi clare privind vinovatia unora aflati in prezent in stare de libertate. In tot acest timp, spre economia subterana se scurg sume fabuloase.

In 1990, tragind semnalul initiativei private, Romania a devenit un fel de Alaska. Au navalit spre noi si infractori internationali, si pirliti, vinzatori de droguri, si contrabandisti, si buticari marunti. Purtand denumirea de investitori straini, acestia au inceput sa misune, sa speculeze si, in acelasi timp, sa se apere cu suta lor de dolari investiti in firme de mucava. Naivi si nepriceputi, politicienii i-au tolerat fara sa-si dea seama ca invazia va bulversa economia si-i va speria si pe investitorii adevarati. Pe lacunele legilor, dar mai ales pe gaurile acestora si, in egala masura, pe slabiciunile oamenilor din institutiile statului, arabii si turcii cu firme de 100 de dolari au tesut o fabuloasa retea de contrabanda si specula. In tarabe improvizate, in ganguri, pe seama unor firme inregistrate cite douazeci intr-o garsoniera, comerciantii arabi si turci, investitori de mina a zecea, au creat si luat in stapinire un enorm teritoriu de economie subterana.
Tigarile si bautura, cafeaua si drogurile, schimbul de valuta la negru, piata de femei, importurile acoperite de acte false, contrabanda cu produse contrafacute sint controlate de oameni protejati, in primul rind, de barierele unor limbi foarte greu accesibile romanilor. In acest spatiu infloreste nestingherita evaziunea fiscala de cea mai inalta clasa. Firme inexistente, facturi false si acte incropite sint folosite doar pentru minima aparenta de legalitate. Dincolo de chioscul de tabla si de o masina cu numar provizoriu de inmatriculare, toata aceasta populatie in tranzit nu aduce nici un beneficiu pentru economia romaneasca. Ii speculeaza doar debilitatea. Pe la ei e toata valuta miscata la negru, de unde apoi este scoasa in geamantane peste granita, sub privirile neputincioase si, adeseori, complice ale autoritatilor. S-a inceput un razboi dur impotriva coruptiei, a economiei subterane, a miliardarilor de carton si a imperiilor de mucava. Dar s-a lasat aproape neatinsa toata aceasta retea subterana in care stapinesc turcii, arabii si chinezii. Dar, spre deosebire de miliardarii romani, care ,de bine de rau, au mai investit cite ceva, toata aceasta populatie a firmelor de 100 de dolari n-a facut decit sa dezvolte politica infractiunii. Dupa ele, in afara de o baraca, nu ramine nimic. Romania se vede astfel parazitata de mii de firme-fantoma, de retele de turci, arabi si chinezi prin care se scurg sute de milioane de dolari, poate chiar miliarde, si care controleaza, cu mici exceptii, piata alcoolului de import, a tigarilor si a cafelei. Tot pe aici vin marile transporturi de droguri.Unii dintre acestia au deja pretentii de onorabilitate si au fost sau sint conectati la virfuri politice, ajungind pina in sferele puterii. Ceea ce a facut AVAB pana acum constituie o infima parte din ceea ce se cuvenea intreprins cu multi ani in urma.

Lovita din toate partile, economia oficiala este KO, iar politica fiscal-bugetara strict restrictionata de FMI are caracteristicile unui act canibalic. Au fost taiate toate facilitatile pentru firmele romanesti si straine (exceptie au facut doua firme, ambele franceze). Urmarea: cel mai scazut nivel al investitiilor straine din 1993 incoace. FPS incepe sa fie solicitat doar de intreprinzatorii care doresc rezilierea unor contracte.Cum se poate dezvolta o economie fara investitii directe consistente Pedala fiscalitatii a fost apasata pana la limita - chiar dincolo de limita - iar operatorii din economia subterana si-au frecat bucurosi mainile, pentru ca nici un intreprinzator onest, care doreste sa isi plateasca darile, nu mai poate concura cu economia neagra. Rezultatul? Ca urmare a cresterii ponderii economiei paralele si a diminuarii consumului, ca si a recesiunii economice, incasarile la buget s-au diminuat, in loc sa creasca.
Foamea de bani a statului nu inceteaza sa tina dobanzile in clocot, reducand la zero sansele intreprinderilor de a-si asigura capitalul de lucru - pentru ca despre dezvoltare nici nu mai poate fi vorba, in conditiile in care piata (cererea) este in declin. Politica banilor scumpi si a dobanzilor suprarealiste, atat de draga FMI, nu a reusit decat intr-o masura mica sa asaneze cadrul macroeconomic, dar a reusit, in schimb, din plin sa dea o lovitura de moarte economiei reale.

Preocupata exclusiv sa se conformeze conditionalitatilor finantatorilor externi oficiali, puterea refuza sa inteleaga realitatea interna si incearca sa promoveze reforma de tip FMI, cu rezultate din ce in ce mai slabe. Asa cum a publicat in premiera «Adevarul», potrivit studiului «Dimensiunea estimativa si implicatiile politice ale economiei subterane in Romania», efectuat de Trezoreria SUA, in perioada 1993-1998, productia din economia subterana a crescut cu 400 la suta. In fata acestui procent halucinant pare fireasca declaratia a lui Valeriu Stoica, ministrul Justitiei, care a realizat ca 'prin metode administrativ-penale nu se poate lupta cu economia subterana. Adevarata cauza a dezvoltarii dinamice a economiei subterane este organizarea ei naturala, la adapost de mediul imposibil creat la suprafata si abia apoi «tunurile» mai mari sau mai mici ale celor certati cu legea.'

In ceea ce priveste economia subterana, se pot face mai multe distinctii. Daca cineva se va duce intr-o comuna de linga Bucuresti si va cumpara un porc, si aceasta este economie subterana. Si, daca oameni de la Constanta au ascuns prin epave baxuri de tigari, pe care acum le vind, si asta e economie subterana. Coruptia minora din structurile adminstrative, portarul sau functionarul de la registratura, care asteapta un pachet de cafea, niste tigari sau o suta de marci, ca sa faca un lucru care este de datoria lui sa-l faca, e intr-o legatura intima cu marea coruptie.

Atitudinea guvernantilor fata de economia neagra a devenit, astfel, tot mai ingaduitoare pentru ca banii scosi la lumina au fost pompati acolo unde sursele de finantare bugetara secasera, acoperind o parte insemnata a costurilor tranzitiei. Exercitiul este insa nociv pe termen lung, iar lucrurile pot scapa de sub control cu usurinta. Intr-un scenariu pesimist am putea reveni la modelul rusesc modificat, in care statul falimentar isi trage seva doar din catacombele economiei prin care minsuna o multime de functionari corupti.

Pentru ca, nu-i asa, «nimic nu se pierde, totul se transforma», scaderile din economia oficiala s-au «transformat» in plusurile economiei subterane. Si aceasta din simplul motiv ca «programele» acestui sistem economic paralel, diametral opuse celor oficiale, vizeaza profitul si dezvoltarea.

Intradevar, desi bugetul a fost furat la drumul mare, economia subterana a oferit guvernantilor un sprijin neasteptat, salvandu-ne, poate, de la un faliment national rusinos. Intr-o tara ca Romania,de zece ani economia subterana este o economie prioritara, care asigura supravietuirea unei parti importante din populatia tarii (dupa cum a constatat liderul ApR Mircea Cosea: fara aceasta economie subterana, "Romania ar fi in colaps') Prin economia subterana, Romania este,in realitate, mai putin bolnava decat pare. Dar, tot prin existenta unei economii subterane este perpetuata si dezordinea economica si imposibilitatea statului de a
colecta veniturile la Buget si, ca o consecinta, si insecuritatea sociala.Privita din exterior, Romania apare ca o tara incapabila sa se inscrie in parametrii unei economii liberale, iar efectul este ca riscul de tara ramane ridicat. Atunci cand investitorii ezita sa vina intr-o tara, prejudiciul trebuie inmultit cu doi, intrucat are loc si o expatriere a veniturilor. Oamenii de afaceri, in special din zona viabila a economiei subterane, actionand intr-un climat de insecuritate, isi pun veniturile la adapost. Adica, le scot din tara. In general, pe cai ilicite. In paralel, neplata impozitelor si
taxelor datorate statului se cronicizeaza.
Astfel, statul devine mai vulnerabil. In final, cetateanul este condamnat sa traiasca in insecuritate.

Din cauza distorsiunii preturilor si veniturilor, caracteristice activitatii economice subterane, se inregistreaza o alocare inadecvata a resurselor, fapt care conduce la scaderea productiei si a activitatii economice, in general. Toate acestea provoaca intarzierea crearii unei piete eficiente pentru intermedierea financiara, a unor structuri industriale de piata adecvate si competitive si face ca investitiile straine sa para, in mod inutil, riscante din cauza unei nesigurante economice in crestere. Chiar si in tarile cele mai bogate din lume nivelul ridicat al fiscalitatii si interventia masiva a statului in economie duce la cresterea rapida a economiei subterane. Din cauza politicilor guvernamentale slabe, economia oficiala pierde investitii private in favoarea celei subterane, unde facilitatile nu au nici o legatura cu sistemul de preturi sau cu raportul profit-pierdere. Economia subterana afecteaza atat investitiile straine cat si pe cele autohtone prin diminuarea productivitatii muncii si reglementari excesive, ducand la cresterea costurilor bugetare. In acest context, reglementarile legale sunt neglijate si chiar evitate atunci cand firmele scapa de rigiditatea economiei oficiale, investitorii straini procedand in acelasi mod. Rezultatul activitatilor din economia subterana determina reducerea veniturilor bugetare ale statului prin sporirea evaziunii fiscale. Daca rata de crestere a economiei ilicite va continua sa depaseasca rata cresterii economiei oficiale, atunci bugetele statelor nu vor fi niciodata in echilibru. De asemenea, rata reala de crestere a economiei afecteaza nivelul de indatorare al Guvernului. Astfel, datoria guvernamentala creste mai rapid daca economia inregistreaza o crestere mai lenta decat ratele dobazilor. In mod ironic, o reducere fortata a activitatii in economia subterana ar putea avea consecinte serioase pe termen scurt, pentru ca ar determina exodul fortei de munca din acest sector catre piata legala a fortei de munca unde slujbele bine platite sunt rare. Pe de alta parte, nivelul actual de trai din Romania este puternic influentat de faptul ca multe persoane lucreaza in economia subterana.

2.EVALUARI ALE MARIMII FENOMENULUI ECONOMIEI SUBTERANE

Potrivit unui Raport al Trezoreriei Americane, intocmit de specialisti ai lor care lucreaza la Ministerul Finantelor, la Banca Nationala, situatia economiei subterane in Romania a evoluat in felul urmator:

pana in 1995 a cunoscut o crestere continua;

in 1996 a inregistrat un salt extrem de important ;

in 1997 s-a marcat singura scadere, drastica a acestei economii subterane in tara noastra;

in 1998, in numai 9 luni dupa caderea guvernului economia subterana a atins 49,1 din PIB, in conditiile in care media in regiune e de 23% din PIB. Raportata la economia totala (economia legala plus cea subterana), economia paralela s-a ridicat la 32 %. Practic, 1998 a fost anul in care s-a inregistrat cea mai dramatica crestere a economiei paralele, avand in vedere ca in ultimii sase ani economia subterana a reprezentat, in medie, 23% din economia totala. In cazul in care cresterea reala obtinuta din activitatea economica subterana, de 1.202 miliarde de lei, ar fi adaugata la valoarea produsului intern brut (PIB) care a scazut in 1998 cu 856,2 miliarde de lei, Romania ar fi inregistrat o crestere economica de 3,2%.

Rata medie anuala de crestere a economiei subterane, de 41%, inregistrata intre 1993 si 1998, constituie un indicator pentru ceea ce poate realiza o tara in cazul in care ar fi adoptate politici economice si sociale eficiente, se arata in raport.

Ceea ce este si mai semnificativ este faptul ca aceasta economie subterana nu provine din actiunile omului obisnuit, a milioanelor de oameni necajiti care sunt obligati sa lucreze la negru, si nu provine nici din aceasta alunecare a intreprinzatorilor mici si mijlocii, spre zona gri sau zona neagra, datorata unei fiscalitati excesive. Ea provine din marile 'tunuri' facute prin contrabanda si evaziune fiscala, mai ales prin import-export, prin in cursul fiecarui an se scot din tara si se depun in conturi din strainatate sute de milioane de $, in timp ce tara sta cu mana intinsa dupa cateva zeci de mil. de $ de la FMI .Exista un cerc vicios, ca pe masura ce se extinde aceasta economie subterana, ce a depasit cu mult acum 50% din PIB, presiunea fiscala asupra acelei economii ramase la suprafata este tot mai puternica, astfel incat intreprinzatorii nu au decat doua variante: fie alearga si ei catre zona gri sau zona neagra, fie sunt supusi falimentului. Concomitent, incasarile la bugetul statului sunt tot mai reduse si de aici insuficienta resurselor pentru invatamant, sanatate, cultura, pentru pensionari, pentru someri, pentru diversele categorii defavorizate.

Potrivit unui studiu realizat de Societatea Academica Romana (SAR), economia subterana reprezinta numai 20% din PIB-ul Romaniei, dar studiul realizat de SAR s-a axat in special pe componenta muncii la negru si apoi rezultatele au fost extrapolate la intreaga economie.

Aceasta evaluare este mult mai optimista, comparativ cu cea realizata de Trezoreria Statelor Unite care apreciaza un nivel al economiei subterane in tara noastra de 40% din PIB. Conform unui studiu recent, realizat de specialisti americani, in Europa Centrala si de Est, cel mai ridicat nivel al economiei subterane se inregistreaza in Georgia, respectiv peste 60% din PIB, iar cel mai scazut in Cehia, putin peste 10% din PIB. Studiul SAR se bazeaza pe identificarea resurselor si comportamentului unui esantion de someri reprezentativ pentru Bucuresti si judetul Neamt, doua regiuni pilot aflate in situatii extrem de diferite: somaj mic si relativ dinamism economic in primul caz, somaj ridicat si recesiune in al doilea. Astfel, in Neamt, 57% dintre someri lucreaza la negru, pe cand in Bucuresti asta se intampla doar in proportie de 34%. In randul somerilor, realizatorii studiului, au identificat cel putin 3 - 4 segmente substantiale, intre care se remarca: cel de persoane mobile, adaptabile si care declara nevoi de tip investitional, sau cel de populatie pasiva, practic neinteresata de piata muncii, oferind imaginea unui somaj provocat chiar de existanta ajutorului de somaj.

3.MUNCA LA NEGRU

Numarul angajatilor din economia subterana s-a dublat

Prezenta activitatilor economice subterane in Romania dateaza inca de la inceputul acestui deceniu, insa ea a fost studiata abia la sfirsitul anului 1998. Implicatiile economice si sociale ale economiei paralele sint extrem de complexe. Din punctul de vedere al fortei de munca angajate in economia subterana, studiile facute de specialistii Departamentului Trezoreriei SUA au evidentiat faptul ca somajul mascat a scapat de sub control, ceea ce creeaza o imagine ambigua asupra fortei si pietei de munca. Ceea ce este si mai semnificativ este faptul ca doar 1/3 din aceasta economie subterana provine din actiunile omului obisnuit care este obligat sa lucreze la negru.

Studiul releva ca in

, numarul de angajati in economia oficiala era de 10.034 milioane de persoane, in timp ce in economia subterana, in acelasi an, erau angajate 0,95 milioane de persoane.

Doi ani mai tirziu in 1995, numarul angajatilor in economia subterana s-a dublat, ajungind la 1,74 milioane de persoane, in timp ce in economia reala activau 9,5 milioane de persoane.

In 1996, numarul angajatilor in economia reala a crescut cu 1,4 milioane de persoane, ajungind la 10,9 milioane, in timp ce economia subterana a absorbit de pe piata fortei de munca doar 300.000 de persoane. Relativa stagnare a cresterii numarului de salariati angajati in economia subterana s-a datorat faptului ca, in ansamblul ei, economia subterana a avut o perioada de palier, fapt scos in evidenta si de realizarile economice ale economiei paralele care, in 1996, au fost cu 160 de miliarde de lei mai mari fata de anul precedent, respectiv de 1.956 de miliarde de lei.

Insa anii 1997 si 1998 s-au identificat cu o crestere alarmanta a economiei subterane, ceea ce a dus la sporirea numarului de persoane angajate in economia subterana la 2,7 milioane in 1997, pentru ca, in 1998, numarul persoanelor prinse in sisteme sa se dubleze, respectiv 5,4 milioane de lei (jumatate din forta de munca oficiala).


Explicatia cresterii numarului de angajati din economia subterana sta in faptul ca o persoana este angrenata concomitent atit in activitati economice legale, cit si subterane.
Economia subterana deformeaza imaginea pe care o au autoritatile despre economia reala, determinandu-le totodata sa adopte politici economice neadecvate. In plus, economia ilicita produce o viziune falsa asupra somajului, rezultand un numar exagerat de someri. Astfel, rata somajului care continua sa fie supraevaluata mascheaza situatia reala a fortei de munca si determina ambiguitati pe piata muncii. Activitatea economica din economia subterana este suficient de mare pentru a sustine circa 5 milioane de angajati, adica o treime din forta de munca raportata legal. Multe persoane muncesc atat in economia oficiala cat si 'la negru'. Activitatea economica ilicita nu beneficiaza de avantajele economiei oficiale, si, in general, nu are acces la fondurile de pe piata de capital, acest fapt neputand determina cresterea salariilor si a productivitatii. Potrivit raportului Trezoreriei SUA, politicile guvernamentale gresite (cum ar fi: subventionarea si managementul firmelor falimentare, slaba supraveghere a institutiilor financiare precum si o anumita cultura a favoritismului si, cel mai adesea, a coruptiei) au contribuit, de asemenea, la scaderea productivitatii, a salariilor si a diferitelor sporuri, indepartand, in acest fel, consumatorii si salariatii de sectorul public.

Intreprinderile mici si mijlocii, care genereaza majoritatea noilor locuri de munca se confrunta cu dificultati din lipsa de capital si de credite. Inexistenta politicilor guvernamentale in acest domeniu a contribuit la formarea unei economii "subterane", a "muncii la negru", de o amploare insuportabila prin scaderea drastica a veniturilor bugetelor publice.

Incapacitatea guvernarii de a sustine agricultura romaneasca a generat mari pierderi economice si sociale. Pierderi economice - caci agricultura noastra putea produce produsele agricole de baza care au fost importate cu un efort financiar mai mare decat eventuala subventionare interna. Pierderi sociale - caci s-a cascat si mai tare prapastia intre orasele in care se dezvolta investitii si nenumaratele sate in care nu se intampla nimic. Politica de investitii intr-o economie in crestere sanatoasa si durabila are rolul de a scoate din saracie familiile lovite de somaj, cat si pe aceia aflati intr-o situatie precara impusa de conditia lor de lucratori in economia subterana.

Munca la negru este destul de tentanta

Specialistii companiei de cercetare de piata si consulatanta marketing , Mercury Marketing and Research Consultants , au reusit sa treaca dincolo de statisticile formale ale celor ce gestioneaza piata muncii , decriptand motivele care stau la baza somajului si a desfasurarii activitatii la negru.Diferentele dintre situatia fortei de munca prezentata de Ministerul Muncii sau Centrul National de Statistica sunt relativ semnificative.

Somajul acoperea la inceputul toamnei 2000 15 % din populatia potential activa a tarii. 5 % au declarat ca lucreaza la negru si alti 4% au declarat ca sunt angajati cu contract de colaborare.Doar 64% sunt angajate cu contract de munca.In regiunile Transilvania, Banat, Crisana si Maramures se inregistreaza cel mai mare procentaj al persoanelor angajate legal 74%.Dintre bucurestenii potential activi , putin peste jumatate lucreaza cu acte in regula.

In opinia respondentilor , vinovatii de adancirea subteranelor economiei ilegale sunt si patronii.Majoritatea (74%) considera ca principalul factor care determina munca la negru este intentia intreprinzatorilor de a nu plati taxe si impozite.Un alt motiv invocat este inducerea in eroare a salariatului de catre patron.Realitatea este ca multi se complac in aceasta situatie , fie pentru ca nu sunt interesati de faptul ca lucreaza in mod ilegal , fie pentru ca nu doresc sa-si declare veniturile.Peste jumatate din respondenti si-au exprimat dezacordul fata de angajarea fara contract si carte de munca , ceea ce ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru guvern.Gradul mare de acceptabilitate al respondentilor fata de munca la negru (17% au raspuns 'nu stiu' si 26% ca ar fi dispusi sa lucreze ilegal ) indica lipsa de incredere a oamenilor in actualul sistem de protectie sociala ce decurge din incheierea unui contract de munca.

Prin studiul Omnibus se poate face si o ierarhie pe trpte sociale a felului in care angajatii apreciezaza importanta unui carnet de munca .Directorii de departament si intreprinzatorii particulari se situeaza detasat fata de media la nivel national, de partea celor care doresc sa lucreze in conditii legale (70%).De aceeasi parere sunt si cei mai multi functionari cu studii superioare si personal calificat (64%).Procentele scad insa proportional cu nivelul de pregatire al studiilor : 59% din muncitorii calificati si functionarii cu pregatire medie si 44% din segmentul format din muncitori necalificati si alti functionari cu studii medii au raspuns ca nu i-ar deranja sa lucreze fara contract si carte de munca.

Sondjul releva ca o buna parte din romanii peste 15 ani (26%) , ar accepta sa lucreze la negru.Daca se doreste cu adevarat o reforma economica acest lucru ar trebui luat in calcul.

PE CINE AR DERANJA SA LUCREZE LA NEGRU

70 64 59 44 57


4.EXEMPLE DIN ECONOMIA SUBTERANA A ROMANIEI

1100 miliarde de lei nu au mai ajuns la buget.Mafia alcoolului

In primele cinci luni ale anului 2000, comisarii Garzii Financiare (GF) au constatat ca bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 1100 miliarde de lei, reprezentand venituri sustrase de la plata. In cadrul controalelor efectuate de comisarii GF, valoarea bunurilor si sumelor confiscate este de aproximativ 350 miliarde de lei, iar valoarea amenzilor contraventionale aplicate de aproape 158 miliarde de lei. La bugetul de stat, valoarea varsamintelor se ridica la aproape 197 miliarde de lei. 'Una dintre principalele probleme cu care ne confruntam in activitatea noastra este transportul la negru al alcoolului', a afirmat Dusan Nicolicin. In sectorul productiei si comercializarii alcoolului, Garda Financiara a efectuat verificari la 3.533 agenti economici, abateri de la prevederile legale ale ordonantei care reglementeaza regimul accizelor constatandu-se la un numar de 2.115 agenti economici. Ca urmare, s-au aplicat amenzi contraventionale de 9 miliarde de lei, iar contravaloarea marfii confiscate se ridica la aproximativ 20 miliarde de lei. Principalele abateri ale agentilor economici din sectorul alcoolului se refera la vanzari ilegale de alcool, utilizari ale facturilor speciale valabile in 1999 de catre agenti economici care nu au solicitat licenta de comercializare pentru acest an, cesionari repetate ale partilor sociale si vanzarea activelor fara a fi achitate in prealabil obligatiile fiscale datorate, precum si producerea de alcool la negru fara licenta de fabricatie.

O solutie posibila a incercat sa impuna Decebal Traian Remes. Acesta a speriat producatorii de bauturi ca vor sta la coada la furnizorii de alcol ai statului.

Se stie ca din 143 de agenti economici care au obtinut licente de fabricatie eliberate de Ministerul agriculturii , doar 48 detin si autorizatii de comercializare de la Finante.Restul vand alcool ilegal.Cantitatile de tarie alimenteaza un intreg circuit de vanzare.Proprietarii de alcool dau tunuri de miliarde , lasand raspunderea pe capul unor persoane care dipar peste granita.Neautorizatii au cesionat actiunile (pertile sociale) , cu obligatii fiscale cu tot , unor cetateni straini.Acestia au incasat banii , au facut fifty-fifty cu proprietarul real , dupa care au plecat din tara.Raportul Garzii Financiare pe primul semestru al anului 2000, releva cateva astfel de cazuri.

Cazul Le Petit Cavalier Bucuresti este si mai interesant.Firma datora statului peste 80 miliarde de lei.Sezizati de intentia asociatului strain de a parasi Romania , comisarii au sigilat peste 200000 litri de alcool la Le Petit Cavalier.Dar tribunalul din Gorj a anulat decizia Garzii Financiare.Surpriza! Dupa vanzarea alcoolului , cavalerul strain s-a facut nevazut la vecini.

Tunurile de alcool sunt atat de frecvente ca nu se mai mira nimeni.Doar cand mai explodeaza vreo instalatie si se inregistreaza victime , autoritatile accepta printre dinti ca au scapat din mana fenomenul.

Fostul sef al Finantelor , Remes a promis ca va pune embargo pe furnizarea privata de alcool brut.'Nimeni nu va mai putea produce decat cu alcool cumparat e la statul roman, inclusiv cel din import.Orice firma care lucreaza cu surse de alcool din alta parte va fi oprita. Aparatul Finantelor nu are insa forta necesara de a-I tranti cu adevarat pe alcoolistii ilegali.Din cand in cand Garda Financiara mai aplica cateva amenzi sau trimite anumite cazuri in urmarire penala.

Topul neregulilor constatate de garda financiara:

tranzactii ilegale privind achizitiile de materii prime -alcool sau votca vrac- justificate prin facturi fiscale emise de societati cesionate unor cetateni straini, de regula arabi

aprovizionari cu materii prime de la furnizori neautorizati

lipsa de facturi asupra marfii (Garda Financiara da cazul Finion Prod Satu Mare ,care nu a putut justifica cu facturi cantitatea de 793.000 litri de lcool)

producerea si comercializarea de alcool fara supraveghere fiscala si fara autorizatie comerciala

insotirea marfii de documente scoase din uz sau false.

Sanctiuni aplicate de garda financiara

(miliarde)

Amenzi contraventionale 9

Confiscari  9.9

Contravaloare marfuri  20.2

Accize   27.5

TVA   17.2

Impozit profit  21.4

Majorari intarziere  18.3

Prejudicii trimise spre cercetare penala 50

Un exemplu pozitiv: Indagrara Prodcom, o firma cu rentabilitate ascendenta

Societatea Indagrara Prodcom a fost constituita la inceputul acestui an, in colaborare cu firma Andante Prodcom Baia-Mare, prin aportul in natura a celor doua societati, precum si in numerar, a celor 50 persoane fizice care formeaza partea de actionariat a Indagrarei Prodcom. Fabrica este formata din trei sectii principale: Sectia de Spirt, Sectia Lichior si Sectia de Cazangerie, unde se efectueaza diverse reparatii la instalatiile de alimentare precum si la alte utilaje. Produsele obtinute sunt structurate pe 35 sortimente (lichioruri, vodca, rom, creme etc.) si se distribuie in toata tara. Fabrica dispune de un personal de 260 de muncitori, retribuiti cu un salariu de un milion si jumatate pe luna. Acestui salariu i se mai adauga, incepand cu luna august, bonuri de masa in valoare de aproximativ 400.000 lei pe luna. 'Problema cea mai mare este desfacerea, pentru ca suntem in concurenta cu firmele 'pirat', deci este, de fapt, o concurenta neloiala. Nu tnteleg de ce nu se iau masurile legislative care se impun in legatura cu aceasta problema, care blocheaza efectiv munca si realizarile celor care lucreaza 'la suprafata'. Pot sa spun, fara sa gresesc, ca aceasta forma de 'productie subterana' detine un procent de 40-50 la suta din bauturile care se fabrica la noi in tara' a sdeclarat vicepresedintele Indagrara Prodcom, Remus Ster. Cifra de afaceri la Indagrara Prodcom este de aproximativ 10 miliarde lei pe luna, iar capitalul social este de 39 miliarde lei. In ceea ce priveste rentabilitatea firmei, Remus Ster adauga: 'Sigur ca scopul final este rentabilitatea firmei. Totusi, ea nu se poate delimita de acest sector vital care se numeste desfacere. De exemplu, pe timp de vara, bauturile spirtoase nu prea au cautare, desi costurile de productie sunt mult scazute in aceasta perioada. Pe timp de iarna, cand tariile 'intra in consum', costurile de productie sunt foarte ridicate. O alta problema este legislatia in domeniul bauturilor, in special in ceea ce privesc accizele aplicate bauturilor. Am sa dau un exemplu: cele mai cautate bauturi sunt Balkanik vodca, Rom sau Luxor Brands. Daca vodca de 33 de grade (la jumatate de litru) costa 11.300 lei, acciza este de 6.177 lei, fara TVA si cost ambalaj, la brandy, la un pret de 19.600 lei pe 0,007 l. se aplica o acciza de 11.003 lei. Deci, ca sa fim mereu 'pe faza ', trebuie ca in fiecare luna sa aplicam pretului pe produs, cursul Euro de la sfarsitul lunii trecute, la care se adauga acciza respectiva. Ca plan de viitor avem in vedere, in primul rand, retehnologizarea Sectiei de lichior si, bineinteles, cresterea desfacerii la nivel national. Deocamdata suntem destul de modesti, dar sper ca in scurt timp sa iegim la 'suprafata' ca o firma rentabila, cu profit si desfacere pe masura. Pentru o firma atat de noua, lucrurile merg destul de bine, si ar merge mult mai bine daca legile ar proteja producatorii, astfel incat sa nu mai existe 'bombe subterane' unde alcoolul, bauturile in general, se produc la voia intamplarii, in conditii insalubre, iar calitatea se testeaza de obicei pe patul de spital cu riscuri nebanuite din partea consumatorilor.

Braconajul electric ucide bancuri intregi si lasa Dunarea fara peste

Specialistii Administratiei Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii (ARBDD) si cei ai Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD) avertizeaza asupra diminuarii drastice a resursei piscicole, in contextul in care, in ultimii ani, braconajul a luat o amploare deosebita si a inceput sa imbrace forme tot mai diversificate.

Potrivit unei statistici a ARBDD, la ora actuala in Delta Dunarii si in intrega Rezervatie functioneaza legal peste o suta de societati, aproape toate cu capital privat, care au ca unic obiectiv capturarea si comercializarea pestelui. Acest fapt a condus la diminuarea resursei piscicole, astfel incat, de la 5-6.000 de tone de peste anual, cantitatea stabilita cu cativa ani in urma ca suport real de activitate pentru aceste societati, anul trecut s-a ajuns la 3.000 de tone, iar in prima jumatate a acestui an din Delta Dunarii si imprejurimi s-au recoltat mai putin de o mie de tone de peste.Problema grava, afirma specialistii, o constituie faptul ca, daca acum cativa ani se constatau doar scaderi importante in ceea ce priveste speciile valoroase economic (salau, stiuca, morun, pastruga etc.), in prezent se semnaleaza scaderi drastice la toate speciile de peste.

Potrivit specialistilor, una dintre principalele cauze ale acestei scaderi o reprezinta braconajul, care a atins cifre alarmante si face ca, probabil, din resursa reala de peste sa ia drumul spre asa-numita 'economie subterana'.Din datele centralizate la Serviciul de Inspectie si Supraveghere Ecologica din cadrul ARBDD rezulta ca, de la inceputul acestui an, in urma controalelor efectuate in teritoriu, au fost aplicate 525 de amenzi contraventionale, in valoare totala de aproape 163 de milioane de lei, precum si 87 de avertismente. In aceeasi perioada (1 ianuarie - 1 septembrie 2000) s-au ridicat, in vederea confiscarii, 4.680 de kg de peste, 3.428 de setci diferite, din care 1.500 strict interzise (monofilament), 19 capcane pentru bizami, cinci barci, doua motoare de barci si, in premiera, trei aparate pentru pescuit electrice.Braconajul electric este, dupa cum spun specialistii, cea mai noua forma de braconaj si cel mai periculos tip de infractiune, periclitand bancuri intregi de peste, inclusiv puiet,si mai ales somnul, specie extrem de vulnerabila la contactul electric. Acesti braconieri opereaza cu precadere noaptea, fiind foarte greu de depistat si din cauza barcilor mult mai performante pe care le au, comparativ cu cele ale agentilor ecologici ai ARBDD.Specialistii mai afirma ca, in comparatie cu faptele savarsite, amenzile sunt 'ridicol de mici' si nu pot contribui in nici un caz la schimbarea situatiei actuale.
'Intreaga ecuatie a salvarii a ceea ce inca se mai poate salva din resursa piscicola a Deltei Dunarii consta in incadrarea legislativa a acestor fapte', au apreciat specialistii ARBDD.

Explozia muzicii romanesti s-a facut prin fentarea fiscului

In ultimii ani, casele de discuri s-au convins de potentialul pietei si au inceput sa scoata formatii si albume pe banda rulanta.Prin aparitia legii drepturilor de autor a fost incurajat si importul de muzica, in acest moment piata fiind impartita intre 60% muzica romaneasca si 40% muzica de import.Paradoxal , trupele nu castiga prea multi bani de pe urma caselor de discuri, cu exceptia cazurilor in care inregistreaza vanzari record.Din relatia cu casa de discuri trupa castiga imagine si scuteste banii de lansare , aproximativ 5000 USD.

Singura posibilitate de a face bani a formatiilor o reprezinta concertele.Pentru concerte fiecare trupa percepe taxe cuprinse intre 500-2000 USD, iar daca trupa este rock si canta live poate cere intre 1500-3000 USD.Un calcul simplu arata ca o trupa destul de cunoscuta poate castiga aproximativ 7000 USD pe luna din care se cedeaza 1000-1500 USDpentru impresar.Deci pe an o trupa poate castiga 84000 USD , bani care sunt foarte rar declarati. In realitate castigurile sunt mult mai mari. Anul 2000 a fost un an electoral si o sursa de venituri pentru trupele solicitate.De exemplu PDSR a declarat ca a cheltuit 200000 USD pentru 35 de concerte in intreaga tara.Este simplu de calculat cat au bagat in buzunar unele trupe de talie mare.(70000 USD)

O alta metoda ingenioasa de castig sunt asa zisele 'copii de coperta' Practic producatorul realizeaza matrita cu albumul trupei si apoi contacteaza distribuitorii carora le vinde pozele tiparite impreuna cu matrita pe 4000 lei/buc.Astfel de actiuni nu se incheie fara a vinde aproximativ 80000 coperti , iar banii scosi scapa neimpozitati.Culmea este ca aceasta metoda poate fi catalogata drept legala.

Telefoanele mobile sunt bruiate de piata neagra

Anul trecut in Romania erau aproape 1.2 milioane de utilizatori de telefoane mobile , abonati ai celor doi operatori GSM existenti la vremea respectiva.Pana la sfarsitul anului in curs, se estimeaza ca acestei cifre i se vor aduga inca 800000 de telefoane vandute , sau chiar un milion daca luam in calcul si numarul in crestere al celor care isi schimba telefoanele vechi. Romania este considerata o tara cu un nivel mare de crestere , piata dublandu-se cu fiecare an.

Piata romaneasca este insa dificil de cunatificat , aproape jumatate din telefoanele vandute in 1999 si in perioada ianuarie-septembrie 2000 , provenind din importurile paralele.Piata neagra si piata gri au inceput sa ia proportii ingrijoratoare in decembrie 1999 de Craciun.atunci cand operatorii occidentali au demarat campanii promotinale foarte agresive.

Principalele tari de provenienta ale telefoanelor contrafacute sunt Turcia, Italia, Franta, Anglia, Germania, Spania si Ungaria , de unde au fost initial cumparate la preturi foarte mici. Ajunse in Romania, ele sunt decodate ilegal pentru a putea sa functioneze pe retelele locale.Aceasta schimbare neautorizata de software , face ca telefonul sa se blocheze de cele mai multe ori , dupa cel mult trei luni de functionare, iar utilizatorul sa constate ca nu-l mai poate folosi.Rata pietei gri a fost d 70% din decembrie 1999 pana in luna mai 2000 , dupa aceea inregistrandu-se o scadere de 10-15% dar revenind apoi la o cota mai ridicata.

Acest fenomen afecteaza si statul roman prin neincasarea taxelor aferente , dar mai ales pe utilizatori.Totusi gigantii telefoanelor mobile sunt decisii sa-si dezvolte activitatea pe piata romaneasca , mai ales ca dupa ultimele constatari , scaderea puterii decumparare a populatiei este invers proportionala cu interesul pentru achizitionarea unui telefon.

Afacerile PRM-istilor sunt ferite de ochii fiscului

Conform datelor ONRC (Oficiul National al Registrului Comertului ) Corneliu Vadim Tudor detine pachetul majoritar de 80% din actiuni la societatea cu raspundere limitata Fundatia Editura revista Romania Mare , inregistrata in Bucuresti ca SRL -deci aducatoare de profit.Si filiala din Butimanu figureaza cu un capital social de 300000 lei din care varsat 0 lei.In plus baza publica de date a Ministerului Finantelor indica lucruri curioase :'Agentul economic Fundatia Romania Mare Filiala Butimanu nu a depus nici un bilant economic pe anul 1998 si pe anul 1999.'Daca firma are activitate si bilantul nu a fost depus , inseamna ca veniturile realizate nu au fost declarate , deci nu s-au platit taxelesi impozitele catre bugetul de stat.

Nici la celelalte SRL-uri la care figureaza ca asociat , lucrurile nu sunt mai simple.Din nou apar doua firme cu nume aproape identice :Parma SRL si Parma Com SRL.La prima datele financiare declarate Ministerului Finanatelor arata ca societatea a realizat in 1999 un profit brut de 93 milioane de lei ,dar nu a platit impozit deoarece , cu un an inainte inregistrase pierderi de 195 milioane.Pentru Parma Com SRL, nu se pot obtine date nici din registrul Comertului , nici de la Ministerul Finantelor.Un alt SRL Edicons , nu a avut activitate in ultimii 2 ani si figureaza la Finante cu un capital social de 500000 lei sub limita legala si cu datorii.

Lipsa de transparenta caracterizeaza majoritatea afacerilor fratilor Tudor.In conditiile in care situatia financiara este inaccesibila publicului, se naste intrebarea ce impozite a achitat catre stat W.F.Rothchild SA la care Tudor Marcu detine % si este asociat cu cetateanul american Alan Jeffrey Baron(59.9%) ?

Dosar industria sexului

Productiile erotice aduc un profit de suta la suta

Daca piata CD-urilor pirat nu este chiar atat de mare , deoarece nu toata lumea detine un computer , producatorii de casete video pirat se pot mandri ca detin o adevarata retea de distributie in toata tara.Dorin Marga posesor al unei mici tarabe in centrul Bucurstiului declara:'Din cate stiu eu , sunt unul dintre cei mai mari distribuitori de astfel de casete in Romania. Lunar vand in tara aproximativ 500 de casete video noi .Cei mai buni clienti ai mei sunt in vestul tarii.Castig peste 120 milioane lei lunar.'

Decis sa scoata bani din acasta activitate Oficiul national al Cinematografiei a decis sa acorde ratinguri productiilor pentru adulti. In doar cateva luni , industria productiilor cu tema sexuala a prins contur .Prima firma si singura pana in prezent care a inceput productia de materiale pentru adulti, pregateste lansarea celui de-al patrulea CD si a vandut pana in prezent 20000 de CD-uri, pentru care a platit 47% impozit. Nici aceste produse nu au fost ferite de piraterie , firma avand pe rol doua procese pentru copieri ilegale.

Legalizarea prostitutiei ar aduce 400 milioane USD la buget

Desi in afara legii , cea mai veche meserie din lume aduce castiguri fabuloase celor care se incumeta sa o practice.

Conform statisticilor Comisiei pentru Sanatate din Camera Deputatilor , in Romania , ar exista la ora actuala peste 250000 de persoane implicate in practicarea prostitutiei.Cheltuielile pentru un bordel se reduc la spaga pentru politie , mancarea si imbracamintea fetelor , iar cand este cazul chiria imobilului.

Un bordel ilegal , de pe strada , de marime medie , are in componenta , aproximativ 20 de fete.Fiecare dintre acestea are in medie cam 10-20 de clienti pe zi, iar taxa medie perceputa variaza intre 70000 lei si 250000 lei.Facand un simplu calcul se poate observa ca o prostituata produce cel putin 3 000 000 pe zi. Daca zona este consacrata acestui gen de afaceri , un patron poate scoate cu o singura fata si 90 000 000 lei pe luna.

O alta afacere profitabila o reprezinta asa-zisele dame de companie sau de lux .De cele mai multe ori acestea sunt de fapt tot prostituate , singura diferenta fiind ca sunt mult mai atragatoare decat colegele lor din strada ,preturile fiind pe masura. (100 USD pentru 2 ore de companie).O patroana declara ca in lunile bune incaseaza peste 8000 USD de pe urma fetelor , din care le imparte si lor.

O ultima categorie este a liberprofesionistelor.Acestea se strang mai multe intr-un apartament si racoleaza clienti prin anunturi sau in baruri , percepand taxe intre 400000-500000.

O alta activitate foarte profitabila este construirea unui club de noapte, copiat dupa model occidental , in jurul caruia se invarte o masa enorma de dansatoare , impresari si clienti.O astfel de dansatoare castiga peste 10 000 000 pe luna , fara spaga.

Din toate aceste activitati , bugetul statului abia daca vede o mica parte.Fiecare dintre cei implicati in aceste afaceri stie exact cum trebuie sa evite taxele.

Frauda pe Internet are sediul in Romania

Romanii conduc detasat in topul celor mai ingeniosi hoti din reteaua mondiala.Comenzile de produse frauduloase de pe Internet cu carti de credit false a devenit o indeletnicire pentru incepatorii in ale navigarii.Mai nou, specialistii romani in carding au gasit metode mai sigure si mai banoase de a fura din conturile altora.De data aceasta nu mai este vorba de produse , ci de bani veniti direct in conturile personale din bancile romanesti.

Modalitatile nelimitate de publicitate pe Internet au creat si o sumedenie de posibilitati de castig pentru cei ce nu fac altceva decat sa navigheze pe Internet.Sunt companii care platesc un detinator de site numai pentru ca acesta ataseaza un banner al unei firme pe site-ul propriu.Alte companii platesc utilizatorii numai pentru ca citesc mail-urile publicitare.

.Cum majoritatea magazinelor virtuale cu nume 'greu' au incetat sa mai trimita produse comandate pentru Romania din cauza numarului mare de cumparatori cu carti de credit folosite fraudulos , majoritatea 'baietilor buni' s-au orientat catre alte metode de a face bani.Una din cele mai uzitate metode ale momentului se numeste 'affliate' si este practic o afiliere a site-ului personal la una din companiile specializate in promovarea pe Internet.Acestea platesc detinatorul site-ului care a ales sa se afilieze si sa ataseze un spot publicitar proportional cu numarul de click-uri de pe bannerul promotional. Banii sunt trimisi prin posta.

Pana aici totul decurge in litera legii, insa romanii au descoperit cum se poate fura si prin aceasta metoda tot cu ajutorul cartilor de credit folosite fraudulos. Doritorul de a scoate ceva bani fara munca pe Internet se afilieaza la mai multe site-uri comerciale care vand diferite produse si sunt dispuse sa acorde un procentaj din vanzari acelora care aduc cumparatori pentru produsele expuse.Site-ul preferat de romani este LinkShare.com , mai ales pentru ca aici sunt acceptati si partenerii din Europa de Est.

Marius din Oradea explica mecanismul ilegal:'Dupa ce ai pus link-urile pe site-ul tau , te apuci frumos sa dai click pe ele.Acestea te duc la site-uri de vanzari de diverse chestii si te apuci sa cumperi cu carti de credit false.De unde procuri aceste carti de credit ? E grija fiecaruia sa-si faca rost si nu e foarte dificil.Astfel , faci cumparaturi cat de multe poti , cu adrese de livrare aiurea , caci nu te intereseaza sa primesti produsele , ci de data asta doar procentajul din vanzari , ca doar esti 'affiliate' nu?'.Astfel la sfarsitul lunii vine un cec cu suma rezultata din procentaj de vanzari realizate de pe site-ul 'partenerului roman' , care este bagat lejer intr-o banca autohtona si apoi incasat.Cel ce se afilieaza trebuie sa fie destul de istet caci daca firma are cea mai mica banuiala ca este un fals intrerup tranzactia. O masura de siguranta este sa nu faca toate cumparaturile de pe acelasi calculator deoarece se poate verifica IP -ul acestuia .(identitatea in retea a unui computer).

Cea mai mare suma care se poate scoate este de 2000 USD pe lune , peste aceasta suma se intra sub incidenta Interpolului.Acest lucru este stiut de cei ce se ocupa cu asa ceva si de aceea ei prefera sa dea 'tunuri ' de o luna , iar apoi sa-si construiasca un alt site si sa faca o noua afiliere , pentru ca oficilitatile romane nu pot sa le atinga nici macar un fir de par.

Desi este usor de furat prin aceasta metoda si foarte sigur , Internetul este zilnic imbogatit cu site-uri comerciale care prefera afilieri.

Desi aceasta metoda de promovare poate fi privita ca o afacere profitabila si legala atat pentru companiile de publicitate , cat si pentru aceia care sunt dispusi sa-si promoveze aceste site-uri, se pare ca o a treia categorie stie sa profite din plin la umbra faptului ca legea romana nu-l poate atinge.

Produsele contrafacute prind cel mai bine la buzunarul romanilor

In Romania , la fiecare colt de strada sau in fiecare piata sau angro se poate cumpara un produs contrafacut indiferent ca acesta ste un pix Parker fabricat in Turcia , o sticla de Wisky cu gust de apa arabeasca sau o pereche de pantofi sport 'Adibas 'de plastic care imita impecabil un model original al firmei Adidas.In lume , vanzarea de produse contrafacute reprezinta 5% din comertul mondial din care se creeaza un profit ilicit de 250 miliarde USD fapt care duce la desfiintarea a 220000 de locuri de munca.

Mai mult de 90% din pantofii contrafacuti care intra in Romania si poarta embleme ca Puma ,Nike, Adidas etc., provin din tari asiatice.Explicatia: In ultimii zeci de ani aproape toti producatorii oficiali de pantofi sport si-au deschis fabrici producatoare in Asia , forta de munca fiind mult mai ieftina. O serie de 'baieti dezghetati' din zona si-au incropit fabricute in care se contrafac produse , de cele mai multe ori chiar cu marfa furata din fabricile acestora.Aceste marfuri sunt aduse in tara prin import paralel ,in timp creandu-se adevarate retele de distributie ,asiaticii lucrand de mai mult de sase ani cu producatorii romani.

In ciuda faptului ca OPC a aplicat in1999 , amenzi de peste 35 miliarde de lei si a retras de pe piata produse in valoare de 51 miliarde, in afara firmei HUGO BOSS, nici o alta firma nu a depus vreo reclamatie la OPC.Fata de 1998 , anul trecut inspectorii OPC au efectuat un numar aproape dublu de controale (63000) si au dispus oprirea activitatii a peste 7000 de agenti economici.

Profitand de facilitatile vamale pentru importul de produse electronice s-au dezvoltat adevarate retele de distributie pentru produse marca Sunny , in loc de Sony , incluzand si asmblari cu piese importate.Un alt produs care a prins este telecomanda universala marca Phllips.

Afacerile cu bauturi si tigari contrafacute aduc imense profituri , dar sunt mai greu de pus pe picioare deoarece in aceste domenii jocurile sunt de mult facute.

'Acum 5 ani , pe piata romaneasca de whisky nu se vindeau decat produse contrafacute ,in special Jonny Walker si Ballantines. O sticla de whisky original costa 550000 lei , dar vanzatorii la taraba o dau si cu 150000. Adaugarea elementelor de siguranta , cum ar fi sistemul de scurgere a impiedicat contrafacerea.

Daca s-ar incasa bani numai de pe urma produselor contrafacute si aruncate pe piata s-ar acoperi lejer necesarul Romaniei' , declara Romulus Dascalu presedintele Asociatiei Producatorilor de Alcool si Bauturi Spirtoase.

Parcurile nationale au ajuns cartiere rezidentiale

Terenurile din extravilan aflate in imediata apropiere a parcurilor nationale si a zonelor de agrement au fost vanate de oameni cu dare de mana care si-au construit in aceste zone vile sau chiar spatii comerciale fara a avea autorizatie. Amenintati de campanii de curatare 'tip Basescu', acestia fac presiuni pe langa consiliile locale pentru intrarea in legalitate.

Cel mai fierbinte caz de acest fel este cel de la Zarnesti , judetul Brasov. Ziarele sunt pline cu anunturi care ofera terenuri pentru constructie la poalele masivului Piatra Craiului , declarat parc national, pe drumul dintre Zarnesti si cabana Plaiul Foii.

Putini stiu ca aceasta zona se afla la marginea Parcului National Piatra Craiului , iar terenul este extravilan , deci nu pot fi realizate constructii. Mai mult pentru conservarea acestei zone se deruleaza un program de 2.4 milioane USD , finantat de Banca Mondiala. Chiar si cei care cunosc acest lucru , si-au construit cate o casa de vacanta in zona. Ca sa nu piarda aceasta oportunitate , au uitat de lege si au construit imobile in Plaiul Foii si alti zece oameni de afaceri locali. Cei mai indrazneti au construit chiar o unitate de cazare -Cabana Lupului. Presedintele comisiei de urbanism a Consiliului Judetean Brasov , Nicolae Iorga , a confirmat ca vilele aparute in zona Zarnest -Plaiul Foii sunt ridicate ilegal. Prefectul Brasovului , Ioan Cristoloveanu , a amenintat chiar cu interventia buldozerelor in 'stil Basescu', daca proprietarii nu vor intra in legalitate. Conform afirmatiilor presedintelui Comisiei de mediu din Consiliul Judetean Brasov, Mirel Popa , intrarea in legalitate a constructiilor din aceasta zona este practic imposibila. Desi proprietarii fac presiuni pe langa primaria Zarnesti pentru introducerea in intravilan a terenurilor pe care sunt realizate constructiile , iar Primaria a inaintat Consiliului Judetean o astfel de propunere, Comisia de mediu a respins initiativa.

In spatele acestor vile se ascund alte interese mai mari.In 1982 odata cu proiectul de constructie a centralei nuclearoelectrice de la Cernavoda, au inceput in Romania si primele prospectiuni geologice pentru descoperirea zacamintelor de uraniu.Una dintre cele mai prospectate zone se afla la numai 8 km de cabana Plaiul Foii, singura cale de acces fiind drumul forestier dintre Zarnesti si cabana.

Localnicii spun ca prospectiunile au continuat si dupa 1990 , iar serviciile de informatii nu neaga acest lucru.Practic se vehiculeaza ca ar exista un zacamant in valoare de 900 milioane USD , pe traseul dintre Plaiul Foii si Rudarita , care ar asigura functionarea a doua unitati ale Centralei de la Cernavoda pe 21 ani.

Cu o situatie oarcum similara se confrunta si autoritatile locale din judetul Prahova. Pe valea Doftanei , vilele construite fara autorizatie au aparut ca ciupercile dupa ploaie. Pentru a se feri de ochii curiosilor, proprietarii si-au ales amplasamente in poienile din inima padurii.Astfel , din drumul forestier Valea Doftanei - Sacele , pornesc o multime de poteci de latimea unui jeep, fara ca vreo constructie sa fie vizibila din drum. Nu de alta dar terenurile apartin Romsilva, iar constructiile , conform unor localnici , apartin unor functionari locali sau de la Bucuresti.

Satenii sustin ca intre proprietarii acestor case de vacanta figureaza si nume sonore din Politie sau Justitie , care ar trebui sa fie primii care sa respecte legea. Se justifica banuiala satenilor , care cred ca primaria nu poate face mare lucru pentru a opri invazia de constructii ilegale.

In ambele cazuri , problema se pare ca va fi rezolvata de ecologisti .Un aport substantial in acest sens il are o asocitie ecologica sustinuta financiar din Germania care protejeaza zona Plaiul Foii .In Valea Doftanei , ecologistii sustin ca zona este populata de persoane influente ce merg in vacante in aceste case in extrasezonul de vanatoare. Fiecare miscare a potentialilor braconieri este urmarita atent ,avand in vedere ca Valea Doftanei este o zona populata cu cerbi si ursi carpatini.

SOLUTII POSIBILE

In discursul acuzator al CDR, fenomenul economiei subterane, subsumat ideii de coruptie, de care regimul Iliescu se facea vinovat in cel mai inalt grad, era pus in relatie directa mai ales cu lipsa de reforma. Cum noua putere se declarase profund reformista si, intr-o anumita proportie, chiar o dovedise, era de asteptat ca fenomenul sa inregistreze o implicita dezamorsare. Nu s-a intimplat astfel.

Dimpotriva. Economia subterana a inflorit, inregistrind in '98 cel mai inalt nivel din decembrie 1989. Si totusi, nu e nici o contradictie. Desi e adevarat ca lipsa de reforma favorizeaza, implicit, dezvoltarea economiei paralele, aceasta nu inseamna ca, cel putin pina la un punct, odata demarata reforma, economia subterana va incepe sa descreasca. Intre cele doua variabile: reforma si economie subterana nu exista in mod necesar o relatie de interdependenta liniara. Pentru a da un exemplu semnificativ, sa spunem doar ca, in ciuda unor evidente care tin de bunul simt, psihologia a demostrat ca in anumite momente ale procesului de cunoastere cresterea volumului de informatie acumulata provoaca o scadere si nu, asa cum pare logic, o crestere a nivelului de intelegere. Cu alte cuvinte, in anumite momente, cu cit afli mai multe despre un anumit lucru, cu atit il intelegi mai putin.

Obiectiv vorbind, cresterea din ultimul timp a economiei subterane, in paralel cu o anumita accelerare a reformei, are logica ei. Explicatiile pot fi multiple. Una dintre ele pare sa tina de abuzul de legislatie, insotit de efectul secundar numit instabilitate legislativa, inevitabil intr-un proces de schimbari structurale rapide. Pe acest fond apar, pentru o perioada de timp, si tentatiile firesti de a eluda economia asa-zis reglementata.Problema care se pune acum e daca mai e normal, in sensul modelului, ca economia subterana sa creasca in continuare in paralel cu evolutia reformei.

Printre masurile ce se recomanda pentru a stopa economia subterana,se pot mentiona:

in ceea ce priveste veniturile la bugetul de stat, sistemul de taxe si impozite trebuie reformat. Se recomanda instituirea unui impozit pe venitul global precum si a unui impozit pe profit care sa fie echitabile atat pentru cetateni cat si pentru firme. De asemenea, recomandam reducerea impozitului pe salariu care ii favorizeaza, in prezent, pe cei bogati in detrimentul celor saraci;

In ceea ce priveste cheltuielile bugetare, Guvernul ar trebui sa se concentreze numai pe productia de 'bunuri publice', cum ar fi construirea unei infrastructuri moderne. Astfel, investitiile ar trebui sa creasca iar economia subterana sa se reduca. Contribuabililor trebuie sa li se inapoieze beneficii egale cu taxele pe care le platesc. Acest lucru ar reduce atat evaziunea fiscala cat si viziunea cinica asupra activitatii Guvernului.

Pe termen scurt trebuie adoptat un program de educare a opiniei publice referitor la beneficiile pe care le-ar aduce cetatenilor plata impozitelor, Guvernul avand nevoie de un astfel de program pentru a primi sprijinul populatiei in implementarea reformelor majore;

Banca centrala trebuie incurajata in privinta reducerii, in timp, a ratei inflatiei sub 10%. 'Inflatia este intotdeauna si peste tot un fenomen monetar'. Inflatia slabeste dorinta de a economisi, care este necesara pentru investitii. In consecinta vor fi descurajate investitiile;

Liberalizarea comertului prin scaderea substantiala a taxelor la import si prin eliminarea exceptarilor de la plata taxelor vamale care de cele mai multe ori iau forma favoritismului, fraudei si coruptiei. Teoria economica arata ca liberalizarea comertului va imbunatati cresterea economica. In acelasi timp, reglementarile complementare, pietele financiare si reformele macroeconomice sunt, de asemenea, importante pentru a obtine castiguri cat mai mari din comert;

Simplificarea formalitatilor necesare pentru demararea unei afaceri si reformarea legislatiei comerciale invechite;

Reforma administrativa care sa determine reducerea pierderilor, a favoritismului si a coruptiei, in vederea restabilirii increderii populatiei in politica fiscala si monetara a Guvernului;

Atat plata bugetarilor si angajatilor din sectorul privat, cat si colectarea impozitelor sa se efectueze prin cec-uri in momentul in care bancile vor fi restructurate si sistemul de asigurare a depozitelor va fi functional. Acest lucru ar restabili increderea populatiei in institutiile financiare locale;

Reformarea sistemului de impozitare a agentilor economici impreuna cu o noua legislatie comerciala ar trebui sa aduca inapoi in economia oficiala forta de munca pe masura ce salariile creasc o data cu sporirirea productivitatii. Accelerarea ritmului privatizarii va determina reducerea poverii fiscale a Guvernului cauzata de finantarea firmelor falimentare. Costurile mentinerii firmelor neproductive tinde sa fie mai mare decat pierderile inregistrate din vanzarile curente;

Guvernul trebuie sa privatizeze toate institutiile bancare. Acest lucru va elimina 'subventionarea' economiei subterane si a intreprinderilor ineficiente. Astfel, bancile vor fi din nou plasate in sectorul privat, acolo unde, de fapt, le este locul. In acel moment, Guvernul va putea reglementa activitatea bancara de pe o pozitie independenta, fara a se inregistra conflicte de interese;

Volatiliatea ridicata va fi o caracteristica a economiilor in tranzitie, pe masura ce ele se integreaza pietelor internationale. Cu toate acestea, nu trebuie sa se recurga la un un control strict al capitalurilor si al cursului de schimb. In schimb, investitiile straine ar putea pot fi impozitate in cazul in care se inregistreaza retrageri masive din tara, din cauza instabilitatii politice si economice. Pietele financiare instabile si nesiguranta economica contribuie la dezvoltarea economiei subterane, deci implicit reprezinta factori negativi pentru investitii in economia oficiala.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.