Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » economie
ANALIZA SOCIO – ECONOMICA A COMUNEI TRIFESTI

ANALIZA SOCIO – ECONOMICA A COMUNEI TRIFESTI




ANALIZA SOCIO – ECONOMICA

A COMUNEI TRIFESTI

SEPTEMBRIE 2007




SUMAR

  1. Prezentarea fizico geografica
    1. Pozitionare geografica
    2. Relief
    3. Flora si fauna
    4. Climat
    5. Retea hidrografica
    6. Soluri si subsoluri
  2. Vestigii arheologice
  3. Cadrul socio economic

3.1. Dezvoltarea generala socio economica

3.1.1. Agricultura si cresterea animalelor

3.1.2 Industria

3.1.3. Serviciile

3.1.4. Turism si agroturism

3.2. Infrastructura fizica

3.2.1. Infrastructura de transport

3.2.2. Infrastructura de utilitati

3.2.3. Infrastructura de constructii

3.3. Infrastructura de educatie si cultura

3.3.1. Infrastructura de educatie

3.3.2. Infrastructura de cultura

3.4. Infrastructura de sanatate si servicii sociale

3.4.1. Infrastructura de sanatate

3.4.2. Infrastructura de servicii sociale

4. Populatia, resursele umane si piata muncii

4.1. Evolutia populatiei si a resurselor umane

4.2. Analiza pietei muncii

5. Mediul inconjurator

5.1. Descrierea generala a problemelor de mediu inconjurator

5.2. Surse majore de poluare

6. Administratia locala

Introducere

Pentru a putea face o planificare a dezvoltarii comunei Trifesti in perioada 2007 – 2013 si pentru a elabora propunerile de activitati este necesar sa se cunoasca situatia existenta la momentul intocmirii acestei strategiii. Analiza socio – economica are tocmai rolul de a identifica situatia existenta si potentialul de dezvoltare al localitatii. Datorita acestui fapt s-a facut si o scurta prezentare a cadrului natural (situare geografica, geomorfologie, soluri si subsoluri, clima, etc.). Aceste date influenteaza in mod evident dezvoltarea anumitor ramuri economice si in plus, cadrul natural influenteaza decisiv introducerea retelelor de utilitati (apa – canal, gaz metan, drumuri, etc.) si costurile asociate.

In ansamblu, analiza socio – economica reprezinta practic si o imagine actuala a diviziunii administrative Trifesti. Ca atare, au fost culese date din urmatoarele domenii:

Prezentarea fizico - geografica: pozitionare, relief, flora si fauna, climat, retea hidrografica, soluri si subsoluri;

- Cadrul socio economic:

- dezvoltarea generala socio - economica: agricultura si cresterea animalelor, industria, serviciile, turism si agroturism;

- infrastructura fizica: infrastructura de transport, infrastructura de utilitati, infrastructura de constructii;

- infrastructura de educatie si cultura;

- infrastructura de sanatate si servicii sociale.

- Populatia, resursele umane si piata muncii: evolutia populatiei si a resurselor umane, analiza pietei muncii.

- Mediul inconjurator: descrierea generala a problemelor de mediu inconjurator si surse majore de poluare.

- Administratia locala .

In decursul analizei socio – economice au fost delimitate mai multe domenii relevante de interventie, fiecare domeniu avand mai multe sectoare, care se regasesc in analiza nevoilor si a potentialului pe sectoare, analiza atasata prezentei strategii.

Domeniile si sectoarele sunt enumerate mai jos:

Domeniu

Sector

Dezvoltarea Infrastructurii

Modernizarea infrastructurii de transport rutier

Introducerea retelei de furnizare a gazului metan

Introducerea si extinderea retelei de apa - canalizare

Infiintarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor

Protectia mediului

Stabilizarea terenurilor

Amenajare spatii verzi si a unei zone de agrement

Impaduriri in zone afectate de defrisari

Combaterea eroziunii solului si amenajari hidrotehnice

Combaterea poluarii aerului, solului si apelor

Intretinerea pasunilor si islazurilor comunale

Modernizarea infrastructurii pentru educatie si cultura

Reabilitarea si modernizarea unitatilor de invatamant

Reabilitarea, modernizarea. constructia de camine culturale

Introducerea tehnologiei IT

Reabilitarea si constructia de sali si terenuri de sport

Modernizarea infrastructurii pentru servicii de asistenta sociala si sanatate

Infiintarea serviciului de asistenta sociala

Masuri de imbunatatire a actului medical

Modernizarea serviciului administratiei locale

Intarire institutionala

Informatizarea institutiei

Definitivarea PUG si PUZ – managementul teritoriului

Infiintarea unui punct de informare al populatiei

Dezvoltare economica

Industrie

Agricultura si cresterea animalelor

Comert

Servicii

Turism si agroturism

In analiza socio - economica s-au relevat resursele pe fiecare sector de activitate, necesitatile principale si mijloacele de rezolvare a acestora. S-a procedat la efectuarea analizei SWOT pentru fiecare domeniu, o investigatie si o evaluare sistematica ce a avut ca scop identificarea punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitatilor existente si a amenintarilor (pericolelor) pentru fiecare domeniu. Pe baza rezultatelor analizei socio-economice s-a elaborat strategia care cuprinde actiunile ce urmeaza a fi intreprinse, precum si planul strategic de interventie, in care apar termenele de indeplinire si responsabilitatile pentru actiunile preconizate.

Prezentarea fizico geografica

Pozitionare geografica

Comuna Trifesti este situata in extremitatea vestica a Podisului Moldovenesc la contactul acestuia cu Subcarpatii si la est fata de judetul Neamt, avand urmatoarele vecinatati:

la sud: Comuna Secuieni

la est: Comuna Horia

la nord: Comuna Dulcesti

la vest: Comuna Secuieni, satul Butnaresti

Comuna are in componenta satele:Trifesti si Miron Costin

Zona este intens populata (fapt caracteristic reliefului de terasa, favorabil dezvoltarii asezarilor omenesti) si acest fapt este de interes in sensul ca mai multe localitati din comune diferite isi pot construi retele comune de apa, gaz, canalizare, colectarea deseurilor, etc. ceea ce ar duce la eficienta sporita si reducerea costurilor. Ramane de vazut daca vor putea fi construite in comun aceste retele.

Satele componente ale comunei sunt legate intre ele prin drumuri comunale balastate.

Pe teritoriul comunei mai sunt o serie de drumuri satesti, de importanta locala, ce fac legatura intre localitatile din cadrul comunei. Ulitele interioare nu sunt amenajate, sunt pietruite, tasate natural si greu practicabile.

Relief

Teritoriul comunei Trifesti apartine Podisului Central Moldovenesc si se suprapune zonei de contact cu subcarpatii. In vest teritoriul comunei este dominat de dealurile subcarpatice, reprezentate prin Dealul Climesti, iar in partea de est se intinde lunca joasa a raului Moldovenesc. Terenul de fundare este constituit din formatiuni cuaternare reprezentate prin argile prafoase, prafuri argiloase loessoide.

Teritoriul comunei este relativ plan, situandu-se intre cotele 190 si 210, ceea ce permite legaturi rutiere lesnicioase intre localitati.

Suprafata comunei Trifesti este de 6095 ha din care:

vatra comunei (intravilan), din care: 5648 ha

o      teren arabil: 5181 ha

o      suprafata construita: 158 ha

mosia comunei, din care: 447 ha

o      paduri: 40 ha

o      pasuni: 379 ha

o      fanete: 14 ha

o      livezi si vii: 14 ha

Flora si fauna

Vegetatia este conditionata de pozitia in latitudine a comunei, conditiile climaterice, relief la care se adauga alte conditionari locale (caracteristicile retelei hidrografice, tipul de sol, substratul geologic, activitati economice).

Sub aspectul vegetatiei teritoriul comunei se incadreaza in zona de silvostepa, a padurilor de foioase mai ales din cauza defrisarilor de paduri si a inlocuirii vegetatiei lemnoase cu cea ierboasa sau cu plante agricole. O extindere mare o are vegetatia ierboasa, favorabila cresterii animalelor. In interiorul satului ca si pe terenurile agricole si defrisate mai intalnim: rachita, macesul, paducelul, pelinul, trifoiul salbatec, mazarichea si multe altele.



Fauna este conditionata de vegetatie, care ii asigura hrana si adapost. Animalele salbatice si pasarile ce populeaza aceasta zona sunt: iepurele, vulpea, pisica salbatica, veverita, jder, dihor, arici, cartita, nevastuica; popandaul, harciogul si unele specii de pasari: fazanii, mierlele, huhurezii, pupezele, cucuvelele si multe altele.

Climat

Climatul din aceasta microregiune este temperat-continentala, specifica Podisului Moldovei. Uneori, iarna frigul este foarte aspru iar vara, desi rar, sunt calduri mari.

Temperatura medie anuala este de circa 9 - 10 grade C, cu valori medii ridicate in luna iulie 19-20 grade C, datorita expozitiei estice, dar fara inversiunile termice specifice luncii Siretului, n sezonul rece. Precipitatiile atmosferice, scad pe masura descresterii altitudinii, insumand sub 600 mm/an.

In timpul verii precipitatiile au deseori caracter torential, provocand cresterea rapida a debitului paraielor ce travereseaza teritoriul comunei, cu deosebire a paraului Turbata.

Anii de seceta desi sunt rari, atunci cand survin produc neplaceri locuitorilor satului, asa cum s-a intamplat in 1946.

Circulatia maselor de aer, puternic continentalizate, este influentata de orientarea nord-sud a culoarului Siretului si de altitudinea mai redusa a dealurilor subcarpatice din vest. Dominante sunt vanturile ce bat dinspre nord, iarna, care pot genera temperaturi sub –30 grade C si viscole.

Vegetatia activa a culturilor agricole incepe in a doua decada a lunii aprilie.

Covorul vegetal si mai ales suprafetele impadurite amplifica mozaicul pe care il alcatuiesc microclimatele in dispunerea lor.

Reteaua hidrografica

Teritoriul comunei apartine podisului celei de a doua terase a raului Moldova, vatra ce se intinde de o parte si de alta a paraului Valea Neagra, care se varsa in Siret in aval de confluenta acestuia cu Moldova.

Teritoriul comunei Trifesti este brazdat de paraurile Valea Neagra si Romanesti, care unindu-se formeaza un afluent al raului Moldova. Pe paraul Valea Neagra, prin baraje succesive, s-au format iazuri populate cu peste, care sunt in administrarea Intreprinderii Piscicole Neamt.

Ele au un regim torential prezentand mari cresteri de debit si de nivel in timpul ploilor sub forma de aversa. Deseori cresterile de debit ale acestor paraie, ca urmare a unor ploi torentiale, au provocat mari distrugeri. Principala sursa de alimentare cu apa este panza freatica subterana. Reteaua hidrografica este bogata si se caracterizeaza prin printr-o alimentare intensa a raurilor, prin predominarea apelor mari de primavara si viituri frecvente vara si toamna, regimul hidrografic avand in general un caracter echilibrat.

Regimul de scurgere al apelor se caracterizeaza printr-un maxim in lunile aprilie – mai, minima inregistrandu-se la sfarsitul verii si inceputul toamnei.

Afluentii au debit maxim in perioada de primavara, cand se revarsa si produc pagube. In restul anului au debit constant. Primavara se pot suprapune perioade de ploi cu cele de topire a zapezilor. Atunci apare riscul de inundatii deoarece solul nu poate prelua debitul suplimentar de apa, in conditiile in care panza freatica este la adancime mica, lucru specific zonelor de terasa si lunca.

Solurile si subsolul

Din punct de vedere geomorfologic, fundamentul zonei este format din depozite de varsta lessarabiana, reprezentate printr-o succesiune de argile si marine cu intercalatii subordonate de nisipuri fine. Peste acestea s-au depus discordant formatiunile cuaternare, reprezentate prin argile prafoase, prafuri argiloase de origine loessoida.. Din punct de vedere agroproductiv aceste soluri se utilizeaza cu rezultate bune la majoritatea culturilor de cereale, vita de vie si pomi fructiferi.

Solul privit ca invelisul geografic care reflecta in mod intim actiunea tuturor celorlalti factori ai mediului natural, reprezinta un spatiu de locuit din vremuri stravechi, una din principalele bogatii puse la dispozitie de natura. Frecventa folosire de catre populatie in agricultura a introdus pe parcursul timpului noi aspecte, care i-au marit sau nu productivitatea.

Conditiile climatice din zona, cu influente premontane, au constituit un factor important in procesul de solidificare atat prin actiune directa cat si indirecta.

Conditiile geografice climatice si de sol incadreaza teritoriul comunei in categoria celor favorabile cultivarii de cereale si a cresterii de animale.

2. Vestigii arheologice

In urma cercetarilor efectuate se poate afirma ca cele dintai comunitati umane au trait pe aceste locuri inca din epoca noua a pietrei, cu deosebire din eneolitic.

Pe teritoriul comunei sunt evidentiate urmatoarele monumente:

monumente de arhitectura:

● Biserica Sf. Nicolae in Trifesti, obiect de cult construit in 1799, ctitor logofat Constantin Bals;

● Biserica Duminica Tuturor Sfintilor, construita in 1520 – 1700, ctitor Ieremia Vistiernic.

- monumente memoriale:

● Obeliscurile eroilor razboaielor din 1916-1918 si 1941-1945 in satul Trifesti;

● Placa memoriala in cinstea eroilor razboiului din 1941-1945;

● Monumentul eroilor razboiului din 1877-1878 si ai celui din 1916-1918;

● Monumente eroilor razboiului din 1877-1878 si ai celui din 1916-1918.

3. Cadrul socio economic

3.1. Dezvoltarea generala socio economica

Comuna Trifesti este o unitate administrativ teritoriala tipica pentru zona de deal si de aici rezulta principalele caracteristici socio–economice. Astfel, majoritatea populatiei isi castiga existenta prin agricultura si cresterea animalelor. Faramitarea proprietatilor de dupa 1990, precum si gradul insuficient de mecanizare nu permit o agricultura performanta, aceasta fiind in acest moment una de subzistenta. Si cresterea animalelor nu se desfasoara in sistem industrial, cu eficienta de rigoare, ci prin intermediul gospodariilor individuale.

Trebuie insa spus ca exista un anumit numar de persoane care isi castiga existenta din alte meserii decat cele agricole. Aceasta diversificare a surselor de venituri reprezinta un avantaj care poate fi valorificat in viitor, odata cu aparitia fondurilor pentru dezvoltare rurala.

La nivel de comuna exista: 14 SC ( magazine mixte + bar 3, magazin mixt 1, bar 3, cresterea animalelor si desfacerea produselor lactate si animaliere, moara 2, lucrari agricole 3, 1 societate piscicola); 29 PF (moara 4, stani 6, magazine mixte 8, lucrari agricole 4, bar 7); 3 AF ( bar 2, magazin mixt 1).

Intrucat exista o oarecare distanta fata de aglomerarile urbane mai dezvoltate face ca putini locuitori ai comunei sa fie salariati in alte localitati. In aceste conditii resursele financiare ale populatiei, bazate in principal pe agricultura si cresterea animalelor, sunt reduse si modeste.

Se impune asadar o diversificare a economiei locale prin atragerea de investitori in zona. In afara de investitii in ferme de animale si agricultura, se pot face investitii si in alte activitati economice, cum ar fi localizarea unor fabrici din alte regiuni, in conditiile in care comuna dispune de forta de munca. Nu trebuie insa neglijate initiative economice individuale la nivel de comuna, cum ar fi deschiderea de ciupercarii, cresterea prepelitelor, etc., afaceri care sa nu necesite capitaluri de start importante, deoarece locuitorii nu dispun de aceste sume.

Ar mai fi de adaugat ca in conditiile socio – economice date, zona sufera de migratie de forta de munca spre vestul Europei, un lucru care are doua aspecte:

unul pozitiv legat de aducerea de venituri in comuna, fapt care impulsioneaza si alte domenii, cum ar fi constructiile;

unul negativ legat de situatia demografica, de pericolul imbatranirii populatiei si de absenta fortei de munca calificate.

Fenomenul nu poate fi inca masurat cu exactitate si apreciat datorita aspectelor legate de munca fara forme legale in strainatate.

3.1.1. Agricultura si cresterea animalelor

Bogatia naturala a comunei este terenul arabil fertil propice pentru cultura plantelor de camp si cresterea animalelor, precum si prezenta in teritoriu a iazului creat de paraul Valea Neagra si exploatat de catre Intreprinderea Piscicola Neamt. Conditiile climaterice si de sol permit desfasurarea unei agriculturi care poate fi competitiva in conditiile unei mecanizari corespunzatoare. Populatia ocupata in agricultura este de 1500 de persoane.

Agricultura si cresterea animalelor sunt principalele ramuri economice ale comunei, cele care asigura existenta majoritatii populatiei.

Comuna are hectare, dupa cum urmeaza:

teren arabil 5181 hectare

fanete  14 hectare

pasuni  379 hectare

padure  40 hectare

vii si livezi  14 hectare

Productia de cereale acopera in general nevoile proprii. Se cultiva in principal porumb, grau, floarea soarelui, orz, legume, fasole, cartofi si plante tehnice: sfecla de zahar, rapita, soia.

In ce priveste pomicultura si viticultura pe teritoriul comunei sunt 14 hectare livezi, vii.

Cresterea animalelor este o indeletnicire straveche in comuna Trifesti deoarece relieful de depresiune si terasa este favorabil dezvoltarii plantelor ierboase. Iar suprafetele de pasuni si fanete sunt insemnate. Datorita suprafetelor mari de pasune de pe raza comunei, in viitor se pot infiinta ferme mari de crestere a bovinelor si ovinelor, existand premizele fizice pentru fabricile de nutreturi combinate necesare.

Referitor la numarul de capete de animale situatia este prezentata mai jos:

cai

bovine

ovine

porcine

caprine

pasari

stupi

Gradul de mecanizare al agriculturii este scazut si din acest motiv si productivitatea este scazuta. Aceasta situatie se datoreaza si suprafetelor agricole individuale reduse care nu permit investitii in mecanizare, investitii ce nu ar fi amortizate. Toate utilajele sunt in zona de ses.

Gradul de echipare si dotare tehnica in agricultura:

Tractoare

Moto-cultivatoare

Semanatori

Masini de erbicidat

Plug +Disc

Scule si utilaje auxiliare

Insa, in ultimul timp s-a constatat o tendinta de concentrare a terenurilor, tendinta care se va intensifica in viitor, fapt impus de o agricultura performanta.

Utilajele agricole actuale nu sunt performante, iar comuna nu dispune de un atelier pentru reparatii utilaje agricole, absolut necesar daca luam in calcul suprafata de teren arabil.

Ar mai fi de mentionat ca terenurile agricole sunt utilizate in proportie de 90 %, erbicidarea si combaterea daunatorilor se face sporadic, semintele si materialul saditor nu sunt de buna calitate. Ingrasamintele chimice se folosesc in proportie de 50 %. Eventuala renuntare la sistemul subventionarii va conduce la neutilizarea acestora, agricultura locala devenind una complet ecologica.

Principalele culturi agricole sunt porumbul, graul, ovaz, orz, cartoful, floarea soarelui, sfecla de zahar, cartofi si legumele. Exista un potential de prelucrare primara si avansata a produselor agricole si animale, care nu a fost inca fructificat pe deplin si care reprezinta o oportunitate de dezvoltare a comunei: prelucrarea laptelui, a carnii, a legumelor, a florii soarelui, a cartofului, etc. Fructificarea acestui potential depinde in prima faza de comasarea terenurilor agricole, proprietatile mici nefiind rentabile. Trebuie facute demersuri in acest sens, iar primul pas consta in rezolvarea problemei proprietatii terenurilor. Apoi ar trebui gasiti investitori care sa cumpere sau sa arendeze terenurile. Ulterior vor veni investitiile mari in industrii conexe, cum ar fi industria alimentara.

Randamentul acestei activitati poate fi imbunatatit prin:

construirea de platforme ecologice pentru colectarea si depozitarea gunoiului de grajd si imprastierea acestuia dupa un an pe suprafetele agricole;

comasarea suprafetelor agricole in vederea prelucrarii cat mai eficiente si cu randament sporit a terenului agricol.

Zona se preteaza si la cresterea pomilor fructiferi si a vitei de vie. Infiintarea unor astfel de culturi necesita insa investitii masive care se amortizeaza in timp mai indelungat.

In scopul dezvoltarii economice autoritatile locale au datoria de a sprijini intreprinzatorii privati pentru diversificarea gamei de produse prin introducerea unor activitati noi (cultura ciupercilor, sere, cresterea prepelitelor, etc.).

Oportunitatile de finantare de genul programelor de finantare a agriculturii au fost prea putin folosite din cauza necunoasterii. Aceste tipuri de afaceri nu implica investitii foarte mari. Sprijinul autoritatilor locale catre potentialii intreprinzatori consta in acordarea de consultanta pentru intocmirea cererilor de finantare in domeniul dezvoltarii agricole.

3.1.2 Industria, silvicultura

Activitatea industriala este destul de scazuta la nivelul comunei Trifesti, dar exista un potential de dezvoltare a industriilor de valorificare a resurselor locale, respectiv industria alimentara (prelucrare carne, lapte, fructe, etc.), apicultura.

Comuna are si un potential silvic de 40 hectare de padure existente, 10 ha padure -Ocolul Silvic Felesti; 30 ha padure (denumita “Depozit”) de salcam si artar administrata de Primarie Ar mai fi de mentionat existenta fondului de vanatoare pentru agroturism. Exploatarile silvice necesita insa investitii insemnate care se amortizeaza in timp indelungat si drumuri forestiere de acces.

Dezvoltarea industriala a comunei trebuie sa se faca in functie de resursele existente, iar autoritatile locale se pot implica in stimularea afacerilor:

fixarea prin PUG a unei zone de intravilan destinata amplasamentelor industriale si asigurarea utilitatilor si a cailor de acces;

dezvoltarea spiritului antreprenorial si oferirea de informatii in domeniul afacerilor si al finantarilor prin contactarea unor firme de consultanta;

construirea unor fabrici de prelucrare a laptelui;

infiintarea unui abator la standarde, care sa deserveasca si localitatile limitrofe;

infiintare centru de predare a produselor din carne si lapte – domeniul zootehnie;

infiintare 4 ferme bovine;

infiintare 2 ferme pasari;

infiintare 6 ferme ovine;

construirea de brutarii si alte fabrici de panificatie;

Chiar daca cele enumerate mai sus par a nu avea legatura cu autoritatile locale, fiind de competenta investitorilor privati, in fapt autoritatile pot sprijini dezvoltarea afacerilor prin identificarea potentialelor firme dornice sa investeasca si acordarea unor facilitati, cum ar fi teren, scutiri si reduceri de taxe, etc. Sa nu uitam ca activitatile care necesita multa forta de munca (cum ar fi croitoriile) se vor delocaliza din zona marilor orase (unde forta de munca este scumpa si putina) si se vor muta in mediul rural, unde forta de munca e mai ieftina. Depinde de autoritati daca reusesc sa atraga aceste unitati economice. Atragerea investitorilor implica insa ca infrastructura de utilitati sa fie pusa la punct.

3.1.3. Serviciile

Serviciile sunt foarte putin dezvoltate pe raza comunei si sunt legate mai ales de comertul cu amanuntul al produselor alimentare. Toate punctele de desfacere a produselor alimentare au infrastructura slab dezvoltata, fiind practic amenajate in gospodariile populatiei sau in spatii inchiriate. Toate aceste puncte vor trebui sa se alinieze la standardele europene din domeniul alimentar, fapt ce implica investitii importante, lucru care va conduce la disparitia unora.

Comuna nu dispune de punct bancar, notarial, service electrocasnice, service auto, etc. Aceste minusuri determina populatia sa se deplaseze in alte localitati pentru rezolvarea problemelor personale, ceea ce inseamna costuri suplimentare si timp irosit.

Servicii necesare:

-supermarket;

- punct bancar;

- service pentru reparatii utilaje agricole;

- PECO

- farmacie veterinara;

- farmacie umana

- service reparatii auto, electrocasnice si electronice, frizerie - coafor;

- cizmarie, croitorie;

- fabrica de prelucrare a laptelui;

- puncte de colectare a mierii;

- brutarie - 2;

- serviciu de colectare a deseurilor menajere;

- cabinet stomatologic;

- cabinet notarial;

- cabinet avocatura;

- punct de informare a populatiei cu privire la legislatia europeana;

- sediu posta;

3.1.4. Turism si agroturism

Oferta de servicii turistice este practic inexistenta, neexistand pensiuni agroturistice incluse in circuitul turistic.

Comuna nu are potential turistic.

Atragerea turistilor implica insa construirea unor oferte turistice complexe, eventual comune cu zonele limitrofe. O oferta complexa implica o zona de agrement (cu terenuri de tenis, golf, biliard, popicarie, etc.), cazare, pescuit, calarie, vanatoare, sport, etc.

Exploatarea acestui potential turistic necesita fonduri pentru amenajarea de pensiuni agroturistice si alte obiective turistice, fonduri care pot fi accesate prin Fondurile structurale – fondul de dezvoltare regionala si fondul de dezvoltare rurala. Aceste scheme de finantare au componente care se adreseaza dezvoltarii turismului si agroturismului.



Dezvoltarea turismului este dependenta si de modernizarea infrastructurii. Izolarea comunei implica fonduri mai mari pentru infrastructura, dar are si avantajul unei poluari reduse si al conservarii mediului inconjurator.

Administratia locala are mai multe sarcini:

identificarea potentialilor investitori in turism;

informarea populatiei si asistenta acordata acelora care doresc initierea de afaceri in domeniu in legatura cu fondurile europene;

modernizarea infrastructurii;

implicare efectiva in amenajarea unei zone de agrement prin construirea unui parteneriat public – privat la care investitiile sa vina din ambele surse.

3.2. Infrastructura fizica

Infrastructura fizica (apa – canal, electricitate, gaze naturale, drumuri, etc.) a comunei trebuie modernizata si necesita fonduri foarte mari de care comuna nu dispune. Costurile de modernizare si introducere a infrastructurii fizice vor fi mai crescute si datorita pozitiei geografice. Singura solutie pentru rezolvarea infrastructurii fizice (de care depinde dezvoltarea economica propriuzisa) este accesarea fondurilor structurale legate de mondernizarea infrastructurii rurale. In acelasi timp trebuie foarte atent studiate pragurile pana la care comuna se poate indatora in scopul asigurarii cofinantarii proiectelor si a platii studiilor de fezabilitate. Vor trebui executate studii de fezabilitate, apoi identificate resursele financiare, urmand ca in continuare sa se porneasca executia lucrarilor, incepand cu tronsoanele unde populatia este mai numeroasa. Pentru introducerea retelelor de utilitati va trebui colaborat cu autoritatile din comunele limitrofe, deoarece retele comune de utilitati pentru un numar mai mare de beneficiari (ex. apa, canalizare, statie de epurare a apelor uzate, gaz metan, colectare deseuri) inseamna costuri mai mici de exploatare si intretinere.

3.2.1. Infrastructura de transport

Pe teritoriul comunei exista 4 km drum judetean asfaltat, 3 km drum judetean pietruit, 80 km drum comunal pietruit si 8, 2 drum comunal asfaltat, care necesita modernizare. Exista SF pentru reabilitarea 10 km si 20 km pe ramificatii: Trifesti Miron Costin. In acest moment reteaua stradala de toate gradele este mediocra, ulitele interioare nu sunt amenajate, sunt pietruite, tasate natural si greu practicabile.

Comuna Trifesti este strabatuta in partea de sud-est pe o distanta de 4 km de calea ferata Bacau – Iasi apartinand Regionalei CFR Iasi. Pe acest traseu este amplasata Halta Trifesti la o distanta de 5, 5 km de localitatea de resedinta.

Exista de asemenea o retea de drumuri comunale care fac legatura intre satele componente ale comunei.

Drumul comunal DC 90 Trifesti, cu o lungime de 5,3 km se bifurca din drumul national DN 2 si strabate partea de nord sud a comunei, pana la intersectia cu drumul judetean DJ 157.

Drumul comunal DC 91 Miron Costin, cu o lungime de 9,7 km se bifurca din drunul national DN 15D Piatra Neamt-Roman.

Drumul comunal DC 92 Trifesti, cu o lungime de 4 km care se bifurca din DC 91.

Satul Miron Costin este legat de Dulcesti prin DC 93 cu o lungime pe teritoriul comunei cu o lungime pe teritoriul comunei cu 5 km.

Se necesita asfaltarea drumurilor pietruite 3 km drum judetean si 80 km drum comunal.

Este o infrastructura care necesita sume mari pentru modernizare. Infrastructura rutiera va trebui modernizata in paralel cu introducerea celorlalte retele de utilitati (apa, canal, gaze naturale, etc.).

Potentiala dezvoltare turistica si agroturistica a comunei impune o extindere a retelei de drumuri catre zonele de interes care se preteaza la astfel de activitati.

Mijloacele de transport folosite de populatie sunt autobuze si microbuze ale firmelor de transport rutier din Roman si Piatra Neamt.

3.2.2. Infrastructura de utilitati

Energie electrica

Gospodariile comunei sunt racordate la reteaua electrica in proportie de 95%, comuna dispunand si de iluminat public stradal. Distributia energiei electrice se realizeaza printr-un sistem de retele electrice de inalta si medie tensiune. Exista 100 km retea electrica, este necesara insa extinderea retelei electrice la toate gospodariile din comuna cu inca 17 km. Comuna dispune de statie de transformare 110/20 kv Laminor Roman prin linii electrice aeriene de 20 kv. Consumatorii de energie electrica din comuna sunt alimentati prin linii electrice de distributie de 0,4 kv pozate pe stalpi de beton, din posturile de transformare de 20/0,4 kv aeriene.

Alimentare cu apa

Comuna Trifesti nu beneficiaza in prezent de un sistem de alimentare cu apa potabila; locuitorii folosesc pentru acest lucru fantani executate din piatra zidita sau din beton precum si izvoarele existente in partea de sud a celor doua localitati. Este necesar sa se realizeze in primul rand studiu de fezabilitate pentru introducerea retelei de apa la toate gospodariile comunei.

Asezarea geografica face ca panza freatica sa fie la mica adancime, insa exista fenomene de poluare a acesteia datorita gospodariilor populatiei (in absenta canalizarii) si a dejectiilor animale. Se impune ca o necesitate introducerea retelei de furnizare a apei potabile pe o suprafata de 50 km, construirea unei retele de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate.

Canalizare

Nu exista retea de canalizare. Evacuarea apelor uzate de la populatie se realizeaza prin latrine in sistem uscat sau fose septice, cu evacuarea apei uzate in subteran. Din acest motiv, dar si datorita cresterii animalelor, exista pericolul de poluare a panzei freatice cu nitrati, nitriti si fecale.

Exista studiu de fezabilitate pentru introducerea retelei de canalizare pe o distanta de 100 km in comuna.

Gaz metan

Nu exista retea de gaz metan si cea mai ieftina solutie consta in extinderea retelei din localitatile invecinate care au retea. Comuna Trifesti este traversata de o conducta de transport gaze naturale Horlesti - Roman. Dar comuna nu este consumator de gaze naturale. Trebuie luat in calcul costul destul de ridicat al combustibililor epuizabili, cum e gazul metan. Introducerea retelei de gaz implica consultarea populatiei pentru a afla gradul in care aceasta este dispusa sa cofinanteze lucrarea.

Oricum, in primul rand vor fi conectate la gaz metan institutiile publice (scoli, dispensare medicale, etc.) si apoi gospodariile populatiei.

Pentru prepararea alimentelor locuitorii folosesc combustibili solizi (lemne) si butelii cu butan. Pentru incalzire se utilizeaza combustibilul solid (lemn) si sobe clasice.

Colectarea deseurilor

Exista un sistem de colectare a deseurilor adunate in gospodariile populatiei, precum si o colectare selectiva, o reciclare a acestora. In acest sens a fost contractata o firma pentru ridicarea deseurilor Acest fapt contribuie la reducerea calitatii apelor de suprafata. Date fiind costurile destul de mari pentru infiintarea unui sistem de colectare a deseurilor, trebuie gandit un sistem comun de colectare selectiva si reciclare a deseurilor impreuna cu localitatile invecinate.

In prezent comuna a incheiat un contract cu firma SC ROSANO SRL pentru ridicarea deseurilor menajere.

In acest sens, in apropierea satului Trifesti, cu acces de la DC 90, exista si o platforma organizata pentru colectarea deseurilor menajere. Amplasarea acesteia nefiind in conformitate cu legile actuale, privind protectia sanitara. Nu exista o unitate organizata de colectare a deseurilor.

3.2.3. Infrastructura de constructii si alte dotari

La o populatie de aproximativ 5170 persoane exista 2007 gospodarii cu un numar mediu de 3 camere fiecare si o suprafata locuibila de 55 mp.

Materialele utilizate sunt paianta ( 25%), caramida, boltar (25%), si pamant (50%).

Starea fizica a constructiilor(%) :

buna  50 %;

medie 40 %;

rea  10 %.

Constructii, anexe ( materiale, dimensiuni ):

- bucatarii de vara; materiale folosite: pamant

- grajduri; materiale folosite: pamant

- porti ; materiale folosite: lemn, metal

Dotarea locuintelor:

Nr. locuinte

Instalatie apa

Canalizare

Instalatie electrica

Gaze

Mod de incalzire

Dependinte

Termo

sobe

Bucat.

Baie

Comuna dispune de telefonie fixa, fiind racordata la reteaua ALCATEL. Populatia dispune de posturi telefonice-350,   telefoane publice - 8, calculatoare la populatie – 50 si 30 la unitati, 170 autoturisme la populatie si 1 ale unitatilor.

3.3. Infrastructura de educatie si cultura

Conform statisticii din anul 2005 exista 2 unitati de invatamant. In prezent infrastructura de educatie se bazeaza pe:

Exista 2 scoli: ▪ 1 scoala cu doua corpuri A si B, satul Trifesti. Corpul A ( din anul 1974) este reabilitat partial; corpul B scoala veche (din anul 1923)

▪ 1 scoala cu doua corpuri A si B, in satul Miron Costin. Corpul A este reabilitata prin Banca Mondiala in anul 2000; corpul B este constructie noua, anul 2004;

- Un teren de sport la scoala din satul Trifesti si un teren de sport la scoala din satul Miron Costin;

- O sala de sport in cadrul scolii din localitatea Trifesti;

- 4 gradinite – cladiri separate 1 grupa pregatitoare si 3 grupe mixte.

Un colectiv de 617 elevi si prescolari (din care 125 la gradinita) este deservit de 36 cadre didactice. Infrastructura de cultura cuprinde 2 camine culturale si 2 biblioteci: in satul Trifesti - o biblioteca in cadrul caminului cultural si o biblioteca scolara la Trifesti, precum si un punct muzeal.

In comuna Trifesti exista 3 biserici de cult ortodox, doua dintre acestea sunt integrate in circuitul monumentelor istorice de arhitectura ( Biserica Sf. Nicolae din Trifesti dateaza din anul 1799, ctitor logofat Constantin Balas; Biserica „Duminica Tuturor Sfintilor” din Miron Costin construita in anul 1520-1700, ctitor Ieremia Vistiernic) si o biserica in cultul adventist.

3.3.1. Infrastructura de educatie

Trebuie facute investitii masive in reabilitarea si modernizarea bazei materiale a invatamantului iar finantarile Guvernului reprezinta o oportunitate.

Astfel, Corpul A de la scoala din localitatea Trifesti trebuie reabilitat – utilat si mobilat; corpul B de la scoala din localitatea Trifesti necesita demolare si constructie noua. Se are in vedere si dotarea laboratoarelor de fizica, chimie, geografie in toate scolile din comuna Trifesti. Toate gradinitele din comuna necesita reparatii capitale exterioare.

Trebuie reabilitat si amenajat terenul de sport aferente scolii din satul Miron Costin si trebuie construita o sala de sport pentru ca procesul educational in domeniul educatiei fizice sa se desfasoare si pe timp de iarna.

O necesitate importanta este racordarea scolilor la utilitati si dotarea acestora.

Se necesita reabilitarea tuturor gradinitelor, separate de scoala dotate si utilate corespunzator. O alta necesitate importanta este constructia de sali de sport la fiecare scoala.

Populatia prescolara si scolara este destul de numeroasa, ceea ce reprezinta un avantaj pentru viitor. Un colectiv numeros de elevi si prescolari este deservit de un colectiv corespunzator de cadre didactice. Aceste cadre didactice reprezinta un potential uman care poate fi important in elaborarea proiectelor de dezvoltare locala.

Aceste scoli trebuie conectate la retelele de utilitati (apa canal, gaz metan). Importanta este si dotarea cu echipamente IT, (scolile sunt dotate cu, calculatoare conectate la internet) performante pentru ca la scoala unde se gasesc persoanele dornice sa se implice poate fi construit un punct de informare si elaborare proiecte pentru dezvoltare locala.

In domeniul educatiei sunt necesare investitii importante in modernizarea cladirilor scolilor si dotarea acestora. Alte masuri care se impun sunt:

Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru reabilitare Corp A scoala din localitatea Trifesti;

Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru demolare si constructie noua corp B scoala din localitatea Trifesti;

Dotari pentru laboratoare de fizica, chimie, geografie in toate scolile din comuna Trifesti;

Efectuarea Studiului de Fezabilitate pentru reparatii capitale exterioare la toate gradinitele din comuna;

Reabilitarea, amenajarea terenului de sport din satul Miron Costin – efectuarea studiului de fezabilitate;

Constructia unei sali de sport pe raza comunei Trifesti – efectuarea studiului de fezabilitate;

Dotarea scolilor cu laboratoare, racordarea la utilitati si dotarea acestora cu sisteme centralizate de incalzire;

Dotarea IT a scolilor;

Imbogatirea fondului de carte al bibliotecii scolare.

3.3.2. Infrastructura de cultura

In domeniul culturii infrastructura consta in urmatoarele:

- Doua Camine Culturale: 1 Camin Cultural in localitatea Trifesti, cu o sala de festivitati – reabilitata; 1 Camin Cultural in localitatea Miron Costin care cuprinde si o sala de festivitati ( sala de nunti);

- Exista 3 biserici de cult ortodox, doua dintre acestea sunt integrate in circuitul monumentelor istorice de arhitectura ( Biserica Sf. Nicolae din Trifesti dateaza din anul 1799, ctitor logofat Constantin Balas; Biserica „Duminica Tuturor Sfintilor” din Miron Costin construita in anul 1520-1700, ctitor Ieremia Vistiernic) si o biserica in cultul adventist.

- Exista un punct muzeal;

- 1 monument al eroilor in satul Trifesti 1877 - 1878; 1916 – 1918;

- 1 monument al eroilor in satul Miron Costin (Branisteni) 1941 -1945

- 1 obelisc la Trifesti (Sofracesti) in cinstea clacasilor (Ioan V. Levarda): 1916-1918 si 1941-1945;

- 1 placa comemorativa privind Rascoala din anul 1907

Se impun masuri in acest domeniu in functie de posibilitatile existente:

Elaborare Studiu de Fezabilitate - Reabilitarea si dotarea Caminului Cultural in satul Trifesti;

- Elaborare Studiu de Fezabilitate Demolare si constructie noua Camin Cultural in satul Miron Costin;

- Reabilitare biblioteca comunala, imbunatatirea fondului de carte si punct de informare in cadrul caminelor culturale, efectuarea Studiului de Fezabilitate;

- Reabilitare sala de festivitati din cadrul caminului cultural de la Trifesti – Elaborare Studiu de Fezabilitate;

- Reabilitare sala de nunti din cadrul caminului cultural de la Miron Costin – Efectuarea Studiului de Fezabilitate,

Program cultural – de ziua comunei Trifesti;

- Intretinerea monumentelor istorice;

- Organizare program pentru veterani;

- Infiintare biblioteca si punct de informare in cadrul caminelor culturale;

- Identificarea de actori locali care sa investeasca – de exemplu sali internet, popicarie, biliard, etc.

- Trebuie identificate resurse financiare externe, cum ar fi fondul Ministerului Culturii pentru reabilitarea caminelor culturale din mediul rural ;

- In locatia caminului se pot diversifica activitatile prin infiintarea de unitati de asistenta sociala – caz in care aceste cladiri pot fi preluate de actori locali, cum ar fi parohiile ;

3.4. Infrastructura de sanatate si servicii sociale

Infrastructura de sanatate este slab dezvoltata, continuand practic situatia de dinainte de 1989. Pe raza comunei exista doua dispensare medicale deservite de doi medici de medicina generala; doi asistenti medicali. Dispensarul este format din doua cabinete de medicina umana.

Infrastructura de servicii sociale este slab dezvoltata. Exista 1 asistent social.

Este necesar infiintarea serviciului de asistenta sociala serviciu al Primariei autorizat.

Infrastructura de sanatate

Pe raza comunei exista doua dispensare medicale umane de medicina generala de familie deservite de doi medici si doi asistenti medicali. Mai exista si un asistent social. Cabinetele medicale nu sunt utilate corespunzator. In comuna nu exista cabinet stomatologic. Pentru probleme mai grave populatia este obligata sa se deplaseze in alte localitati. Exista un numar de 750 bolnavi cronici.

Este necesara reabilitarea dispensarului si dotarea acestuia pentru a indeplini standardele necesare autorizarilor, inclusiv facilitatile legate de utilitati.

Acest lucru este impiedicat de situatia juridica incerta, locatiile medicilor de familie trebuind a fi cumparate de acestia, iar investitiile in ele urmand sa fie private. Incertitudinea face ca nici medicii si nici autoritatile sa nu investeasca in acest moment.

Se impun urmatoarele masuri:

- infiintarea unui post de asistent medical comunitar;

- infiintarea unui cabinet de asistenta comunitara;

- reabilitarea dispensarelor, dotarea si utilarea acestora la standarde europene;

- infiintare dispensar veterinar;

- infiintarea unui cabinet stomatologic;

- infiintarea unui stationar pentru supravegherea starii de sanatate a locuitorilor comunei;

- infiintare sediu farmacie umana;

- infiintare sediu farmacie veterinara;

- achizitionarea unei ambulante.

3.4.2. Infrastructura de servicii sociale

In ceea ce priveste infrastructura de servicii sociale, pe raza comunei exista 1 asistent social ( fara pregatire ). In cadrul primariei nu exista un post de asistent comunitar. Nu exista date precise referitor la numarul de persoane care beneficiaza de ajutor social in baza Legii 416/2001, acestea ar putea fi antrenate in activitati sociale de interes public.

S-au identificat urmatoarele necesitati :

- infiintarea serviciului de asistenta sociala al primariei;



- acreditarea serviciului de catre MMSSF;

- infiintarea unui post de asistent social comunitar;

- angajarea de asistenti sociali specializati ;

- gasirea unor locatii potentiale pentru derularea serviciilor sociale (eventual camine culturale sau sedii dezafectate de foste CAP-uri);

- identificarea de resurse financiare pentru furnizarea de servicii sociale: fonduri europene si fonduri de la guvernul Romaniei;

- infiintarea unui centru de zi pentru batrani;

- infiintarea unui centru social pentru persoane defavorizate;

- infiintarea unui sistem de ingrijiri la domiciliu;

- campanii de constientizare a populatiei cu privire la necesitatea serviciilor de asistenta sociala;

- identificarea de potentiali actori locali (parohii, ONG-uri, etc.) care sa preia administrarea acestor servicii.

4. Populatia, resursele umane si piata muncii

4.1. Populatia si resursele umane

Conform ultimelor date avute la dispozitie, in 2005 comuna Trifesti avea 5170 locuitori, dintre care 2604 femei si 2566 barbati. Populatia activa era de 2043 persoane.

Structura populatiei totale pe grupe de varsta este urmatoarea:

- 0 - 4 ani: 167 locuitori;

- 5 - 18 ani: 650 locuitori;

- 19 – 59 ani: 1330 locuitori

- peste 60 ani : 820 locuitori.

Se constata o distributie pe grupe de varsta echilibrata, ceea ce constituie un atu pentru comuna Trifesti pe termen lung, populatia tanara detinand o pondere importanta.

Sporul natural de crestere a populatiei in anul 2005:

nascuti :  59

decedati : 84

Se inregistreaza o frecventa ridicata a persoanelor care traiesc in concubinaj.

Toti locuitorii sunt de nationalitate romana si majoritatea de religie ortodoxa.

Datele de mai sus sunt din 2005 si trebuie luate cu rezerva de rigoare deoarece in ultimii ani s-au produs mutatii semnificative prin plecarea unei parti din populatie la munca in strainatate. Date comensurabile despre aceasta categorie de populatie sunt mai greu de obtinut deoarece nu intotdeauna migratia s-a produs pe cai legale.

4.2. Analiza pietei muncii

Din totalul de 5170 de locuitori ai comunei, reprezinta populatia activa, din care ar trebui scosi elevii, studentii, persoane cu handicap, etc.

Majoritatea populatiei active este ocupata in agricultura si cresterea animalelor. Este de mentionat ponderea scazuta a populatie care este ocupata in alte meserii decat cele agricole. La nivel de comuna exista un potential de forta de munca nevalorificat si in acest sens trebuie facute demersuri pentru stimularea activitatilor economice cu forta de munca locala pentru ocuparea acesteia, cresterea veniturilor ei si a taxelor si impozitelor platite catre primarie.

Este evident ca cea mai mare parte din populatia apta de munca si care nu lucreaza traieste din agricultura de subzistenta si din cresterea animalelor, ceea ce inseamna o irosire de resurse. Autoritatile locale au datoria de a cauta investitori care sa-si localizeze afacerile pe raza comunei, in conditiile in care exista forta de munca ieftina.

Tabelul de mai jos reda o imagine fidela asupra populatiei salariate pe diverse domenii de activitate:

Nr. crt.

Categorii socio-profesionale

In prezent

Salariati in agricultura

Salariati in industrie

Salariati in constructie

Salariati in comert

Salariati in transport, comunicatii

Salariati in administratie publica

Salariati in financiar-bancar

Salariati in invatamant

Salariati in sanatate

Salariati in mestesuguri

Alte meserii

TOTAL

Populatia inactiva este de 1702 persoane, conform tabelului de mai jos :

prescolari

elevi

studenti

casnici

pensionari

intretinuti

Referitor la situarea locului de munca in afara comunei, un numar de 90 persoane lucreaza in alte localitati, conform datelor de mai jos :

- in mediul rural: -15

- in mediul urban: 75

In comuna exista in prezent un numar de 284 locuri de munca. Ar mai fi necesare inca 35 locuri de munca.

5. Mediul inconjurator

5.1. Descrierea generala a problemelor de mediu inconjurator

Problemele de mediu nu sunt foarte mari la nivelul comunei in momentul de fata deoarece lipsesc agentii economici mari poluatori pe raza comunei.

Se impune monitorizarea situatiilor de risc legate de:

eroziunea solului;

stabilizare terenuri expuse la alunecari: realizarea de indiguiri - paraul Miron Costin;

reabilitarea curs apa cu bresa in Valea Zapodiei;

solutii tehnice de stabilizare, regularizare a cursurilor de apa 3 km teren inundabil Miron Costin;

zonarea terenurilor agricole pentru adaptare la sisteme moderne de valorificare si asigurare acces;

suprapasunat: pasunile trebuie reabilitate prin investitii consistente;

saraturarea solului – fenomen frecvent pe teritoriul comunei – duce la scaderea gradului de fertilitate al solului;

defrisari – combaterea fenomenului prin impaduriri.

Problemele de mediu sunt legate de poluarea casnica :

inexistenta unui sistem de colectare selectiva a deseurilor din gospodariile populatiei ;

absenta canalizarii, ceea ce duce la poluarea panzei freatice ;

dejectii animale ;

Alte surse de poluare : rumegusul rezultat in urma prelucrarii lemnului si fabrica de alcool.

5.2. Surse majore de poluare

Principalele surse de poluare la nivelul comunei sunt legate de poluarea casnica:

gospodariile populatiei prin inexistenta canalizarii, aceasta foloseste fosele septice pentru a evacua deseurile menajere, pentru colectarea reziduurilor rezultate in urma cresterii animalelor;

Datorita neutilizarii pe scara larga a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor in agricultura, nu exista pericolul poluarii cu substante chimice.

Comuna Trifesti se preteaza la cresterea animalelor si la agricultura, insa desfasurarea intensiva a acestor activitati si cu profitabilitatea corespunzatoare, necesita dezvoltarea unor unitati de productie mecanizate. In acel moment se va pune problema controlului poluarii.

Administratia locala

Primaria are in acest moment un sediu impropriu care necesita reabilitare, in care isi desfasoara activitatea un numar de 14 salariati. Eventualitatea accesarii fondurilor europene pentru dezvoltare rurala va necesita cresterea numarului de salariati.

Administratia locala se confrunta cu mai multe probleme care vor trebui rezolvate in viitorul apropiat. Dintre acestea enumeram:

elaborare Studiu de Fezabilitate pentru constructie sediu nou primaria comunei Trifesti;

dotare la standarde corespunzatoare pentru imbunatatirea calitatii serviciilor oferite populatiei, inclusiv cu echipamente IT care sa permita mentinerea inregistrarilor (de taxe si impozite, de terenuri, etc.) in conditii corespunzatoare si care sa contribuie la scurtarea timpului de rezolvare a problemelor care apar ;

programe de perfectionare a personalului propriu, inclusiv familiarizarea cu programe informatice pentru mentinerea inregistrarilor (cadastru, taxe si impozite, etc.) ;

programe de perfectionare pentru accesarea fondurilor europene si pentru pregatirea cetatenilor comunei, potentiali solicitanti de fonduri pentru dezvoltare comunitara ;

intarire institutionala ;

dezvoltarea sistemelor de comunicare cu comunitatea pentru a permite participarea cetatenilor la luarea deciziilor si implicarea acestora.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

PROIECT DE COMPETENTA PROFESIONALA Tehnician in activitati economice - MODELE DE PIETE ELECTRONICE
ANALIZA MEDIULUI SI ANALIZA STAKEHOLDERILOR
Corelatia biblioteconomie-documentare si implicatiile ei contemporane
Gandirea economica din Romania pana la 1859
Analiza situatiei patrimoniale si financiare a intreprinderii
REDRESARE ECONOMICA SI CRIZA FINANCIARA
Clasificarea burselor
Segmentarea pietelor externe





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu