Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » turism
ECONOMIA TURISMULUI in JUDETUL SUCEAVA

ECONOMIA TURISMULUI in JUDETUL SUCEAVA




UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA

FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN SI INTERNATIONAL

PROIECT LA ECONOMIA TURISMULUI

JUDETUL SUCEAVA

Stema judetului Suceava




CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE

In judetul Suceava, al doilea judet ca marime din tara, reprezentand 3,6% din suprafata totala a tarii, putem descoperi frumusetea peisajului, diversitatea gastronomica, traditiile, ospitalitatea proverbiala a locuitorilor, existenta unui numar mare de atractii turistice pe un spatiu restrans, existenta structurilor de cazare turistica moderne.

1.1. Scurt istoric al judetului Suceava

Situat pe malul drept al raului cu acelasi nume, orasul Suceava este o asezare locuita din timpuri stravechi (paleolitic; in sec. II -III, vatra a dacilor liberi). Aflat pe calea unor importante drumuri comerciale care legau Europa Centrala si de Nord cu Marea Neagra, Suceava a fost un important centru mestesugaresc si comercial in sec. XIV -XVIII. A fost atestata documentar pentru prima data in 1388, ca si capitala a Moldovei, functie pe care a indeplinit-o din timpul domniei lui Petru Musat (1374 -1391) si pana in 1566 cand Alexandru Lapusneanu muta capitala la Iasi. Epoca de glorie a Sucevei avea sa fie in timpul domniei lui Stefan cel Mare, cand devine o cetate vestita si un targ prosper. Cetatea Sucevei a fost inconjurata de aureola invincibilitatii, nici una din armatele care au asediat-o nu au reusit sa o ocupe, desi una dintre aceste armate a fost condusa chiar de Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului.

1.2. Asezare

Suceava este un judet in nordul regiunii Moldova din Romania, cea mai mare parte a sa fiind constituita din Bucovina de sud. Este situat in nord-estul Romaniei si are granita la nord si est cu Ucraina, la sud cu judetele Neamt si Mures, la vest cu judetele Maramures si Bistrita. Judetul are o suprafata de 8553,50 kmp. Municipiile Suceava, Falticeni, Campulung Moldovenesc si Radauti, orasele Vatra Dornei, Siret si Solca sunt principalele localitati ale judetului. Municipiul Suceava, resedinta adminitrativa a judetului, are 120.000 locuitori. Judetul Suceava are aproximativ 700.000 de locuitori dintre care 250.000 in zona urbana si 450.000 locuitori in zona rurala.

Clima este temperata si umeda, cu o temperatura medie anuala de 8°C. Dealurile si muntii sunt formele de relief predominate, iar 54 % din suprafata judetului este acoperita de paduri (3/4 din acestea fiind paduri de conifere).

Judetul Suceava dispune de o bogata retea hidrografica reprezentata de rauri (Bistrita, Dorna, Moldova, Siret, Somuzul Mare, Suceava), paraie, iazuri. Pe teritoriul judetului exista izvoare de ape minerale si mineralizate, cele mai renumite izvoare sunt cele de la Saru Dornei, Poiana Negri si Cosna.

1.3. Cai de acces in judet

Judetul Suceava are o pozitie strategica bine definita, asigurand legaturi rutiere nationale si internationale, printr-o retea rutiera formata din 2.464 km drumuri publice judetene, nationale si europene. Dintre acestea, se evidentiaza in mod deosebit drumurile europene E85 - Giurgiu - Bucuresti - Suceava - Siret - Cernauti si E58 (Republica Ucraina)- Halmeu - Suceava - Sculeni (Republica Moldova), asigura legaturi si cu celelalte zone ale tarii.

Reteaua feroviara are o lungime de 450 km, din care 203 km este electrificata. Teritoriul judetului este strabatut de magistrala europeana Bucuresti - Bacau - Suceava - Vicsani - Kiev (Varsovia - Moscova). Judetul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport si cinci heliporturi prin care se asigura legatura permanenta cu capitala tarii si cu litoralul Marii Negre - in sezonul estival, precum si servicii privind aterizarea altor aeronave din tara si strainatate.

Cai de acces aeriene: Aeroportul Salcea situat la 14 km de orasul Suceava, cu

posibilitati pentru traficul international si asigurare, la cerere, a serviciilor de vama-granita; Aeroportul Floreni situat la 10 km de orasul Vatra Dornei, 4 helioporturi in localitatile Putna, Voronet, Vatra Moldovitei si Sucevita;

Cai rutiere: drumul european E 85 Bucuresti - Suceava - Cernauti si drumul european E 58 Halmeu - Suceava - Sculeni;

Cai de acces feroviare: magistrala Bucuresti - Suceava - Vicsani - Kiev - Varsovia - Moscova si calea ferata Cluj - Suceava – Iasi

1.4. Economia judetului Suceava

Judetul Suceava dispune de importante bogatii ale solului si subsolului, cum sunt: intinse suprafete de paduri, minereuri polimetalice, zacaminte de mangan, sulfuri complexe, baritina, precum si izvoare de ape minerale care au influentat nemijlocit dezvoltarea economica a acestei zone.

Principalele ramuri industriale sunt: industria alimentara, industria celulozei si hartiei, industria constructiilor de masini, industria usoara, industria extractiva si prelucratoare a minereurilor neferoase, industria chimica, exploatarea si prelucrarea lemnului. Peste 42% din suprafata judetului este reprezentata de terenuri arabile. Acestea sunt cultivate, indeosebi cu cereale, cartofi, sfecla de zahar, floarea soarelui, legume si plante furajere. Conditiile pedo-climatice ale judetului au favorizat dezvoltarea pomiculturii. Aceasta activitate este concentrata, cu deosebire, in bazinul Falticeni care detine ponderea ca suprafata si productie pomicola. Satele din zona de munte sunt specializate in cresterea bovinelor pentru lapte si carne si a ovinelor. Majoritatea locuitorilor lucreaza si in exploatari forestiere si miniere, in unele localitati ponderea populatiei active ocupate in industrie depaseste celelalte sectoare.

1.5. Forme de turism

Pe tot cuprinsul judetului Suceava, dar mai ales in zona Bucovinei se pot practica

o multitudine de forme de turism : turismul itinerant cu valente culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vanatoare si pescuit, turismul pentru echitatie, turismul pentru sporturile de iarna, turismul de congrese si reuniuni, turismul de odihna, recreere si agrement.

1.6. Analiza echipamentelor turistice

Serviciile de agrement – divertisment:

Echipamentul de agrement existent in statiuniile turistice este de diferite feluri, acesta putand fi clasificat in 4 categorii, si anume: echipament local de natura: terenuri de calarie, parcuri naturale, parcuri zoologice, muzee oceanografice ; echipament sportiv pentru: sporturi nautice ( ambarcatiuni, schi nautic, plonjari submarine,etc.) , sporturi si jocuri terrestre ( sali de gimnastica, terenuri pentru jocul copiilor, terenuri de tenis, terenuri de volei, minigolf, piscine si saune, stadioane de fotbal, etc.); sporturi de iarna si de munte ( diverse utilaje mecanice de reurcare, cabine teleferice, piste de schi, sanius,bob, patinoar, etc.). Pot fi adaugate la acestea si scolile sportive.

Echipament pentru divertisment: discoteci, cabarete, sali de bal, cluburi, baruri, jocuri mecanice, bowling, biliard, etc.

Tabelul Nr. 1.1

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

An

Capacitate de cazare

Indicii de utilizare
neta a capacitatii
in functiune

Existenta
(locuri)

In functiune
(mii locuri-zile)

(%)

2002

5192

1399,5

29,1

2003

5577

1640,8

25,8

2004

5755

1760,8

24,6

2005

6526

1932,6

22,5

2006

7012

2056,7

24,3

Sursa: www.insse.ro

Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune in 2002 a fost de 29.1% pe total structuri de cazare turistica, apoi a scazut pana in 2005, constituind 22.5%, iar in 2006 a crescut ajungand la 24.3%.

Tabelul Nr. 2.1

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

Structuri de primire turistica

2003

2004

2005

2006

Total - din care:

86

84

106

138

220

Hoteluri si moteluri

27

26

25

27

28

Cabane turistice

4

3

3

3

3

Campinguri si unitati tip casuta

2

2

4

6

6

Vile turistice

15

16

17



20

22

Tabere de elevi si prescolari

1

Pensiuni turistice urbane

22

24

30

35

44

Pensiuni turistice rurale

12

11

22

40

108

Hoteluri pentru tineret

-

-

1

3

3

Hosteluri

-

-

1

1

2

Popasuri turistice

1

1

2

2

1

Bungalouri

-

-

-

-

2

Sursa: www.insse.ro

In anul 2003 structurile de primire turistica colective au scazut cu doua structuri fata de anul 2002, apoi a urmat o crestere, in 2006 ajungand la 220 structuri de primire turistica.

In luna octombrie 2004 au fost emise urmatoarele certificate de clasificare pentru structuri noi de primire turistice cu functiuni de cazare si de alimentatie:

Structuri de primire turistice cu functiuni de cazare: Total 3, din care: Gura Humorului -1 vila, categoria 4 stele, Dragomirna - 1 pensiune turistica rurala, categoria 3 flori.

Structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie: Total 1.

In luna octombrie 2004 a fost prelungita valabilitatea certificatelor pentru urmatoarele structuri de primire turistice cu functiuni de cazare si de alimentatie:

Structuri de primire turistice cu functiuni de cazare: Total 3, din care 1 pensiune turistica urbana, categoria 4 stele.

Structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie: Total 2.

In luna ianuarie 2005 au fost emise urmatoarele certificate de clasificare pentru structuri noi de primire turistice cu functiuni de cazare si de alimentatie

Structuri de primire turistice cu functiuni de cazare: Total 9, din care: - Ciocanesti – 1 pensiune turistica rurala – categoria 3 flori - Gura Humorului –1 pensiune turistica urbana – categoria 4 stele - Gura Humorului – 1 bungalow – categoria 3 stele - Marginea – 1 pensiune turistica rurala – categoria 3 flori - Radauti – 1 hostel – categoria 3 stele - Sucevita – 1 pensiune turistica rurala –categoria 3 flori - Vama – 1 pensiune turistica rurala – categoria 3 flori

Structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie: Total 5, din care: - Marginea – 1 restaurant – categoria 3 stele.

In luna ianuarie 2005 a fost prelungita valabilitatea certificatelor pentru urmatoarele structuri de primire turistice cu functiuni de cazare si de alimentatie

Structuri de primire turistice cu functiuni de cazare: Total 12, din care: - Suceava – 1 pensiune turistica urbana – categoria 3 stele - Vatra Dornei – 2 hoteluri –categoria 3 stele - Vatra Dornei – 1 pensiune turistica urbana – categoria 3 stele Structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie: Total 8, din care: - Vatra Dornei – 1 restaurant – categoria 3 stele - Vatra Dornei – 1 bar de zi – categoria 3 stele.

CAPITOLUL II

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE

Cunoasterea cauzelor ce determina deplasarea oamenilor in scopuri turistice, a particularitatilor formelor de turism, precum si a modalitatilor de dimensionare a circulatiei turistice, reprezinta in prezent o necesitate generata in principal de concurenta din ce in ce mai ridicata dintre ofertantii de vacante, precum si de importanta definirii unei strategii de actiune atat in cadrul firmelor cu profil turistic, cat si la nivel de regiune/zona turistica.

Este greu de precizat cifric totalul turistilor care vizeaza sau stationeaza in Bucovina. Totusi, inregistrarile facute la diverse obiective si indeosebi manastirilor din zona, rezulta ca numarul turistilor este in continua crestere, ajungand in 1997 la 200 000 – 300 000, fata de circa 80 –90 000 in1989. Dintre acestia, aproximativ 15% apartin fluxului turistic extern, ceea ce inseamna un procent apreciabil fata de trecut..

Cel mai mare numar de turisti externi vin din partea Europei de Vest, indeosebi din Franta, Italia, Anglia, Israel, Belgia, Olanda, Elvetia, SUA, Canada, ponderea maxima revenind tarilor Europei si Americii de Nord. Obiectivul principal al atentiei lor il constitue manastirile cu picturi exterioare.

Fluxul turistic intern provine din Moldova (aproape 50%), urmata de provinciile vestice si sudice ale tarii. Distributia in cursul anului a numarului de turisti este foarte inegala, peste 90% inregistrandu-se in sezonul cald (aprilie – octombrie), de unde necesitatea masurilor de incurajare si a turismului de iarna, in vederea rentabilitatii dotarii turistice.

Apreciem, in concluzie, ca dotarea materiala si fluxul turistic din Bucovina a inregistrat o simtitoare crestere in ultimul timp, dar nu sunt inca la nivelul fondului turistic. Cum fluxul turistic este strans dependent de potential, si cum fondul turistic este indiscutabil valoros, urmeaza ca, numai amplificand si modernizand dotarea la nivelul zonelor de mare interes turistic european, fluxul turistic se va apropia de cota potentialului, iar Bucovina va contribui din plin la renumele national si international al Romaniei si indeosebi al ariei turistice din Nordul Moldovei.

Tabeleul Nr. 2.1

Sosiri si innoptari in structuri de primire turistica

Judetul Suceava

Sosiri
(mii)

Innoptari
(mii)

Indicele de dinamica cu baza fixa:

2000

153,5

480,3

-

2001

151,4

461,1

0.96

2002

162,4

406,7

0.92

2003

162,5

423,2

1.02

2004

187,4

432,4

1.05

2005

192,1

435,2

1.01

2006

211,0

500,3



1.13

Sursa: www.insse.ro

Se poate observa o crestere a turistilor in 2006 crescand cu 1.13 turisti mai mult decat in anul precedent si asta datorita ofertelor turistice, imbunatatirii imaginii , cresterii veniturilor.

CAPITOLUL III

VALORIFICEREA POTENTIALULUI TURISTIC

Turismul a cunoscut o dezvoltare importanta, cu accent pe turismul economic, reprezentat de manastirile din Bucovina, monumente UNESCO ; turismul balnear care este o componenta reprezentativa, Vatra Dornei remarcandu-se prin bazele de tratament ultra-moderne. La acestea se adauga turismul ecvestru, avand in vedere ca in Suceava exista doua dintre cele mai importante herghelii din Romania, respectiv Lucina si Radauti. Turismul de odihna, drumetiile, mountain bike-ul si sporturile de iarna completeaza paleta de oferte turistice ale Bucovinei.

3.1. Potentialul turistic al zonei Suceava

In judetul Suceava, se remarca masivi muntosi precum Calimani, Suhard, Giumalau, Rarau.Este situat pe drumul european E 85, la distanta de 432 km. de Bucuresti; ( 440 km pe calea ferata) si se invecineaza la est cu comuna Salcea, la vest cu comuna Scheia, la nord cu comuna Moara.

Suceava, straveche vatra de locuire umana, datoreaza aureola renumelui sau stabilirii aici pentru aproape doua veacuri a capitalei Moldovei medievale, incluzand aici si epoca de glorie stefaniana.

Judetul Suceava inseamna nu numai istorie eroica intalnita aproape la fiecare pas, traditii si obiceiuri de o mare originalitate mostenite de veac, monumente si mestesuguri populare de mare ingeniozitate, ci si ctitorii voievodatelor renascentiste ce atesta de peste 5 veacuri vocatia noastra europeana, frumusetea plaiurilor si ospitalitatea gospodarilor.

Datorita conditiilor optime de vietuire aici, oamenii le-au locuit inca din indepartata epoca a paleoliticului, ca ulterior, teritoriul de azi sucevean sa cunoasca dezvoltarea societatii omenesti care a dus la crearea bogatelor culturi arheologice Cucuteni sau Santana de Mures. In timpul stapanirii romane, de la nordul Dunarii, aici au locuit triburile dacilor liberi.

Bucovina se mandreste cu faptul ca a reprezentat leaganul de formare a Moldovei medievale, prin traditionala “ descalecare” a lui Dragos si apoi Bogdan, dar si prin existenta aici, in nord, a primelor resedinte voievodale.

In partea de nord a Moldovei la contactul cu Obcina Mare mai multe mnastiri de renume mondial au fost inaltate in sec al 15-lea, si mai tarziu, apoi au fost picatate pe peretii lor exteriori, formand fresce care s-au pastrat pana in zilele noastre ai care sunt apreciate de specialisti ca fiind monumente de o frumusete rara la fel si de UNESCO si onorate FLIET cu premiul POMM’E D’OR – Marul de aur 1975.

Gandurile si faptele locuitorilor acestor meleaguri, fie ca au dat stralucire frescelor si dantelariilor in piatra de la Voronet, Humor, Moldovta, Sucevita, Arbore, Dragomirna, Putna – nemuritoarea noastra Putna – fie ca se pastreaza ca documente de autentica originalitate in uriasa zestre a muzeelor din Suceava, Falticeni sau Vatra Dornei, continua sa nasca frumuseti peisagistice care, in conditiile actuale pot si trebuie sa fie popularizate si valorificate dupa merit.

Primul “turist” roman in aceste parti ale tarii a fost Printul Dimitrie Cantemir la sfarsitul sec al 18-lea, care, in lucrarea sa Descripto Molaviae relateaza excursia sa la muntele Ceahlau, masivul unde prima cabana pentru turisti a fost construita in 1906. Cu un peisaj exceptional si cu marturiile unui mileniu continuu de civilizatie veche, Moldova este una dintre cele mai reprezentative zone de interes turistic din Romania.

Probleme critice care influenteaza asupra activitatii turistice:

Destinatia turistica Bucovina est inclusa in 80-90% din circuitele turistice din Romania, insa, in general, este considerata o zona de tranzit deoarece durata medie de sedere a turistilor aici este de 1,5 nopti;

Lipsa unei marci turistice ”Bucovina”;

Raportul dintre pretul produselor turistice si calitatea serviciilor prestate;

Lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei;

Lipsa centrelor de informare si promovare a Bucovinei;

Preocupari reduse in dezvoltarea micilor mestesuguri artizanale si a retelei de distributie de produse artizanale specifice;

Situatia infrastructurii rutiere si de comunicatie.

3.2. Propuneri de valorificare a patrimoniului turistic

Serviciile turistice asiguarte in zona judetului Suceava

Bogatul si variatul potential al zonei a impus si impune masuri de dotare  si organizare din ce in ce mai ample, la nivelul cerintelor turismului modern. Unul din elementele precumpanitoare in exploatarea turistica il constituie deasa retea de drumuri modernizate, care leaga tntre ele diferite obiective. Acest fapt permite alcatuirea unor variante de trasee interesante. Reteaua de drumuri o completeaza pe cea feroviara.

Pe Valea Siretului trece un important D.N, care continua o mare artera europeana, codificata E85 ce vine din Polonia, pe Valea Siretului spre Bucuresti si Bulgaria. Un alt drum national leaga capitala cu orasul Iasi trecand prin Tecuci – Barlad – Vaslui .

Turismul montan este facilitat de existenta unor numeroase drumuri forestiere, care brazdeaza imparatia “ aurului verde”, precum si de o deasa retea de poteci marcate.

Pe traseele turistice din zona “Nordul Moldovei” au fost ridicate in locurile cele mai pitoresti, precum si in localitatile mai importante, variate amenajari, constand din hoteluri, moteluri, campinguri, hanuri, restaurante, cabane, adaposturi si refugii. Desigur, in functie de continua dezvoltare pe care o cunoaste turismul in zona, se afla in plin proces actiunea de ridicare a unor noi amenajari turistice.

Baza tehnico – materiala a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context ce au in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri, dar folosite si de turism ( ifrastructura generala). In cadrul bazei tehnico – materiale a turismului intra : capacitatile de cazare, de alimentatie publica, agrementul prin numarul si structura lor, reflecta in cea mai mare parte, gradul de dotare si dezvoltare turistica

3.7. Propuneri de dezvoltare genérala

-Omologare si intretinere trasee turistice;

Asigurarea unor conditii corespunzatoare pe traseele turistice din judetul Suceava si a bazei materiale pentru Serviciul Salvamont;

Implementarea strategiei de dezvoltare a turismului dornean;

-Intocmirea documentatiei tehnice, impreuna cu Ministerul Integrarii Europene, pentru implementarea proiectului “Refacerea si dezvoltarea infrastructurii pentru turism in parcul balnear Vatra Dornei”;

-Dezvoltarea bazei materiale pentru turism. Amenajarea partiei de schi in locul numit „Pojorata”, amplasarea teleschiului si realizarea iluminatului nocturn;

Realizarea constructiei unei cladiri pentru deservirea partiei de schi cu destinatie; cazare turisti si magazii pentru depozitare materiale sportive destinate practicarii sporturilor de iarna;

- Dezvoltarea organizarii evenimentelor care sa puna in evidenta traditiile si obiceiurile din regiune

-Dezvoltare de retele de alimentare cu gaze, apa potabila si canalizare, mai ales in mediul rural;

3.8. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii turismului

-Derularea proiectului POPAS (Partie de schi, Orientare turistica, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport) Gura Humorului

-Intocmire studii de fezabilitate pentru: drum de legatura intre Manastirea Voronet si Slatina; traseu turistic spre Poiana Micului cu trenuletul „Mocanita”. Implicata in aceste realizari este Primaria Gura Humorului

-Dezvoltare infrastructurii de sanatate si educatie;

Dezvoltarea magazinelor cu articole de specialitate pentru turisti (suveniruri, harti, ghiduri, pliante);

Dezvoltarea infrastructurii pentru drumetii (drumuri forestiere, carari de munte) semnalizate si intretinute corespunzator (marcaje corespunzatoare);

CAPITOLUL IV

PROMOVAREA PE PLAN INTERNATIONAL

BELGIA

4.1. Aspecte generale

Cu o suprafata de 32.545 km˛ si 10.309.725 de locuitori, printre care 1083 centenari in 2002, Belgia este tara cea mai dens populata din lume cu 316 locuitori pe km˛.
Invecinata la nord cu Olanda si Marea Nordului, la est cu Germania si cu Marele Ducat de Luxemburg si la sud si la vest cu Franta, tara se bucura de o clima oceanica caracterizata de temperaturi moderate (media de 11.2 grade C), vantul dominant sufland din vest, ploi frecvente si nebulozitate. Tara se imparte in trei zone geografice: la nord Belgia de jos (mai putin de 100 de metri altitudine, Belgia mijlocie( intre 100 si 200 m alt.) si Belgia de sus (intre 200 si 500 m). Altitudinea maxima se afla la Botrange (649 m).
Proximitatea Marii Nordului si a Ardennelor explica situatia geografica particular favorabila a Belgiei. Principalele axe rutiere care traverseaza tara numara 51 km de autostrazi /1000km ˛, ceea ce reprezinta 1631 km in total , aproape dublu fata de reteaua germana .

4.2 Detalii legate de tara

Belgia este o tara industrializata, putin mai mare decat US Statele Maryland. Brussels, capitala tarii este una din orasele lumii recunoscuta prin arhitectura sa, moda si mancare.

Numele oficial: Regatul Belgiei (Kingdom of Belgium);

Clima: Curentul Golfului produce conditii schimbatoare cu nori de ploaie in zile obisnuite. In partea centrala a tarii vara este temperata, iar iarna rece.

Locatia: in Vestul Europei, marginita de Marea Nordului, intre Franta si Netherlands

Latitudine/longitudine: 50050’N, 4000’E;

Limba: Olandeza 58%, Franceza 32%, Germana 10%;

Moneda oficiala: Euro (€), introdusa oficial la 01.01.2002, vechea moneda francul Belgian.

Industria: produse metalice si motoare, industria asamblarii vehiculelor, procesarea alimentelor si industria racoritoarelor, industria chimica, textila, sticla, petrol si carbuni.

Relieful: Este o tara neteda, deluroasa, iar in Regiunea Ardennes exista paduri. Principalele rauri sunt: Schelde si Meuse.

Cu o suprafata de aproape 8 ori mai mica decat Romania ,Belgia se numara printre tarile cu traditie in cunoasterea pesterilor ,detinand chiar un superlative mondial:este tara cu cea mai mare concentrare de speologi !Numarul speologilor depaseste numarul pesterilor invecinate !Este ,probail,unul dintre motivele ptr care de peste 30 de ani ,speologii belgieni fac expeditii la scara mare in toate regiunile carstice ale Terrei ,incepand cu Europa si pana in indepartata Australie.

4.3 Tendinte in organizarea si reglementarea

turismului international

Turismul, la fel ca si alte activitati economice, se desfasoara in interiorul unui mediu

modelat de o multitudine de forte. Cererea si mai ales oferta de turism international, adica localizarea celor doua capete ale unui flux turistic international sunt influentate de actiunile si politicile guvernamentale. Chiar si cele mai atractive destinatii nu au valoare de piata decat in conditiile existentei unui cadru legal de organizare si functionare a industriei turistice nationale, precum si a conditiilor adecvate cererii turistice externe.

Considerat de catre UNWTO ca una din importantele cai de crestere economica,

turismul a fost inclus de unele din statele lumii in strategia dezvoltarii economice

durabile10.

Agenda 21 a UNWTO (Summit 1992), adoptata de 182 de guverne, a stabilit ca:

organizatiile guvernamentale si reprezentantii profesiilor si firmelor din industria

T&T sunt obligate sa adopte toate procedurile, sa identifice toate actiunile necesare pentru implementarea dezvoltarii turistice durabile.

b) companiile turistice vor avea drept misiune sa introduca in sistemul de

management al firmei obiectivele dezvoltarii turistice durabile, sa ofere solutii in ramura respectiva pentru rezolvarea problemelor generate de activitatea turistica spontana sau necontrolata care pot sa prejudicieze mediul economic, social, natural si cultural.

In vederea obtinerii unor efecte benefice de durata, UNWTO a recomandat implicarea tuturor sectoarelor si membrilor societatii in actiunile de promovare a dezvoltarii turistice durabile. Un rol determinant il are statul in cadrul functiei sale de coordonator al dezvoltarii turistice.Categorie de forte cu impact major asupra directionarii circulatiei turistice internationale cuprinde ansamblul de politici, legi, reglementari si alte initiative si actiuni ale guvernelor care sa favorizeze primirea fluxurilor de turisti si desfasurarea activitatii economice.

In indeplinirea rolului de promotor al ofertei turistice ,statul a debutat inca de la inceputul deceniului sase.



Dezvoltarea oarecum anarhica a turismului a determinat cresterea exponentiala a ofertantilor, implicit a concurentei pe piata, incluzand in oferta mondiala tot mai multe tari, produse turistice, alte subramuri ale economiei, diversele categorii ale organizarii administrativ-teritoriale. Recunoscand importanta turismului, ca domeniu de activitate, precum si rolul propagandei pentru promovarea imaginii turistice, unele state si-au asumat rolul de a face investitii in propaganda turistica externa si interna. De multe ori, in cadrul aceleiasi functii, statul poate aloca fonduri pentru activitatea de cercetare si de elaborare a strategiei de marketing pentru a sprijini agentii economici. Obiectivul urmarit este retinerea cererii interne pentru micsorarea consumului outbound (in exterior) si cresterea celui inbound (interior) prin marirea numarului de vizitatori din strainatate. Succesul actiunilor intreprinse de stat, in acest scop, este reflectat de modificarea veniturilor procurate de industria turistica, respectiv de randamentul efortului financiar depus de institutiile publice abilitate pentru aceste actiuni. De la o tara la alta exista o foarte mare diversitate a modului in care statul isi concretizeaza implicarea promotionala. De exemplu, in privinta fondurilor alocate bugetului de marketing, statul poate antrena in finantarea acestora si alti parteneri care sa apartina industriei turistice sau altor institutii private Desigur ca volumul cheltuielilor promotionale si de cercetare va fi direct proportional cu importanta acordata de catre

factorii de decizie guvernamentali obiectivului de dezvoltare a industriei turistice ca

ramura de export si invers proportional cu forta si posibilitatile sectorului privat de a

suporta costurile din categoria celor obligatorii, dar nerecuperabile (sunk costs) asa cum

sunt, de exemplu, cheltuielile de marketing.

Spania, Portugalia, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Austria sunt exemple de tari in

care statul s-a implicat in cercetarea de piata si in elaborarea strategiei de marketing pentru turism, iar rezultatele obtinute au fost pe masura efortului depus. Aceiasi situatie o intalnim in Canada si Noua Zeelanda. In toate aceste tari, sectorul consultantei in turism este deosebit de dezvoltat, fiind o sursa de venit si datorita reputatiei internationale pe care si-a castigat-o pe piata mondiala a serviciilor de consultanta.

Statul face o serie de investitii in infrastructura turistica, precum si cheltuieli care acopera costurile de intretinere a structurilor publice utilizate de vizitatorii unei tari, cum ar fi cele de protectie si securitate, de functionare a unor institutii culturale (muzee, teatre, sit-uri arheologice, expozitii etc.), de acordare a asistentei medicale etc. De asemenea, pentru a satisface si cererea turistica interna, dar si pentru a stimula exporturile de turism, este evident necesara construirea unei oferte turistice proprii accesibile, atractive, moderne si competitive. Aceste cerinte presupun cheltuieli si investitii substantiale, in special in domeniul infrastructurii.

4.4 Produsele Turistice

Definim cu atentie ofertele de turism in mediul rural;

Stabilim pictograme cu semne distinctive, unitare pentru fiecare produs turistic si oferta turistica;

Stabilim criterii unitare de calitate pentru diferitre oferte si clasificam pe categorii calitatea oferita turistilor.

Aceste masuri au menirea sa garanteze calitatea. Daca dorim sa oferim

si sa comercilizam pe durata mondiala “Turismul in mediul rural” nu putem trece peste definirea produsului la nivel national si international. Dispunand de cunostiinte in domeniu, consideram ca produsele turistice rurale se pot defini prin urmatoarele oferte:

Oferta “ Vacanta in gospodaria taraneasca”: devine tot mai rara, datorita schimbarilor structurale, survenite in agricultura, produsul constituindu-se, deci, intr-o oferta speciala de turism rural. Produsul trebuie sa reflecte trasaturile caracteristice gospodariei taranesti , fiindca turiatii care opteaza pentru un sejur in acest cadru, doresc ca in gospodarie sa gaseasca animale mici si pentru tractiune, produse proprii , specialitati regionale, contact personal cu gazda, atmosfera tipica gospodariilor taranesti.

Oferta “Turismul rural”: defineste toate ofertele din mediul rural care nu sunt legate de gospodaria taranesca: vacante in gospodarii, care si-au pierdut in mare parte functia de baza , sejururi in case de vacanta, locuinte de vacanta, case particulare. Turistii vor sa cunoasca traditiile rurale,, cultura si natura , vor sa petreaca vacanta intr-un mediu rural intact, sa li se ofere produse si specialitati regionale. Ei cauta linistea, aerul curat si doresc sa poata practica sportul si drumetia.

Tendinta actuala de pe piata turistica romaneasca reprezinta o sansa pentru dezvoltarea turismului in mediu rural din Romania. Gazdele trebuie sa se adapteze cerintelor de pe piata turistica, reamenajandu-si casele si gospodariile, astfel inacat acestea sa corespunda standardelor de calitate dorite de turisti.

Turismul in mediul rural din Romania trebuie sa urmeze indeosebi asigurarea calitatii.

4.5. Sprijin , resurse interne , promovare , targurile internationale

PROMOVAREA TURISMULUI RURAL

In orice tara din U.E se observa utilizarea mijloacelor traditionale de promovare:

Toate suporturile de vanzare ( ghid, brosura, pliant, catalog), obiecte publicitare, prezenta la saloanele de turism, mailing-uri, utilizarea mediei ( tv, publicati , radio, etc),

Orice tara din U.E utilizeaza retele de promovare.Acestea pot fi: bancare, teritoriale turistice ,cluburi.

De mai multi ani, tari ca Franta, Austria, Germaia s-au orientat spre o alta forma de turism- turismul rural ecologic.De ce nu si Romania –tara muntilor, delaurilor, raurilor si cu iesire la Marea Nreagra ? In regiunile montane traiesc cca 1700000 de persoane, in 600000 de gospodarii raspandite in zone feerice.

De la bisericile de lemn din Mramures, Manastirile din Moldova, artizanatul si horele satelor si pana la ospitalitatea specifica romanilor – toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor.

Din 1990 , in tara noastra a inceput sa se dezvolte turismul rural. Nucleul la constituit zona Moeciu-Bran. Apoi fenomenul s-a extins. Pe de o parte , turistii au inceput sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul rural in locul hotelurilor. Pe de alta parte taranii sunt interesati fata de aceasta noua indelenticire – turismul rural.

In scopul promovarii turismului rural, al informarii profesionale al celor ce vor sa se orienteze spre acest nou domeniu a luat fiinta, inca din 1994 ANTREC ( 14 filiale).

Modalitati de crestere a eficentei economice in turism

Pentru a deveni tari turistice atractive,multe state europene trebuie sa inlature marile carente sau deficite, existente tocmai in aceste forme de turism si care se refera la infrastructura satelor, in primul rand.

Sunt necesare : masuri de imbunatatire a infrastructurii cailor de comunicatiei, a sistemului transporturilor de calatori si pe distante scurte in functie de cerinte, crearea de amneajari speciale pentru turist.

Una din tendintele dezvoltarii industriei turismului este intoarcerea catre natura,manifestate deja in toate tarile in care actuala civilizatie post – industriala a creat nevoia de retragere pentru cateva zile din metropola.

4.6. Alti agenti economici cu activitate turistica

In Romania, de peste doua decenii, prin promovarea unor asezari rurale, cu valori etno-folclorice, culturale si cadrul natural pitoresc, cu sate turistice, a fost infiintat oficial agroturismul.

De atunci s-a conturat o definitie , acceptata si in alte tari, care se incadreaza satele turistice drept asezari rurale, pitoresti bine constituite, situate intr-un mediu nepoluat, pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric care, in afara functiilor politico-administrative , sociale, economice si culturale proprii, indeplinesc sezonier sau in tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedefinita.

Treptat , in vremurile de trista amintire actiunea s-a stins datorita interdictiei de cazare a strainilor la particulari. Cu unele exceptii, aceasta situatie a dainuit pana in 1989.

Dupa 1989 situatia s-a schimbat si au inceput sa apara primele initiative in acest sens, mai inati la nivelul unor inimosi animatori ai agroturismului montan, precum Radu Rey, apoi la nivelul Comisiei Economice a Zonei Montane si al Ministerului Turismului.

Astfel, a fost aprobata Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 62 din 1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre.S-a infiintat, deasemenea, Asociatia Nationala pentru Turismul rural, Ecologic si Cultural din Romania . In multe localitati din mediul rural au aparut societati comerciale de profil, care efectueaza cazari in locuinte particulare, oferind produse naturale si activitati specifice.

Dintre societatile comerciale, cu activitate in acest sens, amintim: Fundatia “Tara Dornelor” din Vatra Dornei, “Dublion” SRL –Campulung.

De mare insemnatate sunt in etapa actuala, sprijinirea , consolidarea si dezvoltarea Antrec, prin infiintarea de maxim 16 centre teritoriale (filiale) amplasate in Maramures, Bucovina, Moldova centrala, Vrancea, Delta Dunarii, pe litoralul Marii Negre, in Dealurile Subcarpatice, Oltenia de sub Munte, Muntii Banatului, Crisana, Muntii Apuseni, Dealurile Transilvaniei, Marginimea Sibiului, Culoarul Bran-Rucar.

Constituirea Asociatiei Nationale pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) a dat un nou impuls acestei forme de turism .

In reteau ANTREC s-a estimat, in acest sezon o circulatie turistica de cca 18500 de turisti din care 3500 turisti straini. Cea mai mare parte din veniturile castigate se utilizeaza pentru dotarea gospodariilor. Deci, dotarea tehnico-edilitara a fermelor agrotursitice sau a pensiunilor, conduce si la ridicarea economica a localitatilor (infrastructura, aspect estetic, comert, alimentare cu apa, canalizare etc ).

Toate acestea alaturi de dezvoltarea serviciilor, la care apeleaza turistii, conduc la sporirea fortei de munca dar si la dezvoltarea tehnico-edilitara a localitatii .

Eforturile comune de dezvoltare a turismului rural vor fi in mod cert rasplatite, intr-un viitor apropiat.

Ceea ce ne preocupa pe toti , este in fond, realizarea vocatiei turistice a tarii noastre, care unanim conoscuta, este cea mai frumoasa tara din spatiul geografic european.

Daca acest lucru se va realiza, vom avea un nivel de viata in acord cu cel al tarilor dezvoltate, pentru ca turismul va fi industria secolului 21.

Sprijinirea gospodariilor taranesti pentru a deveni capabile sa presteze

servicii turistice prin acordarea de consultanta si asistenta tehnica din partea asociatilor si organizatiilor nationale si internationale care activeaza in domeniu si printr-o serie de facilitati pentru derularea activitatii turistice ;

Atestarea gospodariilor taranesti, selectionate pentru prestarea

serviciilor agrotehnice pe baza normelor si criteriilor eleborate de M. Turismului. Turismul rural de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si formele agroturistice sa dispuna de echipamente sanitare moderne.

Editarea unui “ghid” privind oferta turistica rurala din zonele

etnografice selectionate care sa cuprinda si manifestari folclorice, religioase, culturale din zona, acestea putand constitui motivatii pentru atragerea turistilor.

Formarea expertilor in management agroturistic la nivel local, regional

si national si a prestatorilor din reteaua turistica rurala, prin organizarea de cursuri si actiuni in teritoriu grupate pe zone.

3.3. Comercializarea produselor turistice

Oferta turistica este considerata ca fiind acea oferta care este constituita din totaliatea resurselor naturale si antropice ale unui anumit spatiu, precum si din intreaga gama de dotari care favorizeaza valorificarea acestora. Iar pentru o anumita unitate turistica, aceasta oferta este constituita din ceea ce se vinde la cerere sau programat, de fapt, un produs turistic. Turistul obtine deci, de la o unitate turistica un anumit produs care satisface trebuintele sale de ordin turistic.

Produsul turistic este un produs complex care se compune din mai multe subproduse: transport, masa, cazare, agrement, etc; fiecare subprodus prezinta anumite cheltuieli privind consumul de munca vie si munca materializata. La realizarea produsului turistic concura diferite tehnologii: industriala, comerciala, alimentatie publica, posta si telecomunicatii, transporturi etc, intalnite in diferite unitatii: hoteluri, restaurante, agentii de turism, unitati de vanzare a marfurilor pe valuta.

Oamenii fac turism din mai multe motivatii, multiple sunt si ofertele de turism. Societati si forme de turism din toata lumea incearca sa-si atraga si sa-si pastreze clientela.  In aceasta incercare promovare si reclama sunt factori de baza .Pentru a fi cunoscut trebuie reclama, pentru a mentine imaginea sau oferta trebuie mereu in atentia clientelei potentiale. Din aceste considerente, rezulta caile de realizare a acestor deziderate prin: campanie in mass-media, participari la expozitii de specialitate sau saloane specializate, editari de materiale publicitare, realizarea unor cadouri promotionale cu sigla firmei, prezentarea unor actiuni promotionale, dezvoltarea unor relatii publice intense.

Constituind un subiect aparte , o alta cale de promovare, crearea de opinii pentru documentarea la fata locului si publicarea ulterioara a unor materiale in favoarea ofertei respective, este un mijloc eficient, direct, nu intotdeauna la indemana tuturor agentilor de turism.

Alaturi de publicitate si reclama, strategii si planuri de actiune nu trebuie sa neglijam obiectivele de ordin social: asigurarea succesului a celor mai largi categorii de populatie, asigurarea de conditii de practicare a turistmului accesibile categoriilor de populatie cu venituri diferentiate, dezvoltarea turismului pentru categoriile defavorabile ale populatiei ( persoane de varsta a 3 a , handicapati ) si pentru tineret, educatia populatiei pentru practicarea turismului. Infaptuirea obiectivelor propuse va determina un sentiment de satisfactie si bucurie pentru vizitatori considerand turismul durabil, ca parte a culturii locale si nationale.

3.6. COMERCIALIZAREA PRODUSULUI TURISTIC RURAL

Factori promotionali: prin natura sa, produsul turistic este destinat sa se “consume” pe loc , turistii urmand sa se deplaseze acolo unde se ofera acest produs. Dar, ceea ce poate ajunge la vizitatorii turisti este informatia privind oferta turistica dintr-o localitate, zona sau tara. De aceea se impune ca prin continutul sau aceasta sa permita turistului potential sa-si aleaga destinatia in functie de motivatii, venituri si de timpul liber de care dispune.

Ca parte integranta a procesului de marcheting, aceasta informare se realizeaza prin publicitate, promovarea vanzarilor si relatiilor publice. Mijoloacele prin care se face cunoscuta oferta turistica trebuie sa tina seama de toti factorii naturali si sociali, economici, demografici, psihologici, politici, precum si de serviciile ce se pot asigura.

Studiind piata turistica ofertantul este obligat sa informeze veridic, stiind ca dezinformarea sau incercarea de promovare a produsului turistic pe baza de date false se pedepseste.

Publicitatea scoate in evidenta caracteristicile unui produs turistic oarecare, adresandu-se direct consumatorului turistic pentru a lua informatii suplimentare sau pentru plata serviciilor turistice pe care urmeaza a le primi cu ocazia deplasarii.

Limbajul publicitar, trebuie sa fie usor de receptionat de consumatorul potential, si in acest scop, este necesar sa fie folosite simple formule; acestea sa fie transmise prin presa, prin pliante, afise, radio, tv, expozitii. Pentru a fie accesibila diverselor piete, publicitatea trebuie sa fie, conceputa in functie de particularitatile psihice ale clientelei din fiecare tara.

Relatiile publice urmaresc sa mareasca efectul celorlalte mijloace de promovare turistica. In general, acest sistem promotional, foarte importnat se realizeaza prin agentiile de turism, conferinte, etc.

Un rol deosebit in sistemul de relatii publice il au ziaristii, care pot creea, prin presa, o opinie favorabila unei destinatii turistice.Folosind cu pricepere toate instrumentele sitemului promotional se creeaza conditii favorabile pentru vanzarea produsului turistic si deci pentru dezvoltarea turismului in general.



Date preluate din lucrarea ”Strategii si politici de marketing in cazul produsului turistic Bucovina”, conf. univ. Alexandru Nedelea, Universitatea ”Stefan cel Mare” Suceava








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




ORGANIZAREA SI DESFASURAREA UNEI EXCURSII TIP IN TURISMUL INTERNATIONAL
INFIINTAREA PENSIUNII TURISTICE RURALE „ROUTE”
Principalele tipuri de statiuni turistice montane de mare altitudine
IMPORTANTA DEZVOLTARII AGROTURISMULUI
DIVERSITATEA FORMELOR DE TURISM
DETERMINAREA RELATIILOR DINTRE STRUCTURILE DE CAZARE TURISTICA SI CAPACITATEA DE CAZARE DIN MACROREGIUNEA 1, CU AJUTORUL ANALIZEI STATISTICE
Consideratii generale ale ecoturismului
AGROTURISMUL-UN MOD DE OBTINERE A VENITURILOR SUPLIMENTARE





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu