In Sulina - Intre Delta si Mare

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Horticultura - Sepecializarea Peisagistica

In Sulina

Intre Delta si Mare

Motivarea alegerii sitului

Sulina este orasul european care a purtat neoficial numele de Europolis, datorita structurii eterogene a comunitatilor si spiritul de toleranta etnica, unic in Europa acelor vremuri.

Istoria si destinul acestui oras a fost legata de varsarea unui fluviu intr-o mare acesta fiind singurul oras port situat la confluenta Dunarii cu Marea Neagra. Datorita pozitiei sale geografice am aflat despre Sulina ca a fost nodul operatiunilor comerciale navale care a legat cele doua continete Asia si Europa.

Aici s-au legat prietenii cum numai marinarii le stiu a le aprecia si respecta, pentru ca toate drumurile lor duceau in acest oras.

Portul atragea ca un magnet dochierii de pretutindeni castigand de trei ori mai mult decat in orice alt port.

Aflam ca era un orasel aristrocrat cu inalti functionari ce activau in consulatele straine, inalti functionari din CED, ingineri, demnitari ai statului si intelectuali de tinuta, functionari de banci, comandanti de nave, piloti de Dunare si bara, patroni de slepuri si negustori de care comerciale, slujitori ai credintelor.

Sulina este incarcata de greutatea istoriei si pastreaza si astazi un aspect specific si pitoresc dat de arhitectura diversa si variata, atat cat a mai ramas.

Sulina este o comoara la capatul lumii, inzestrata de natura si de oamenii ce o locuiesc, este locul de care ai nevoie pentru a scapa de viata cotidiana, de aglomeratiile si zgomotele oraselor, este locul de care nu te poti lipsi. Sulina este ca un "drog", odata ce ai aflat si ai "gustat" din bogatiile, simplitatea si calmul orasului, devi dependent.

Incadrare in teritoriu

Teritoriul administrativ al Sulinei este situat la limita de est a teritoriului judetului Tulcea si la granite de est a teritoriului Romaniei.

Orasul Sulina, situat in Delta Dunarii, este ultimul oras al bratului ce-i poarta numele.

Ca amplasare, coordonatele sunt: 45°9′34″N, 29°39′10″E

Vecinatati:

- la nord - comuna C.A. Rosetti, ­­

- la sud - comuna Sf. Gheorghe,

- la vest - comuna Crisan,

- la est - Marea Neagra.

Albia bratului Sulina este singurul drum nautic pentru vasele maritime care pot urca in amonte spre vechile porturi dunarene, pana la Galati sau Braila.

Reteaua hidrologica este constituita, in principal din bratul Sulina (fragment al Dunarii maritime), golful Musura, lacurile Rosu, Rosulet, Lumina, Vatafu, lacul Rotund si numeroase garle si canale.

Suprafata orasului in intravilan este de 301 ha, iar in extravilan de 32,332 ha; din care izlazul ocupa 1.066 ha.

Orasul, de tip liniar, are o trama stradala perfect ordonata: 6 strazi paralele cu Dunarea, cu strazi transversale aproape perpendiculare pe cele longitudinale. Reteaua stradala insumeaza aproximativ 30 km.

Localitatea Sulina in acelasi timp este supusa unui regim special de protectie a naturii, prin infiintarea de catre stat a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), institutie publica, cu personalitate juridica, subordonata Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, este printre putinele zone naturale ale lumii, care se bucura de o tripla recunoastere internationala:

zona apartinand Patrimoniului Natural Mondial U.N.E.S.C.O,

zona umeda de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa (Conventia Ramsar),

zona inclusa in programul "Omul si Biosfera" (M.A.B.) al U.N.E.S.C.O.

Prezentarea analizelor si concluzilor

3.1. Analiza istorica

Nu se stie cand au luat nastere aici primele asezari umane dar exista supozitia ca aceasta ar fi existat in sec. VI-VII i Hr. odata cu aparitia primelor coloni grecesti cea ce-i confera Sulinei statutul de cea mai veche asezare din tara cu 2700 ani vechime.

Ce se stie cu siguranta este ca acum 1000 de ani, aici era granita dunareana a Imperiului Roman, asta inseamna ca Sulina ar avea 1700 ani vechime.

Prima atestare documentara referitoare la orasul Sulina are loc in sec. X (950 e.n.) unde in lucrarea sa "De Administrarea Imperio", imparatul bizantin Constantin Porfirogenatul, il pomeneste sub numele de Solina, cunoscuta in sec. X sub numele de Selina.

Numele localitati Sulina este mentionat si in hartile intocmite de Pietro Viscenti in 1327 si Dimitros Togias in 1537 cat si in documentele turcesti, care puneau mare importanta pe singurul drum navigabil la acea vreme, aici s-a construit si un far, cu scopul de a asigura legatura capitalei otomane cu zona gurilor Dunarii.

Cu timpul, gurile Dunarii marindu-se, orasul a inceput sa decada, astfel incat anul 1853 nu numara mai mult de 1000 de locuitori, in cea mai mare parte greci si maltezi. Cateva barci din lemne sau cateva colibe din trestie ridicate pe plaja serveau drept adapost acestora, a caror ocupatie consta in a-i prada pe capitani de vase, nevoiti in fata obstacolelor pe care le aveau de intampinat in acel punct, sa recurga la serviciile lor. Astfel, talharia era organizata si practicata nepedepsit.

Dupa razboiul Crimeei, prin Tratatul de la Paris, din 30 martie 1856 se infiinteaza Comisia Europeana a Dunari cu sediul la Galati dar ce activa la Sulina, in componenta careia intrau : Marea Britanie, Franta, Austria, Prusia , Italia, Rusia si Turcia.

In 1870, Sulina devine port-franc, era acordata scutirea de vama a marfurilor ce intrau sau iesau din port, exceptie faceau marfurile a caror export era prohibit in Imperiul Otoman. Aceasta scutire nu se intindea asupra marfurilor transportate pe uscat, ele trebuind sa plateasca la Sulina drepturile obisnuite inainte de a parasi acest oras, pentru noua lor destinatie.

Activitatile intreprinse de CED, cum ar fi: lucrari de canalizare si dragare pe bratul Sulina, construirea unor ateliere de reparatii si intretinere a utilajelor s-au creat locuri de munca pentru circa 1100 de oameni de etnii diferite, si a determinat dezvoltarea rapida a unui trafic sigur pe Dunare (in principal, datorida constructiei canalului navigabil Sulina) pana la porturile interioare Tulcea, Galati, Braila si mai departe. Traficul comercial ridicat a adus beneficii atat industriei cat si dezvoltarii economice si productiei agricole nationale, ducand deasemenea, o spectaculoasa dezvoltare urbanistica si a vietii muticulturale in Sulina.

Pentru a sustine navigatia CED a creat mai multe facilitati de ghidaj si pilotare, reparatii, chiar constructii navale. Printre aceste, Canalul Sulina in lungimea de 101 km construit de serviciul tehnic al CED, in mai multe campanii, intre 1868 si 1902.

Luand ca model lucrarile de amenajare si stabilizarea senalului navigabil ale fluviului Tamisa, pentru construirea canalului Sulina au fost investite imense resurse financiare, materiale si umane.

Pentru imblanzirea fluviului si stabilizarea fundului apei s-au taiat paduri intregi de salcie si plopi din care s-au confectionat milioane de metri de impletituri, iar sute de milioane de tone de piatra au fost folosite pentru scufundarea si fixarea acestor imense retele. Munti intregi de piatra au fost utilizati pentru consolidarea malurilor si realizarea digurilor de protectie.

Mostenitoare si continuitoare a lucrarilor hidrotehnice initiata de comisiune, Administratia Fluviala a Dunarii de Jos (AFDJ), investeste si acum importante sume pentru mentinerea la parameri maxim de siguranta a acestui canal de lagatura cu Europa.

Sediul Comisiei Europene a Dunarii, ce domina si azi faleza, a fost construit de catre turci in 1860 iar casele din incinta terenului castelului Comisiei, a fost construite in 1868-1899 pentru angajati favorizati ai Comisiei.

Pentru asistenta sanitara a intregului personal muncitoresc portuar si navigant, cadre tehnice si functionari, angrenat in activitatea Comisiunii Europene a Dunarii, s-au construit doua spitale in Sulina, din care unul in 1869 pentru boli necontagioase si altul in 1894 pentru boli contagioase.

Au fost realizate numeroase constructi pentru navigatie: faruri, diguri, multe facilitati de ghidaj si pilotare, reparatii, chiar constructii navale, precum si cladiri pentru agentii de vapoare posta, diverse ateliere, farmaci si alte asemenea unitatii.

Dupa ce Romania si-a castigat independenta, situatia la gurile Dunari s-a schimbat, dezvoltarea orasului Sulina luand amploare.

S-a reconstruit farul vechi si s-a construit cel de al doilea far pe malul stang

in 1882 s-a construit o linie telegrafica Sulina-Tulcea,

in 1889 a fost trimis ca subprefect la Sulina printul D. Moruzi ce a finantat construirea unui teatru pe scena caruia au evoluat nume mari din teatrul romanesc: Nottara, Brezeanu, Marioara Voiculescu.

in 1897 a avut loc prelungirea cheiului,

in 1897-1903 construirea uzinei de apa,

1903 s-a construit o linie telefonica,

In sec. XX, in Sulina functionau doua scoli primare romanesti, doua elene, una germana, una evreiasca si un pension francez.

A fost amenajat pe plaja un cazino, loc de spectacole, serate si baluri.

Intre 1860-1865 s-au construit doua biserici grecesti, trei biserici lipovene, doua germane, una anglicana, un templu evreiesc si doua geamii.

Toate aceste constructi aveau sa-si puna amprenta pe dezvoltarea ulterioara a portului Sulina, acesta devenind unul dintre porturile cele mai infloritoare ale Romaniei.

In urma primului razboi mondial pe langa stagnarea economica si stoparea comertului, are loc distrugerea orasului in proportie de 50% in urma unui bombardament.

Dupa 1920 orasul incepe sa se refaca atat sub aspect economic cat si urbanistic. Unele cladiri si-au capatat vechia infatisare ca palatul CED, dar cele mai multe au fost construite in manierea vremurilor noi.

In 1937 Comisia Europeana a Dunarii s-a desfintat, intreaga sa activitate trecand sub conducerea Romaniei.

Cel de al doilea razboi mondial a distrus aproape in totalitate orasul, bombardat atat de pe mare, de pe Dunare cat si de aviatie, Sulina devine in timpul razboiului getou pentru evrei. Multe din cladirile de seama ale Sulinei s-au pierdut, palatul fostei Comisi Europene a Dunarii capatandu-si partial fosta infatisare.

Dupa razboi, comertul practic n-a mai existat, populatia refugiata nu s-a mai intors, viata economica bazandu-se pe pescuit, cresterea vitelor etc.

In anii urmatori s-a mai incercat prin politica de industrializare si chiar prin reorganizarea portului liber sa se activeze viata economica dar din nefericire, in conditiile relatiilor sociale si ale unui regim totalitar toate investitiile s-au dovedit de la inceput falimentare.

Vas pe Canalul Sulina 1926

Imagini din Sulina la 1930 (sus) si 1923 (jos)

Palatul Comisiunii Europene a Dunarii (sus)

Membri Comisiunii Europene a Dunarii (jos)

Farurile din Sulina (sus)

Imagine din Sulina (jos)

Sindicat CED 1939

3.2. Analizia functionala

Zona de locuit a orasului s-a dezvoltat atat pe malul drept cat si pe malul stang al Bratului Sulina.

Locuintele sunt realizate in mare parte in cadrul unor gospodari cvasi-rural, in locuinte de tip urban P+1 dar si in blocuri de locuinte cu regim de inaltime de la P+2 la P+4.

Blocurile de locuit cu mai multe nivele sunt amplasate pe strada I si a II-a, marcand zona centrala a localitatii. Calitatea si confortul acestora este diferentiata, in functie de perioada in care au fost realizate si de materialele de executie a acestora.

In Prospect, zona de locuit este constituita din locuinte de tip rural, dezvoltate insiruit chiar la malul Bratului Sulina, iar alta portiune pe doua strazi paralele cu aceasta.

Institutiile si serviciile publice sunt cel mai frecvent intalnite in zona centrala marcata de cladiriile inalte de locuinte si sunt situate in imobile proprii, cum ar fi: primaria, vama, sediul AFDJ si Navrom Delta, posta, banca, bisericile, spitalul. Se mai gasesc in complexe comerciale sau la parterul blocurilor: sedii de firme, spatii comerciale de prestari servicii, spatii de alimentare publica, diverse cluburi si terase.

Serviciile de care beneficiaza locuitorii orasului Sulina sunt asigurate de functionarea urmatoarelor dotari de interes public si comercial:

A.      Dotari administrative si de ordine publica:

Primaria

Sediul Administratiei Rezervatiei Delta Dunarii

Sediul Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos

Vama

Politia

Birou notarial

B.      Dotari pentru comunicatii:

Centrala apartinand ROMTELECOM

Oficiul de posta si mesagerie

C.      Dotari de educatie si invatamant:

Liceu

Scoala generala

Doua Gradinite

Internat

Tabara "Briza Marii"

D.      Dotari de cultura si culte:

Cinematograf

Casa de cultura

Biblioteca

Doua Biserici ortodoxe romanesti

Biserica catolica

Biserica ortodoxa greceasca

Biserica ortodoxa de rit vechi a rusilor lipoveni

Spatiul muzeal amenajat in incinta Farului vechi Sulina

E.       Dotari pentru ocrotirea sanatatii:

Centrul de sanatate

Dispensar medical

Farmacii

F.       Dotari pentru comert, alimentatie publica si cazare:

Magazine specializate la parterul blocurilor de locuit pentru comert alimentar, nealimentar si de alimentatie publica

Terase - baruri situate pe Strada I

Hala de produse agroalimentare si produse nealimentare

Restaurante cu terasa (Marea Neagra etc.)

Hotel Sulina

G.      Dotari financiar bancare:

Sediul CEC

Sediul Bancii Comerciale Romane. Sucursala Tulcea Filiala Sulina

Sediul Bancii Nationale Trezoreria Sulina

H.      Alte dotari de servicii pentru activitatea de cercetare:

Statia meteorologica

Statiunea de cercetari marine

Sediul Oficiului de gospodarie a apelor

Agentii economici pentru productie si depozitare au unitatile comasate in patru zone principale. Cel mai important ca suprafata este amplasamentul care include Zona Libera Sulina, Sediul Administratiei Zonei Libere si Sectia de Diguri a AFDJ Sulina.

In Prospect se desfasoara activitatile S.C. REMAT Sulina.

Un alt amplasament de zona industriala si depozitare il reprezinta incinta Uzinei Electrice de la limita de sud a orasului.

Amplasarea acestor unitati pe malul Bratului Sulina este impusa de materia prima a acestor unitati ce se transporta cu mijloace navale, de la punctul de colectare din delta sau din zonele de pescuit.

Orasul Sulina are un deficit mare al spatiilor verzi, avand doar trei scuaruri: unul in vecinatatea sediului AFDJ, unul langa piata si unul in vecinatatea fostei burse de peste.

Zona de plaja de la Marea Neagra a fost inclusa in intravilan pentru a fi concensionata si amenajata in scop turistic estival.

Zona de gospodarie comunala este constituita din platformele gospodaresti din zona de locuit, amplasamentul cimitirului si amplasamentul gropii de gunoi.

Zona cu destinatie speciala se indentifica in intravilan la limita acestuia in N-V localitatii, dar si in doua trupuri in zona taberei de vacanta.

Zona pentru cai de comunicatie si constructiile aferente, include cheiurile de acostare a navelor.

Localitatea cuprinde terenuri libere in intravilan destinate concesionarii pentru constructia de locuinte sau alte functiuni ce sunt situate la limita de sud a zonei de locuit ocupand 15,64 ha.

Orasul Sulina nu prezinta desfunctionalitati majore in privinta utilizari terenului.

Functiunile distincte fata de cele rezidentiale, institutiile si serviciile publice, dotarile de comert si prestari servicii sunt amplasate in zona centrala a orasului asigurand un acces facil tuturor locuitorilor.

Tabelul zonelor functionale si suprafata lor:

Analiza circulatiei

3.3.1. Analiza circulatiei in Tulcea

Drumuri de acces

Delta Dunarii poate fi vizitata plecand din porturile Sulina si Tulcea. Pentru a ajunge la aceste istorice asezari pot fi folosite diverse mijloace de transport: autovehicule pana in Crisan, nave maritime sau chiar cu avionul pana la Kogalniceanu.

Reteaua de drumuri a judetului Tulcea are lungimea de 553,748 km.

Cai de acces in Tulcea:

Cu masina - Bucuresti ( DN2) - Harsova ( DN22A) - Tulcea,

- Galati (DN2B) - Braila (DN22) - Tulcea,

- Constanta ( DN22) - Tulcea.

Cu trenul. In Tulcea exista doua gari: Tulcea Marfuri si Tulcea Oras. Aceasta din urma este cea mai importanta si este capatul liniei 804, ce leaga Tulcea de Medgidia (144km). Zilnic pleaca doua perechi de trenuri personale spre Medgidia si un tren accelerat spre Bucuresti.

Cu autocarul - Bucuresti - Tulcea (microbuze)

- Constanta - Tulcea

Cu avionul. In apropiere de Tulcea (in localitatea Mihail Kogalniceanu, Soseaua Tulcea - Constanta, kilometrul 15) se afla un aeroport de unde se efectueaza curse catre Bucuresti.

Distanta in ore si Km

Am luat ca exmplu alte doua orase mari: Bucuresi si Constanta. Astfel comparand cele trei orase Sulina, Bucuresti si Constanta, constatam ca orasul Sulina este foarte greu accesibil, timpul si distanta parcursa fiind foarte mare.

Bucuresti - Constanta - 225 Km in 2-3 ore,

Constanta - Sulina - 187 Km in 5 ore,

Sulina - Bucuresti - 340 Km in 7 ore.

Aceasta accesibilitate dificila se datoreaza apsentei accesului auto Tulcea-Sulina. Acest drum exista doar pana in Crisan si este impracticabil.

3.3.2. Analiza circulatiei in Sulina

Circulatia catre orasul Sulina se asigura prin cai navale exclusiv, aceasta fiind posibila atat pentru nave fluviale, cat si pentru cele maritime prin nave de pasageri, nave rapide pe aripi portante, nave de tip catamaran Express sau chiar barci clasice. In acest sens, malul drept al Dunarii este amenajat pentru acostarea navelor la pontoane sau estacade pentru nave si ambarcatiuni de calatori sau nave comerciale, iar cel stang este amenajat in zona aferenta S.C. Remat Sulina S.A. pentru acostare si reparatii nave.

De pe bratul Sulina se accede pe Marea Neagra, pe canalele Busurca sau Cardon si in zona orasului, pentru legatura navala catre punctele de lucru din teritoriu si comunele din vecinatate.

Accesibilitatea in orasul Sulina este dependenta de conditiile atmosferice si climatice.

Conditiile de ceata maresc riscurile si lungesc durata de parcurs a celor 62 Km pana la resedinta de judet. Navele clasice parcurg distanta Tulcea-Sulina in 3-5 ore, pe cand navele rapide in aproximativ o ora.

Perioadele foarte reci din iarna in care se produce blocarea Bratelor Dunarii cu sloiuri au determinat, nu de putine ori, izolarea completa a orasului pe perioade semnificative.

Accesibilitatea la trupurile ce compun localitatea se realizeaza pe cale rutiera, pe un drum profilat dar fara imbracaminte definitiva catre unitatile ce compun zona speciala a orasului. Inainte se parcurgea drumul existent pe digul de protectie la malul marii catre platforma de depozitare a deseurilor si ferma de pescuit la Marea Neagra din extremitatea de est a localitatii.

Ferma de pescuit prin specificul activitatii are asigurat si accesul pe apa cu mijloace de transport naval si ambarcatiuni. Pentru acostarea acestora are amenajate cheiuri si pontoane

Trupurile cele mai izolate catre est sunt statia meteorologica si farul nou Sulina (accesibile numai cu mijloacele de transport naval).

Limita de sud a teritoriului administrativ, constituita din cherhanaua de la Caraorman, punctul de colectare a pestelui 'La cruce' si Baza Turistica pentru Tineret Statiunea Rosu, situata pe canalul dintre lacul Rosu si Puiu se accede exclusiv pe canale cu mijloace de transport naval.

Toate aceste obiective la care se accede pe apa au functionarea dependenta de conditii de clima favorabile.

Traversarile cu barca de pe malul stang pe cel drept constituie singura legatura intre cele doua maluri. Zilnic se fac aprox. 500 de traversari ale localnicilor sau turistilor sau pentru aprovizionare cu alimente.

Cele mai supuse riscului sunt urgentele de ordin sanitar, pentru care deplasarea chiar in conditii favorabile presupune perioade de ore, iar in conditii de clima nefavorabile se pot chema elicoptere (tip SMURD).

Mentinerea zonei in stare de functionare din punct de vedere economic este insa din ce in ce mai dependenta de realizarea unei artere de circulatie rutiere, drum judetean, care sa asigure atat pentru orasul Sulina cat si pentru comunele Crisan si Maliuc perspectiva mentinerii si dezvoltarii potentialului economic si turistic cat si in folosul locuitorilor din Delta. Dar, ar fi mai putin costisitor si poluant daca s-ar intari circulatia navala.

In interiorul orasului Sulina strazile sunt formate dintr-o retea rectangulara, aproape perfecta, care delimiteaza parcele mici ca dimensiune si gospodarii accesibile din strazi principale, nu fundaturi.

Lungimea totala a strazilor este de 38 km.

Strazile au amenejate in parte trotuarele pentru pietoni din dale de beton, monolitizate cu mortar, dar carosabilul nu beneficiaza de imbracaminte definitive si strazile nu au profilele corespunzator realizate pentru asigurarea evacuarii apelor pluviale.

Este asfaltata doar strada I, in portiunea dintre Portul Liber Sulina si blocul de locuinte P+2, dar este interzisa circularea autovehiculelor pe acesta strada.

Terenul nisipos din zona, favorizeaza aspectul si calitatea acestor strazi, pe care si circulatia autovehiculelor este redusa din lipsa acestora in oras.

Faptul ca in prezent in orasul Sulina nu se poate accede pe cai rutiere este un lucru bun, singurele autovehicule care circula fiind cele de transport local de produse, de la zonele speciale si care deservesc serviciul de salubritate.

Maxi-taxi ce face legatura zonei centrale cu plaja in perioada estivala, in restul anului se opreste la cimitir.

Taxiurile, doua la numar, inregistreaza cote record in sezonul cald.

Cateva gospodarii mai detin utilaje dar si acestea nu efectueaza transporturi decat pe distante foarte scurte, in limitele intravilanului.

Primele masini in Sulina care au avut si primul accident au fost masina de politie si ambulanta.

Desi exista o scoala de soferi, strazile nu au semne de circulatie.

Cel mai eficient mijloc de transport ramane bicicleta, aproape fiecare localnic, indiferent de varsta, poseda o bicicleta.

Mai nou, in ultimii 20 de ani au aparut ca mijloc de transport, scutere si motocilete.

In ultimul an, drumul spre plaja a fost refacut, iar in zona au aparut ATV-urile. Plaja Sulina, zona de importanta ecologica, a devenit o afacere infloritoare pentru detinatorii de ATV-uri si ski-jet-uri.

3.4. Analiza retelelor edilitare

3.4.1. Alimentarea cu apa

Lucrarile de gospodarire a apelor de pe teritoriul orasului vizeaza: asigurarea navigatiei, necesarului de apa al folosintelor, apararea impotriva inundatiilor si imbunatatirilor funciare.

Sursa de alimentare cu apa este Bratul Sulina din care se capteaza apa spre a fi decantata, filtrata si tratata cu clor in vederea incadrarii in limitele de calitate pentru a fi furnizate catre populatie.

Uzina de apa asigura un debit de 64 l/s ceea ce acopera necesarul actual al orasului.

Reteaua de distribute cu apa potabila are o lungime de cca. 32 Km si deserveste toti consumatorii de pe malul drept al Bratului Sulina si o parte din cei de pe malul stang.

Consumul de apa potabila:

numarul actual de locuinte contorizate - 830, necontorizate - 210

numarul actual de locuinte care beneficiaza de apa potabila - 970

captare apa, volum bazine, tip filtrare, tip distributie;

Tip filtrare - pompe tip Lowara 120mc/h

Distributie apa - 2 pompe tip Lowara 120mc/h

Captare - doua criburi (conducte 600mm) si doua pompe tip Lowara 120mc/h

3.4.2 Reteaua de canalizare

Canalizarea apelor uzate menajere si pluviale se realizeaza in prezent numai pentru locuintele coletive de pe un traseu scurt perpendicular pe bratul Sulina in care apele canalizate sunt evacuate direct in Dunare.

Cea mai mare parte a locuintelor individuale din localitate inclusiv zona de pe malul stang a Bratului Sulina nu beneficiaza de sistem de canalizare, evacuarea apelor uzate efecuandu-se in hasnale de tip rural ce polueaza apa freatica aflata la o adancime foarte mica (0.5 - 0.0 m).

La inceputul anilor 1980 s-a prevazut o statie de epurare si s-a intocmit proiectul pe o capacitate de 95 l/s dar amplasamentul a fost ales langa cimitir - monument istoric, pe un traseu de maxim interes turistic. Lucrarile incepute au fost sistate iar in timp s-au degradat.

Evacuarea apei uzate:

3.4.3. Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza pentru toti consumatorii casnici, publici si economici, iar iluminatul public este prezent numai pe strada I si sporadic pe strada a II-a.

Intreaga zona construita este deservita de retele de joasa tensiune.

3.4.4. Alimentarea cu energie termica

In prezent nu exista sistem centralizat de alimentere cu energie termica in funtiune. In aceste conditii locuintele si cladirile de locuinte se incalzesc individual prin sobe improvizate cu combustibil solit, lichid sau cu aparate electrice.

Blocurile de locuinte sunt deficitare in lipsa sistemului de incalzire centrala. Exceptie fac cele care au fost proiectate cu incalzire locala (sobe, boilare)

3.4.5. Alimentarea cu gaze

Orasul Sulina nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale. Pentru consumul casnic, in special pentru prepararea hranei locuitorii sunt dependenti de buteliile cu gaz lichefiat. Aprovizionarea cu combustibili lichizi si gazosi se face cu ajutorul unei nave cisterne care se incarca de la Tulcea.

3.4.6. Telecomunicatii

Orasul are centrala telefonica automata si retea de telefonie fixa si mobila, numarul abonatilor la serviciul telefonic crescand de la an la an.

Numarul abonatilor fiind de peste 1000.

3.5. Analiza economica

Din punct de vedere economic, orasul Sulina are in prezent unitati economice, ca baza materiala, care sa asigure un potential deosebit de dezvoltare a zonei, dar care din dificultati de integrare in economia de piata sunt in situatie economico-financiara foarte precara.

Societatile private, infiintate cu profil de comert, pescuit si sevicii nu reusesc sa asigure in oras ocuparea fortei de munca disponibile, iar izolarea si cheltuielile de transport foarte ridicate, fac dificila si migrarea sezoniera pentru munca.

Mentinerea zonei in stare de functionare din punct de vedere economic este insa din ce in ce mai dependenta de realizarea unei artere de circulatie rutiera, drum judetean, care sa asigure atat pentru orasul Sulina cat si pentru comunele Crisan si Maliuc perspectiva mentinerii si dezvoltarii potentialului economic si turistic si ca exploatant al acestuia in folosul locuitorilor din Delta

In sectorul primar al economiei, in orasul Sulina activeaza 3 unitati cu profil piscicol.

Agentii economici cu profil piscicol sunt: - S.C. PISCICOLA S.A.

- S.C. AMOREL S.R.L.

- S.C. SANSTELMAR S.R.L.

S.C. PISCICOLA S.A. Sulina este situata in zona centrala a localitatii si este infiintata din transformarea I.E.C.R.N.D.D. Sulina si din multiplele activitati pe care le desfasura ca intreprindere de valorificare a resurselor Deltei. Societatea detine o ferma de pescuit la Marea Neagra si un punct de colectare a pestelui, situata in Prospect.

Sectorul secundar este reprezentat doar de industria prelucratoare, prin doi agenti economici:

S.C. REMAT S.A. care este urmasa unei entitati economice, infiintata cu 70 de ani in urma, fiind conceputa si dotata ca unitate de intretinere a parcului de nave apartinand Comisiei Europene a Dunarii, nave care mentineau in functiune si executau amenajari hidrotehnice pe canalul Sulina.

Unitatea s-a infiintat ca societate comerciala pe actiuni prin preluarea intregului patrimoniu al fostei intreprinderi Santierul Naval Sulina, in baza legii 15/1990, 31/1990 si H.G.33/1991.

Societatea are ca obiect de activitate:

dezmembrarea navelor maritime si fluviale,

recuperarea pieselor si materialelor,

executarea de reparatii si piese de schimb pentru reparatiile navelor,

comercializarea pieselor, subansamblelor si materialelor refolosibile, rezultate din activitatea de dezmembrare;

Sectorul tertiar este reprezentat de transportul naval, telecomunicatii si comert.

a)       Transporturi:

SECTIA CAI NAVIGABILE (A.F.D.J.)

ADMINISTRATIA ZONEI LIBERE SULINA

S.C. NAVROM - DELTA S.A.

SECTIA CAI NAVIGABILE (A.F.D.J.) isi are sediul in Palatul fostei Comisii Europene a Dunarii, a carui incinta ocupa o suprafata de 0,56 ha si este situat la intersectia strazii I cu strada Duiliu Zamfirescu.

Activitatea acestei unitati se desfasoara in domeniul intretinerii si exploatarii caii navigabile - Dunarea maritima, cu activitati de intretinere a canalului, dar si de prestari de servicii de pilotaj pe fluviu a navelor maritime. Intretinerea senalului navigabil al Dunarii la bara Sulina si intretinerea conditiilor de navigabilitate pe Dunarea maritima se deruleaza in continuare, beneficiind de nave de mare putere, utilaje si dragi specifice activitatii.

S.C. NAVROM - DELTA S.A.

Unitatea asigura servicii de transport marfuri si calatori, vitale pentru viata si activitatea economica, avand in vedere accesibilitatea in zona, care se reduce la calea navala. Unitatea a rezultat din asocierea S.C. NAVROM. S.A. Galati si Consiliul Judetean Tulcea si isi are sediul in fostul Palat al Comisiei Europene a Dunarii.

b)       Telecomunicatii:

S.C. ROMTELECOM S.A - cu sediul in Tulcea

DIRECTIA REGIONALA DE POSTA - cu sediul in Constanta

c)       Banci:

BANCA COMERCIALA ROMANA , Agentia Sulina

COOPERATIVA DE CREDIT Sulina

C.E.C. Sulina

d)       Comert:

In acest domeniu activeaza un numar de 74 de agenti economici cu capital privat si de stat. Dintre acestia, amintim: S.C. MIKI'S S.R.L., S.C. COM MIXT S.A., S.C. SURU COM. S.R.L., S.C. 'Z.D.F.' S.R.L., S.C. STIL S.R.L, S.C. ESTIC S.R.L.

e)       Turism:

HOTEL SULINA

PENSIUNI

EXCURSI IN IMPREJURIMI

HOTEL SULINA

Suprafata de teren aferenta Hotelului Sulina este de 5268,7 m². Capacitatea de cazare a hotelului este de 150 de locuri si 260 de locuri la restaurant. Cladirea are regim de inaltime variind de la P+1 la P+3 nivele, si o suprafata construita la sol de 1004 m² fara terase si 1325 m² cu terase. Momentan acesta se afla in consolidare.

f)        Unitati de productie si servici:

STATIA DE POMPARE,

CENTRALA ELECTRICA,

STATIA DE UZ CASNIC-PECO.

STATIA DE POMPARE se afla la extremitatea sudica a localitatii, in vecinatatea fostului abator si a uzinei de apa. Desfasurata pe o incinta de 0,613 ha, aria constructiei propriu-zise si a anexei este de 80 m². Incinta este ocupata in rest de canal (partial betonat).

Starea constructiei este foarte buna. Statia de pompare SGA Tulcea (in subordinele Companiei Apele Romane) are ca scop desecarea incintei agricole aparate.

CENTRALA ELECTRICA are suprafata incintei de 1,173 ha, cu statia de transformare. Cladirea principala a incintei a fost construita in anul 1890, iar in anul 1910 a fost pusa in functiune uzina electrica.

STATIA DE UZ CASNIC-PECO ocupa o suprafata de 2328 m². in partea de sud a localitatii.

Terenul este ocupat de constructii si instalatii destinate depozitari (rezervoarele avand capacitatea de 100 tone, 3 magazii de butelii cu capacitatea de 1000 bucati, s.a.).

Din punctul de vedere al numarului de agenti economici locali activi ce definesc profilul economic dominant, Sulina este un oras al serviciilor.

Din punct de vedere al numarului de salariati, angajatii agentilor economici locali activi, care determina gradul de utilizare a resurselor umane in economie, orasul Sulina detine cca 60% din numarul de salariati dintre Ceatalchioi, Crisan, Chilia Veche, Sf. Gheorghe, Maliuc, C.A. Rosetti, Pardina si are un profil tertiar - primar.

Din punct de vedere al cifrei de afaceri realizata de unitatile economice care indica nivelul realizarilor in activitatile economiei, in Sulina predomina seviciile.

O difunctionalitate majora in cadrul activitatilor economice o constitue activitatiile AFDJ-ului a carui interes pentru sustinerea economica a zonei este foarte scazut, fapt pentru care serviciile S.C. Remat-Sulina SA, care a functionat in principal pentru intretinerea si reparatia navelor AFDJ-ului, nu mai sunt utilizate, producand decaderea acestei unitati economice si disponibilitatea unei forte de munca specializata in constructii si reparatii nave.

Orice produs realizat in Sulina, pe piata din tara se scumpeste cu valoarea transportului naval si prin urmare devine necompetitiv, fapt care a dus la decaderea industriei prelucratoare din oras. In zona trebuie sa se atraga consumatorii pentru produse specifice, esantionul cel mai evident fiind cel al consumatorilor de servicii de turism.

Exista riscul unei depopulari masive a orasului daca nu se prevad masuri pentru:

- asigurarea conditiilor de relansare economica pe activitati specifice zonei: comert, transport, turism, pescuit etc.

- crearea unor servicii publice de consultanta pentru dezvoltarea de mici inteprinderi legate de potentialul zonei.

3.6. Analiza PUG

Prioritatiile de interventie prevazute de PUG la nivelul orasului Sulina sunt:

- "realizarea investitiei drum judetean Tulcea - Sulina,

- consolidarea malurilor si realizarea de pontoane pentru calatori si marfa in Prospect

- profilarea si pietruirea strazilor,

- reabilitarea constructiilor din patrimoniul arhitectural national,

- alimentarea cu energie termica a apartamentelor,

- refacerea digului de aparare a zonei de locuit de pe malul drept al Bratului Sulina, deoarece in prezent orasul este protejat de digul incintei agricole si nu este realizat cu acest scop,

- protejarea zonelor de locuit din Prospect impotriva inundatiilor, prin indiguire includerea in intravilan a plajei pentru realizarea echiparii edilitare si dotarilor specifice,

- alimentarea cu apa a zonei Prospect,

- executarea retelelor de canalizare menajere si a statiei de epurare a apelor uzate menajere,

- realizarea plantatiilor de aliniament la strazi si de agrement in drumul spre plaja,

- imprejmuirea si dotarea terenului de sport,

- imprejmuirea gropii de gunoi a orasului cu perdea de protectie, realizarea rampei de descarcare,

- relalizarea crematoriului pentru animale, in vecinatatea gropii de gunoi pentru arderea cadavrelor de animale bolnave,

- realizarea abatorului de animale.

De asemenea, ca sursa de venit pentru finantarea investitiilor este necesar sa se demareze concesionarea terenurilor destinate loturilor de locuinte si emiterea autorizatiilor de constructie. Pentru a spori atractivitatea terenurilor supuse concesionarii, Consiliul Local trebuie sa realizeze lucrarile publice aferente, respectiv drumurile de acces catre loturi si echiparea edilitara in zona."

Astazi PUG-ul este mai mult o cartare a situatiei existente, interventiile propuse au fost in mare parte realizate sau sunt in stadiul de realizare.

3.7. Analiza PUZ

Dupa promovarea legislatiei pentru declararea orasului si a trei comune limitrofe ca zona de importanta deosebita, la nivel national, la primaria orasului s-au formulat numeroase cereri de teren atat de catre localnici cat si de catre persoanele care au domiciliul in alte localitati ale tarii, pentru case, pensiuni si dotari turistice.

Prin prisma celor expuse mai sus, autoritatile locale si-au modificat viziunea urbanistica intentionand sa amplifice importanta zonei, solutionarea cerintelor urbanistice actuale, datorita posibilitatilor de concesionare, pe de o parte si datorita dezvoltarii turismului pe de alta parte, se materializeaza prin obiective generatoare de venituri pentru oras.

"Circulatia:

Accesul in zona se face prin carosabilul dezvoltat pe traseul usor corectat al celui existent, modernizat atat pentru refacerea profilului transversal cat si pentru crearea unor trotuare si plantatii de aliniament.

Circulatia majora propusa va fi perimetrala zonei; din ea desprinzandu-se artere de deservire secundare, carosabile pe traseu rectangular, cat si pietonale.

Constructiile au un aliniament propus retras cu 6 m fata de limita proprietatii, putandu-si asigura astfel locuri proprii de parcare, constructiile propuse vor avea si garaje.

Pe drumul de acces spre plaja din zona estica a amplasamentului au fost propuse amplasamente pentru statii de transport in comun.

Toate drumurile din zona studiata au prevazute trotuare pentru pietoni.

Drumul de acces spre plaja este totodata si traseu pietonal major al amplasamentului, acesta avand de asemenea prevazute si piste pentru biciclete. Toate constructiile cu caracter public vor avea rampe de acces pentru persoane cu handicap.

Alimentare cu apa.

Alimentarea cu apa a cladirilor proiectate se v-a face printr-o retea noua de distributie a apei menajere cu o lungime de 1600 m. Aceasta retea se va racorda la reteaua de apa existenta in localitate, tinand cont de amplasarea in zona.

Se va prevede cate un hidrant stradal la fiecare capat al strazilor nou realizate.

Deasemenea se vor prevede hidranti de gradina pentru stropirea spatiilor verzi din cadrul obiectivului si eventual spalarea carosabilului.

Canalizare menajera si pluviala.

Canalizarea obiectivului se va realiza printr-un sistem divizor compus dintr-o retea de canalizare menajera, respectiv o retea de canalizare pluviala.

Canalizarea pluviala aferenta obiectivului se va executa prin retea proprie, ce va deversa apele direct in canalul de centura existent in zona. Vor fi asigurate pantele de scurgere necesare deversarii apelor meteorice.

Canalizarea menajera s-a proiectat in ideea realizarii unei statii de epurare proprii a apelor uzate menajere aferente obiectivului. Aceasta statie de epurare va fi de tip monobloc, tehnologie BIOCLEANER sau similar, functionarea acesteia fiind automatizata. Se propune acest tip de statii datorita faptului ca sunt monobloc, marirea unei statii existente constand in montarea unui nou modul, neafectand functionarea restului statiei de epurare a aplelor uzate menajere.

Tinand cont de existenta unei retele de canalizare menajera in zona, se propune racordarea retelei de canalizare propusa la aceasta. Apele uzate menajere vor fi in acest caz epurate de catre statia de epurare propusa.

Datorita lungimilor mari, se propun statii de pompare pentru fiecare amplasament.

Instalatii de incalzire.

Datorita faptului ca in zona nu exista inca conducte de gaz natural iar fiabilitatea sistemelor de incalzire centralizata de tip termoficare a dat gres, se propune un sistem de incalzire electrica pentru pensiuni si incalzire de tip local pentru casele de locuit (lemne, butan gas).

Alimentare cu energie electrica.

Luand in considerare liniile electrice aeriene si subterane existente in zona, pentru alimentarea cu energie electrica a viitorilor consumatori se propune o extinderea L.E.A. de 20kV.

Pentru acoperirea necesarului de energie electrica, postul de transformare din zidarie v-a fi dotat cu un transformator cu o putere de 700 KVA. Pentru alimentarea cu energie electrica a viitorilor consumatori se v-a realiza o L.E.A. de 0,4kV de distributie executata din stalpi de beton si conductori torsadati. Aceasta L.E.A. v-a constitui si suport pentru reteaua de telefonie propusa.

Pentru fiecare statie de pompare, este prevazut cate un post de transformare, propriu.

Telefonie.

Pentru acoperirea cerintelor viitorilor abonati la reteaua de telefonie nationala se propune racordarea viitorilor abonati la centrala telefonica existenta a localitatii prin intermediul unei retele de cabluri coaxiale cu o lungime de 1.250 m montata pe L.E.A. de 0,4 kW proiectata.

Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit.

Toata suprafata teritoriului administrativ al orasului, deci si zona analizata fac parte din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, pentru care, prin legislatie, se impun masuri de protectie, care implica si conditii particulare de construire si activitati economice, care sa nu pericliteze valorile arealului. Conform legislatiei, se interzice orice activitate ce poate genera impact negativ asupra ariei protejate.

Avand in vedere constituirea in rezervatie naturala, se interzice executarea constructiilor si amenajarilor care, prin amplasament, functiune, volumetrie sau aspect depreciaza valoarea peisajului.

Aspectul si volumetria cladirilor se vor integra armonios in cadrul deltei si in specificul locului. Nu este permisa arhitectura tipic montana, nespecifica zonei.

La amplasarea constructiilor se va asigura pastrarea integritatii mediului natural, cu atat mai mult cu cat intreaga rezervatie trebuie sa-si mentina echilibrele naturale, specifice.

Infrastructura tehnico - edilitara a zonei nu trebuie sa afecteze mediul, ea fiind adaptata normelor sanitare de protectie in vigoare. Se vor adapta solutii de colectare centralizata, la nivel de zona a apelor menajere, cu epurare obligatorie, inaintea evacuarii, conform cerintelor organelor de mediu."

Zonele functionale

L - ZONA LOCUINTE, cu subzona LM - zone case P+l atribuite conform Legii nr. 15/2002

IS - ZONA PENTRU INSTITUTII SI SERVICII (dotari social - culturale), cu subzona:

IS - ST - sport - turism (pensiuni)

P - ZONA SPATII VERZI, PROTECTIE, AGREMENT cu subzonele:

pp   - spatii verzi amenajate, agrement

Ppp - spatii verzi de protectie sau stabilizare, plantatii de aliniament

CC - ZONA PENTRU CAI DE COMUNICATIE, cu subzona:

CCr - cai de comunicatie rutiera

L - ZONA LOCUINTE

FUNCTIUNE PREDOMINANTA - locuinte P+l

FUNCTIUNI COMPATIBILE - terenuri de sport in aer liber (minigolf, baschet, tenis)

"Aspect:

Pentru toate cladirile, pe o adancime de 50 m de la cimitir se va obtine avizul Comisiei Nationale pentru cultura si culte, D.J.C.C.P.C.N. si al Consiliul Judeten Tulcea.

Cladirile vor fi materiale durabile, cu finisaje de cea mai buna calitate, volumetrie si aspect exterior la maxime exigente arhitecturale. Nu se pot executa constructii inestetice, care depreciaza valorile arhitecturale, constructii kitsch.

Cladirile nu vor avea aspect montan, ci, preferabil, mediteraneean. Cladirile se vor incadra in caracteristicile arhitecturii traditionale sulinene; se pot prelua elemente de specificitate arhitecturala (caplama, proportii mediteraneene, invelitoare cu olane, etc). Se pot prelua si elemente specifice arhitecturii locale de sorginte apuseana, prezente la unele cladiri vechi. Se pot proiecta si cladiri modeme ca aspect. Se recomanda acoperirea cu sarpanta. Nu se vor face mansarde care sa dea un aspect montan cladirii.

In cazul unei arhitecturi moderne, acestea se vor incadra armonios si nu distonant in cadrul construit cu valente de specificitate.

Se recomanda prispele/logiile, care pot fi inchise cu tamplarie doar pe timp de iarna. Se recomanda bow-windourile, specifice locului. Se pot proiecta si locuinte cu aspect rural, specifice deltei.

Acoperirea se face cu sarpanta si, doar in cazuri justificate, cu terasa. Materiale invelitoare : oblone, tigla, tabla (materialele bituminoase sunt mai putin recomandate)."¹

Propunerile din PUZ au ca obiectiv valorificarea potentialului turistic prin construirea unor structuri de primire turistica si a unor case de locuit.

Acestea vor contribui la dezvoltarea unui segment al vietii social-economice a orasului.

3.8. Analiza patrimoniului construit

In intravilanul orasului Sulina s-a delimitat "centrul istoric Sulina" care cuprinde imobilele situate intre malul Bratului Sulina si strada Ion Ghica, strada a II-a, imobilul de pe strada Mihai Eminescu, strada Pacii, strada a III-a, strada Mihail Kogalniceanu, apoi urmeaza locuintele de pe strada C.A. Rosetti si constructii realizate de CED.

Cimitirul din localiotate este inclus si el ca zona protejata cu valoare arhitecturala si istorica.

Comisiunea Europeana a Dunarii

Cladirea in forma de "U" cu parter si etaj aflata pe faleza a functionat cu sediul al CED pana in anul 1921.

Imobilul a fost afectat de bombardamentele din primul razboi mondial si refacut ulterior.

Intre anii 1941-1944 aici a functonat Comandamentul Militar German.

In timpul celui de-al II-lea razboi mondial, imobilul a fost incendiat, ramanand doar peretii din caramida.

Arhitectura cladirii se incadreaza in stilul neoclasic cu o comozitie simetrica in plan si spatiu.

Astazi palatul Comisiunii Europeene a Dunarii este sediul Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos (AFDJ).

Farul CED

Constructia acestui far a fost stabilita dupa infiintarea Comisiunii Europeene a Dunarii.

Planurile si constructia acestui obiectiv au fost realizate de catre inginerul Ch. Hartley si M. Engelbart care au participat deasemenea si la realizarea planurilor de construire a canalului navigabil, precum si cele de intretinere permanenta a bratului Sulina.

Dupa desfiintarea comisiei, ansamblul farului de la Sulina este transferat AFDJ-ului ulterior intrand in patrimoniul Muzeului Delta Dunarii din Tulcea. De aici este preluat in 1991 de catre Ministerul Culturii.

Astazi farul, devenit muzeu, gazduieste o sala destinata istoriei CED-ului si a vietii dirijorului George Georgescu nascut la Sulina.

Catedrala Ortodoxa "Sf. Nicolae si Alexandru"

In 1912 biserica este construita la rosu si invelita cu tabla din cupru adusa de la Londra. Materialele, manopera si utilajele au fost asigurate de catre santierul naval.

Biserica a fost folosita de trupele germane ca depozit de materiale in primul razboi mondial si ca depozit de armament de trupele rusesti, inclusiv ca reper al tirurilor navale rusesti.

In 1948 se reface acoperisul, se restaureaza ormanentele de la exterior, se consolideaza interiorul si se refac stalpii de sustinere si arcadele.

Biserica Greceasca "Sf. Nicolae"

Biserica se afla pe strada Pacii si a fost zidita in anul 1868. Aceasta poarta evidenta stilului bisericilor grecesti construite in Dobrogea in sec. al XIX-lea reprezentat de frontonul stilizat de deasupra intrarii.

Specific grecesc, biserica are o singura turla joasa de dimensiuni mici, iar la fatada ancadramentul din piatra cu micile pontoane decorative de deasupra ferestrelor.

Constructia este realizata din zidarie de piatra si caramida cu acoperisul din lemn captusit cu tabla zincata.

In fata bisericii se afla, separat de cladire, un turn de clopotnite.

Biserica Romano-Catolica

A fost sfintita in anul 1863. Aceasta este imprejmuita de un gard din fier forjat prins intre coloane de piatra.

Stilul constructiei este de tip italian, specific celei de-a doua jumatati a sec. XIX.

O parte din vitraliile bisericii sunt originale.

Este o constructie realizata din piatra de Malta si caramida, cele trei clopote au fost turnate din bronz si dateaza din anul 1863.

Pana in anul 1870 slujba se tinea in limba latina, apoi slujbele au fost tinute in limba romana.

Biserica Ortodoxa "Sf. Nicolae"

Biserica a fost ridicata in perioada 1866-1868 prin contributia locuitorilor romani si rusi din oras, alaturi de o biserica veche din lemn care a fost demolata dupa terminarea bisericii noi.

Slujbele se oficiau in limba rusa si romana.

Datorita pozitionarii pe un teren slab nisipos, biserica a necesitat in permanenta reparatii.

In septembrie 1982 a fost sfintita Catedrala Ortodoxa "Sf. Nicolae" si "Alexandru" si biserica "Sf. Nicolae" a fost scoasa din uz.

Imobilele

Cladirile cu valoare arhitecturala si istorica au fost realizate in sec. XIX.

Locuintele individuale de tip urban executate la sfarsitul secolului trecut si prima jumatate a sec. XX din care faceau parte locuintele din serviciul CED si cele situate pe strazile I si II si pe unele strazi transversale.

Aceste sunt realizate cu doua nivele dintre care, de regula, parterul era destinat altor functiuni, cu o arhitectura eclectic clasicizata adaptata la cerintele locale, realizata din piatra si caramida.

Imobilele necesita lucrari de conservare, intretinere, restaurare, modernizare si refunctionalizare.

Patrimoniul construit reprezinta o marturie a evolutiei istorice, a convietuiri intr-un sistem de multiculturalitate a diferitelor etnii ce s-au stabilit in Sulina, cat si a situatiei economico - materiala a sitului.

Se remarca o tendinta agravata de degradare a patrimoniului construit in contextul declinului general social si economic al orasului.

3.9. Analiza atractiilor turistice in extravilan

O prima atractie turistica o reprezinta litoralul maritim Sulina - Sf. Gheorghe care cuprinde sectoarele de plaja din aria Sulinei, aproximativ 6 km respectiv 5 km din Sf. Gheorghe unde studiile bioclimatice indica existenta elementelor favorabile pentru cura aeroheliomarina.

Frecvent vizitat este traseul Sulina - Canalul Busurca pe varianta Garla Imputita despre care se spune ca ar fi un vechi brat al Dunarii. Apele sale contin diferite materii sub forma coloidala in stare de descompunere. Cand apele garlei se devarsa in mare degaja un miros de hidrogen sulfurat, de aici si denumirea de Garla Imputita. Urmand traseul Garlei Imputite ajungem la Lacul Rosulet unde se afla cherhanaua cu acelas nume. Urmeaza Lacul Rosu unde se afla un camping pentru tineret, apoi Lacul Puiu din Canalul Caraorman pana la localitatea Caraorman. Pe acest traseu, toamna si primavara se aduna importante specii de lebede si rate.

Un obiectiv important il reprezinta Padurea Caraorman, zona de protectie integrala cuprinzand cele mai dezvoltate si reprezentative dune de delta. Extrema sudica a padurii pastreaza exemplare monumentale de stejari cu diametrul intre 4,20 - 4,70 m.

Un alt obiectiv turistic de mare importanta inernationala aflat in vecinatatea Sulinei este padurea Letea cu o suprafata de 2500 ha, poate fi accesata dinspre Sulina pe Canalul Cardon, apoi spre nord in localitatea Sfistofca in vecinatatea caruia se afla unul din cele mai complexe helestee din Europa.

3.10. Analiza hidrografica

Impactul asupra retelei hidrografice a Deltei Dunarii

In a doua jumatate a secolului XIX, reteaua hidrografica a Deltei Dunarii sufera primul impact sub actiunea lucrarilor de amenajare pentru navigatia maritima a Bratului Sulina. Urmeaza al doilea impact produs de lucrarile piscicole efectuate in delta incepand din anul 1905.

Pana in anul 1950, in interiorul Deltei Dunarii se executa o serie de canale noi, iar alte garle sunt curatate in scopuri piscicole si de navigatie.

Al treilea impact antropic il sufera reteaua hidrografica a Deltei Dunarii, in perioada postbelica, dupa anul 1950, cand se trece la programul de exploatare extensiva si intensiva a resurselor naturale ale deltei. In aceasta perioada se amenajeaza in scopuri piscicole si stuficole o serie de incinte prin indiguire si se construieste o retea impresionanta de canale.

Astfel, reteaua hidrografica naturala a Deltei a fost afectata de constructia pe teritoriul ei a unei retele artificiale de canale de cca. 1000 Km lungime, in diverse scopuri, fara fundamentare corespunzatoare, care au determinat o circulatie necontrolata a apei si aluviunilor in interiorul Deltei Dunarii.

Bratul Sulina si-a pierdut caracterul natural initial, ca urmarea a interventiei omului prin initierea unor sectiuni de dragare, indreptare si regularizare (1858 - 1903). Lungimea sa era de 93 Km, in urma lucrarilor efectuate, devenind cel mai scut brat, avand acum 62,6 Km iar volumul de apa scurs s-a dublat (18% in prezent), adancimea minima fiind de 7 m, iar cea maxima de 18 m.

La varsarea in mare a Bratului Sulina se afla gura canalului Sulina. Adancimile de navigatie maritima prin aceasta gura, s-au mentinut natural la inceput, intre anii 1861-1892.

Intre anii 1893-1923 adancimile de navigatie de pana la 8 m, s-au intretinut cu ajutorul lucrarilor de dragaje. Incepand din anul 1924 pentru intretinerea adancimilor de navigatie maritima la gura Sulina, pe langa dragaje s-au adaugat lucrari de prelungire a digurilor in mare, indepartand gura de port cu circa 7,8 km pana in anul 1981, cand au fost sistate lucrarile de prelungire a digurilor.

Bratul Sulina, ramificandu-se din albia Bratului Tulcea pe partea stanga in nodul hidrografic Ceatalul Sf. Gheorghe (mila 33,84), urmeaza pe directia est un traseu de albie unica pana la Marea Neagra.

Ariile depresionare ocupa o suprafata relativ redusa in comparatie cu extinderea grindurilor si cordoanelor marine, iar ponderea lacurilor de natura lagunar-marina este mai restransa, exceptie facand complexele lacustre Rosu-Puiu si Razim-Sinoie. Si aici se pot deosebi urmatoarele subtipuri morfogenetice:

Arii depresionare colmatate mlastinoase (situate deasupra nivelului marii), de natura lacustra-lagunar/marina;

Arii depresionare slab colmatate mlastinoase (situate sub nivelul marii), acoperite cu plaur si vegetatie de stuf, de natura lacustra-lagunara/marina;

Arii depresionare slab colmatate lacustre (lacuri) de natura lacustra-lagunara sau lagunar-marina (Puiu, Lumina, Rosu, Zatoane, Razim, Golovita, Zmeica, Sinoie, Istria, Nuntasi etc.).

Suprafata Deltei Dunarii cuprinde cele trei brate ale Dunarii: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe si cinci zone hidrografice, din care amintim:

Zona hidrografica Chilia-Sulina. Marginita la nord de bratul Chilia, la sud de bratele Tulcea si Sulina, iar la est de delta secundara Chilia si de Golful Mosura.

Zona hidrografica Chilia-Sulina are o suprafata de circa 160.700 ha, fiind cea mai mare zona hidrografica de pe intinsul Deltei Dunarii. Zona cuprinde o serie de depresiuni hidrografice, intre care se mentioneaza; Sireasa (21900 ha), Sontea-Furtuna (17500 ha), Pardina (30950 ha), Matita-Merhei (44950 ha), Magearu-Sulina si Popina (35900 ha), a caror suprafete sunt ocupate partial de garle, lacuri, mlastini si Japse, precum si de numeroase canale. Fundul acestor depresiuni hidrografice coboara pana la -2 m sub planul de referinta Marea Neagra Sulina. Dintre canalele si garlele care brazdeaza zona hidrografica Chilia-Sulina se mentioneaza urmatoarele: canalul Pardina, garlele Sireasa si Sontea, canalul Eracle si garla Lopatna, garla Sulimanca si canalul Magearu, precum si canalul Cardon, care asigura schimbul de ape si legatura navigabila cu salupe si barci intre diferite zone de interes economic ale unitatii.

In zona hidrografica Chilia-Sulina, se afla o serie de lacuri cum sunt Babitele (1450 ha), Bogdaproste (3950 ha), Matita-Merhei (2225 ha), Obretin (800 ha), Furtuna (1425 ha) si altele mai mici, a caror suprafata totala de luciu de apa este de circa 11.600 ha.

Zona hidrografica Sulina-Sf. Gheorghe. Marginita la nord de Bratul Sulina, la sud de Bratul Sf. Gheorghe si la est de Marea Neagra, Zona Sulina - Sf.Gheorghe are o suprafata de circa 101.850 ha, fiind a doua ca marime intre zonele hidrografice ale Deltei Dunarii.

Pe intinsul acestei zone hidrografice, se afla urmatoarele depresiuni hidrografice: Rusca-Balteni-Carasuhat (10550 ha), Gorgova-Uzlina (25150 ha), Sulina (49600 ha) si Puiu-Rosu-Rosulet (14.225 ha). Fundul acestor depresiuni hidrografice coboara sub cota de -2 m in raport de planul de referinta zero Marea Neagra Sulina.

Dintre canalele si garlele situate pe cuprinsul zonei hidrografice Sulina - Sf. Gheorghe, se mentioneaza Canalul Litcov care strabate unitatea de la vest spre est, Garla Perivolovca, Canalul Caraorman, Canalul Vatafu, Canalul Busurca, Canalul Pescarie Sulina, Garla Imputita, Canalul Ivancea si canalul de centura litoral, care asigura schimbul de ape si legaturile navigabile intre diferite parti ale zonei hidrografice.

Lacurile mai importante din zona hidrografica, sunt Obretin si Gorgova (2300 ha), Uzlina-Isacova (2150 ha), Rosu (1875 ha) si Puiu, Iacob si Lumina (2125 ha).

Arterele hidrografice principale sunt bratele principale Sulina, bratele Tataru.

Canale cu circulatie activa a apei sunt: Litcov, Tataru, Mila 22 intre Br. Sulina si Sontea.

Canale si garle din zonele naturale cu regim liber sunt: Litcov-Imputita, Mocansca, Vatafu-Imputita, can. Japsa Vatafu.

Ape stagnante includ lacurile, apele costiere, lagune conectate la mare si golfurile partial inchise.

Lacurile din Sulina dupa suprafata lor:

Lacuri mici (suprafata intre 0,5-1 km²) Complexul acvatic Rosu-Puiu: Lacul Bondarului

Lacuri medi (suprafata intre 1-10 km²) Complexul acvatic Rosu-Puiu: lacurile Puiu, Rotund-Puiulet, Vatafu, Erenciuc, Iacob, Lacul Raducului,

Lacuri mari (suprafata intre 10-100 km²) Complexul acvatic Rosu-Puiu, lacurile: Rosu, Rosulet, Lumina.

Antropizarea bratului a adus si beneficii. Din cauza curentilor din Marea Neagra care inainte isi spargeau valurile in tarmul Sulinei si erodau litoralul, acum acosteaza digul bratului depunand nisip si aluviuni; astfel Sulina castiga tot mai multa plaja.

Anual, pe canalul Sulina se scurg si se depun circa 5.800.000 tone de aluviuni.

O dovada clara a depunerii acestor aluviuni o constituie aparitia pe harta deltei, la nord-est de Sulina, a Golfului Mosura, care s-a format in urma tendintei de sudura a celor doua brate ale Dunarii: Chilia si Sulina.

Analiza climei

De la aliniamentul grindurilor Letea, Caraorman pana la Marea Neagra se intalneste delta fluvio-maritima, un peisaj cu o fizionomie proprie si particularitati topolimatice specifice.

Cea mai mare influenta in definirea particuraritati climei si topoclimei deltei fluvio-maritime o are influenta Marii Negre, cu atat mai pregnant cu cat suprafata uscata este aproximativ aceasi cu suprafata de mlastina si apa.

Datorita faptului ca pe suprafata Marii Negre au loc procese de evaporatie, aceasta functioneaza ca un "baraj termic" (Gh. Bazac, 1983) ce produce inversiuni de temperatura.

Inversiunile de temperatura duc la o stabilitate termica a temperaturilor in perioada calda, au loc curenti de aer care destrama sistemele noroase, provoaca frecventa timpului senin, a duratei de insolatie si de radiatie solara cat si diminuarea cantitatilor de precipitatii si la aparitia fenomenelor de uscaciune si seceta.

Astfel, aici nebulozitatea este cea mai mica din tara ( < 5 zecimi ), durata de stralucire a soarelui (2475.0 ore/an), iar radiatia solara ( > 135 K.cal/cm² suprafata orizontala) sunt cele mai mari din tara. Frecventa zilelor senine este maxima (68.6 zile).

Durata de stralucire a soarelui, exprimata in ore si minute:

Temperatura aerului este moderata, fenomen ce se accentueaza pe masura ce ne apropiem de mare si prezinta o oarecare inertie ce se remarca de la zi la noapte si de la iarna la primavara sau de la toamna la iarna cat si de la vest spre est.

In ianuarie, temperatura este de -0.2˚C, iar in iulie de 23.0˚C si respectiv 22.9˚C. In 2008 s-au inregistrat valori de peste 40˚C. Media anuala are valori de peste 11˚C, iar amplitudinea medie anuala de 23.2˚C.

Media temperaturilor perioada 2003 - 2007

Zilele cu inghet sunt de 73.3 zile, cele de vara, 62.7 zile, iar cele tropicale sunt rare.

Umezeala relativa a aerului, media anuala este de 85% datorita proceselor de evaporatie si evapotranspiratie de pe suprafetele de apa si vegetatie.

Umezeala aerului %

Precipitatiile atmosferice sunt cele mai mici din tara, cantitatea medie anuala fiind de 300-400 mm. Influenta Marii Negre se observa daca se urmareste evolutia acestor precipitate anuale de la vest la est: Tulcea 467.8 mm, Gorgova 438.7 mm, Crisan 371.4 mm, Dranov 356.5 mm, Sulina 304.4 mm.

Media precipitatiilor atmosferice, cantitati exprimate in l/m²

O alta caracteristica al topoclimatului Deltei fluvio-maritime, o reprezinta vantul, care bate din toate directile, aproximativ cu aceasi intensitate.

Contrastul termic apa-uscat determina in cursul a 24 ore o rotire a vanturilor in sensul acelor de ceas infuentand modul de deplasare a brizelor: noaptea dinspre grind spre mare (briza de mare), ziua dinspre mare spre grind (briza de zi). Cele mai mari viteze le inregistreaza briza de zi (1-4 m/s), iar cele mai mici, briza de noapte ( < 1 m/s).

Conditiile locale si circulatia atmosferei prin prezenta vanturilor determina mai ales in regiunea de litoral, cel mai mare potential energetic eolian, vitezele medii energetice anuale depasind 7.6 m/s, ceea ce justifica necersitatea captarii acestuia si utilizarea lui practica. (Silvia Patrichi, Ion Lagiuman, 1983, Geografia Romaniei I, 1983)

In cursul anului, maximele temperaturii sunt de > 38°C, minimile fiind de -25°C.

Analiza faunei

Delta Dunarii constituie partea cea mai joasa de pe teritoriul tarii noastre, o campie in formare prin aluvionare. Portiunile de uscat, la cotele obisnuite ale fluviului, reprezinta circa 13%, cea mai mare parte a Deltei fiind acoperita de mlastini, lacuri, garle si ape permanante. O atractie deosebita pentru turism o constituie peisajul exotic, unic in felul lui pe intreg teritoriul european, adevarat sanctuar  pe care 280 de specii de pasari si l-au ales ca lacas.

Delta Dunarii este o rezervatie naturala de interes mondial, prin frumusetea peisajelor sale, ea constituind o importanta zona turistica.

Delta Dunarii s-a format intr-un golf marin umplut cu aluviunile fluviuluii, fiind cea mai tanara formatie geomorfologica din tara. Au mai contribuit si actiunile marii, a vantului si a vegetatiei.

FAUNA - 3541 specii

Datorita conditiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre si acvatice, fauna este reprezentata de 3.541 de specii (3061 nevertebrate si 480 vertebrate).

Nevertebratele formeaza, de departe cea mai mare parte din fauna cu peste 3.000 de specii. Din acestea sunt 435 de specii de viermi si rotifere, 91 de specii de moluste, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide si 2.244 de specii de insecte.

Fauna piscicola are o varietate remarcabila, cuprinzand 86 de specii incluse in 22 de familii. Majoritatea sunt specii de apa dulce, dar sunt reprezentate si de specii marine precum si specii care traiesc in Marea Neagra si patrund in Delta in timpul sezonului de reproducere.

Aproximativ o treime dintre specii au fost si sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibita pentru o perioada de 10 ani, incepand cu 2006) si scrumbia de Dunare (Alosa pontica).

Fauna amfibienilor si a reptilelor este bine reprezentata, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentati de 10 specii de broaste: broasca de lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de balta (Bombina bombina), brotacelul (Hyla arborea), broasca de pamant bruna (Pelobates fuscus), broasca raioasa bruna (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis), Broasca de pamant siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone si 2 specii de soparle de apa, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 11 specii incluzand testudine, soparle (Sauria) si serpi (Serpentes).

Fauna ornitologica, fiind inregistrate in total 331 specii. Zona are o importanta universala pentru cuibaritul multor populatii de pasari cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul cret (Pelecanus crispus) si cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai intalnesc aici colonii importante de starc lopatar (Platalea leucorodia) si cateva specii cuibaritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla).

Zona Deltei Dunarii este un loc de popas major, atat de primavara cat si de toamna, pentru cateva milioane de pasari, in special rate, barza alba (Ciconia ciconia) si numeroase specii de pasari de prada. In sezonul de iarna, Delta gazduieste grupuri mari de lebede si gaste, incluzand aproape intreaga populatie de gasca cu gat rosu (Branta ruficollis).

Cele 331 specii de pasari includ: cea mai mare parte a populatiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) si pelican cret (Pelecanus crispus); 60 % din populatia mondiala de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus); 50 % din populatia mondiala de gasca cu gat rosu (Branta ruficollis).

In Sulina exista ca specii protejate: Cormoranul mic, Pelicanul comun, Pelicanul cret, Starcul de noapte, Starcul galben, Egreta mica, Egreta mare, Starcul purpuriu, Starcul lopatar, Gasca cu gat rosu, Tiganusul, Lopatarul, Codalb, Herete de stuf, Califarul alb, C. rosu, Corbul, Dropia, Spurcaciul, Piciorongul, Vulturul hoitar.

Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii incluzand specii de importanta conservativa europeana cum sunt vidra (Lutra lutra) si nurca europeana (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) si mistretul (Sus scrofa) au importanta economica pentru blana si respectiv, pentru vanatoare. Alti pradatori sunt reprezentati de hermina (Mustela erminea), cainele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) si pisica salbatica (Felis silvestris).

Prin Conventia de la Berna sunt protejate un mare numar de pasari (313 din totalul de 331 specii), urmand apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, si de asemenea un numar de 24 de specii de pesti din care 22 specii sunt protejate.

Animalele domestice precum caii, porcii, bovinele, ratele, gastele, sunt lastate libere sa se hranesca din vegetatia bogata din imprejurimi. Intoarse in salbaticie, acestea isi schimba fizionomia si comportamentul initial. Putine animale mai raman inchise in gospodarii si acestea numai pentru hrana zilnica.

Cea mai mare problema o reprezinta patrupedele (in general de talie mica) care hoinaresc nestingherit strazile Sulinei (mai ales noaptea cand devin foarte agresivi) hranindu-se cu gunoaiele menajere lasate in preajma containarelor.

Problema care nu si-a gasit rezolvare de zeci de ani este cea a tantarilor, folosirea pesticidelor in masa fiind interzisa.

3.13. Analiza vegetatiei

FLORA - 1 839 specii

Flora este reprezentata de peste 1.839 de taxoni, iar circa 70% din vegetatia deltei este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociatiile de Scirpetum si de vegetatia de stuf de pe plauri.

Pajistile vest-pontice de Carex divisa

Sunt raspandite pe litoralul Marii Negre, Grindul Chituc, Delta Dunarii (Caraorman, Sulina, Sf. Gheorghe, Sfistofca).

Fitocenozele formeaza fasii de 300-1500 m², la 1-5 m altitudine, terenul fiind plan cu mici denivelari, vechi dune fixate sau micro depresiuni, temporar baltite.

Vegetatia este sructurata pe doua etaje. Primul, cel mai inalt (50-70 cm) este alcatuit din: Agropyron elongatum, Agrostis pontica, Limonium vulgare, Juncus Littoralis, Daucus Guttatus ssp. zahariadi, Carex distans, Artemisia santonicum. Cel de-al doilea etaj este realizat de numeroase plante de talie mica, halofile si suportant halofile cum sunt: Cynodon dactzlon, Aeluropus littoralis, Plantago arenaria, Spergularia maritima, Halimione verucifera, Plantago maritima, Lotus tenuis, Samolus valerandi, Plantago coronopus.

In zonele mai joase, cu concentratie mare de saruri, apar speciile haxofile: Salicornia prostata, Spergularia maritima, Suaeda maritima.

Compozitia floristica este compusa din specii edificatoare cum ar fi: Carex divisa, Juncus gerardi si alte specii importante: Juncus littoralis, Aster tripolium, Spergularia maritima, Limonium gmelini, Puccinellia limosa, Argusia sibirica, Medicago falcata, Daucus guttatus ssp. zahariadi, Chenopodium glaucum, Rumex maritimus, Salicornia europaea, Plantago coronopus, Artemisia santonicum, Agropyron elongatum, Plantago maritima, Aeluropus littoralis, Samolus valerandi, Medicago falcata, Cynodon dactylon, Trifolium fragiferum.

Vegetatia in orasul Sulina se imparte in trei categorii in functie de ariile antropizate:

Vegetatia urbana se afla pe faleza malului drept si este compusa din:

Aliniamente formate din Salix alba, Fraxinus excelsior, Populus alba, Populus simoni, Ailanthus altisima, Thuja orientalis.

Platbande: Yucca filamentosa, Hibiscus syriacus, Rudbeckia sp., Ipomea indica, Ageratum mexicanum, Calendula officinalis,

Garduri vii: Thuja occidentalis si orientalis, Chamaenciparis lawsoniana, Hibiscus, Buxus sempervirens, Ligustrum ovalifolium.

Vegetatia rurala se regaseste in zonele locuite si este formata din:

Plante legumicole si fructifere in lotizari: Cucumis sativus, Lycopersicum esculentum (tomata),Capsicum annuum (ardeiul), Allium cepa, Daucus carota (morcovul), Zea mays, Vitis vinifera, Prunus sp., Malus sp., Cydonia oblonga (gutuiul), Atropa belladonna (matraguna), Ficus carica (smochinul).

Aliniamente pe strazi si alei: Robinia hispida, Fraxinus excelsior, Betula pendula, Prunus cerasifera

Pe langa borduri, garduri si in fata portilor: Portulaca grandiflora, Ricinus communis

Vegetatia spontana

Dunareana: Carex distans, C. divisa, Myriophyllum, Nuphar, Trapa natans, Trifolium fragiferum, Typha angustifolia, Utricularia vulgaris, Wolffia arrhiza, Acorus calamus (obligeana).

Maritima: Aeluropus littoralis, Agrostis gigantea pontica,Cakile maritima, Centaurea pontica, Convolvulus lineatus, C. persicus,Crambe maritima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides, Lotus tenuis, Salicornia europaea, Tamarix ramossisima.

Palustra: Agrostis gigantea, Carex divisa, Centaurea pontica, Elaeagnus angustifolia, Koeleria pyramidata, Salicornia prostrata, Trifolium fragiferum.

Vita-de-vie apare ca planta spontana adusa de aluviuni, a prins radacini in digul bratului si se devolta foarte bine, localnicii folosind-o pentru productia vinului.

Hippophae rhamnoides (catina) a fost introdusa in zona bazinului mare si s-a adaptat raspandindu-se fara a necesita lucrari de intretinere.

Speciile spontane consumate de catre localnici pentru hrana sau pentru efectele lor terapeutice: Acorus calamus (obligeana), Trapa natans etc.

3.14. Analiza evolutiei Golfului Musura

"Sulina, a suferit schimbari majore in ultimii 150 de ani din pricina fenomenului antropogen. Acestea includ lucrarile ingineresti din a doua jumatate a sec. al 19-lea, cand Bratul Sulina a fost transformat in canal navigabil, construindu-se astfel si digurile de prelungire a canalului ce astazi se extind cu 8 km spre Marea Neagra.

Aceste interventii au afectat drastic procesele naturale ale Marii Negre in apropierea gurii Sulina astfel, in sudul gurii Sulina, eroziunea naturala a fost inversata in apropierea digului unde s-au acumulat tone de aluviuni, pe cand in restul sudului s-a inregistrat cea mai mare rata de erodare a intregii coaste romane, cu mai mult de 20m/an.

Sedimentele acumulate in partea de nord a digului, ce se intind pe o suprafata imensa, au ajutat la formarea rapida a unei fasii alungite de nisip, transformand Golful Musura intr-o laguna.

In ultimii ani, multi cercetatori au evaluat efectul antopizarii asupra tarmurilor din intreaga lume, demonstrand impactul distrugator si schimbarile ireversibile ce au avut si au loc. Plaja Deltei este considerata cel mai fragil sistem costier din lume. In Mediterana s-au efectuat studii asupra coastelor deltaice ale fluviilor: Rhone (Bird, 1988), Ebro (Jimenez et al., 1997), Nile (Fanos, 1995), si Po (Simeoni and Bondesan, 1997). Rezultatele acestor studii indica rolul indiguirii privind sedimentele costiere, dar si impactul altor lucrari precum protejarea malurilor prin diguri de protectie ce au determinat modificarea liniei tarmului prin schimbarea transportului de sedimente in apropierea tarmurilor si modificarea cumulului sedimentelor. (e.g. Komar, 1998; Finkl, 1994; Anfuso and Martinez del Pozo, 2005)."[11]

"Cauza principala pentru erodarea plajei dintre Sulina si Sf. Gheorghe il reprezinta constuirea celor doua diguri paralele, in prelungirea canalului Sulina. Astfel, cele doua diguri extinse cu 8 km spre largul Marii Negre, au afectat puternic circulatia curentilor marini,precum si transportul sedimentelor in apropierea tarmului.

Mai exact, transportul natural de sedimente ce erau directionate de curenti dinspre bratul Chilia spre sud, a fost intrerupt de aceste doua diguri directionand depozitarea aluviunilor aduse de bratului Chilia in Golful Musura (ce a ajuns astazi o laguna aproape de inchidere in urma formarii unei fasii de sedimente de-alungul curentului). In partea drepta a gurii Sulina, forma curbata la baza a digurilor, precum si prelungirea exagerata a acestora spre larg, au determinat schimbarea directiei curentilor, transportand aprox. 190.000 m³ de sedimente pe an si depozitate chiar la baza digului (in dereptul zonei libere) pe o portiune de 5 km lungime. Acestora li se adauga miile de tone de sedimente excavate si aruncate dupa dig in urma proceselor de dragare a canalului.

In restul sudului, procesul de eroziune a atins una dintre cele mai mari cote de risc pe intreg litoralul romanesc, pierzandu-se pana la 30 m din litoral (cota atinsa in nordul grindului Casla Vadanei). Cauzele principale fiind: minimalizarea fondului sedimentar in urma lucrarilor de indiguire si dragare efectuate de-a lungul Dunarii, extinderea gurii Sulina, redirectionarea sau inchiderea unor canale din Delta Dunarii, dar si fenomenele climatice sau orientarea nord-sudica a liniei litoralului la care vanturile puternice din N-E accelereaza procesul de eroziune a tarmului."[12]

Potrivit raportului IPCC in 1990 (vezi Cooper si Pilkey, 2004) din cauza incalzirii globale, nivelul marii va creste cu 30 cm pana in anul 2030, insemnand retragerea tarmului cu 3-5 m/an. Aceasta prognoza este subiectul extrapolarii lineare a Prof. Panin (vezi Panin, 1999) in care presupune ca nivelul marii va creste cu 13-14 cm pana in 2030, insemnand retragerea tarmului cu 1,5 - 2 m/an.

Studiind aceste fenomene, Dr. Adrian Stanica (vezi Stanica A., 2003) descrie sub forma unor scenarii, tendintele de gestionare a evolutiei tarmului Sulina - Sf. Gheorghe.

Scenariul 1. Presupunand ca nu vor exista interventii aditionale, se estimeaza ca linia tarmului in zona sudica a digurilor, depunerea de sedimente deja existenta va creste cu 5-10 m/an (in functie de distanta fata de dig), drept urmare se estimeaza ca in 2030 tarmul va creste cu aproximativ 250 m fata de pozitia prezenta.

4 km mai jos, in zona stabila, pe o portiune de 12 km, linia tarmului va creste cu aprox. 150 m, adica 6 m/an pana in 2030.

Mai departe in sud pana aproape de Sf. Gheorghe, in zona ce prezinta erodari alarmante de ani de zile, este estimat ca malul se va retrage cu aprox. 25-50 m/an. Aceasta retragere a liniei tarmului se va atenua pana in Sf. Gheorghe unde, din cauza cresterii nivelului marii, linia tarmului se va retrage cu 1-2 m/an. Rata erodarii tarmului acestui sector Sulina - Sf. Gheorghe, ce prezinta astazi valori de retragere de la 5 la 25 m/an (in functie de zona), poate atinge valori aproximative de la 7 la 25 m/an. Rata poate creste de la an la an, ajungand in 2030 la valori cuprinse intre 175 si 600 m (in functie de zona). Aceasta estimare nu ia in calcul efectele morfologice cum ar fi inundarea ariei depresionare aflata dupa bariera litorala.

In ciuda descresterii transportului de sedimente, este putin probabil ca rata de erodare a tarmului sa fie mai mare decat cea prezisa mai sus. Chiar si asa, retragerea amenintatoare a liniei tarmului in unele locuri va aduce de la sine degradarea severa a mediului in zona costiera.

Scenariul 2. Presupunand interventia autoritatilor, teoretic, acest scenariu nu poate fi prezis cu acuratete in absenta unor proiecte strategice confirmate; dar se pot considera doua ipoteze extreme: una pozitiva si una negativa.

Scenariul pozitiv consta in luarea deciziilor de a investi substantial in protejarea coastei impotriva eroziunii prin diferite strategii de protejare, precum si etapizarea interventiilor in functie de prioritati:

a.      Diferite tipuri de constructii pentru protejarea coastei:

Structuri masive de diguri tip «sparge val» sau diguri de prelungire a malului,

Cordoane litorale submerse si emerse realizate prin pompari masive de nisip din largul marii,

Sau combinatii intre cele doua tipuri pentru zonele cu eroziune puternica.

b.     Extinderea spatiala a zonelor protejate.

c.      Perioada interventiei (cu cat mai repede cu atat mai bine). In cazul ideal, in care se intervine in cel mai scurt timp si pe toata lungimea coastei, linia tarmului va ajunge in 2030 aproximativ in aceeasi pozitie pe care a avut-o la finele lucrarilor."

d.     Implementarea unor legi sau reguli adoptate de Uniunea Europeana prin care sa stopeze dragarea si indiguirea malurilor Dunarii sau chiar demolarea unor maluri indiguite ce nu prezinta pericol. Drept urmare, sporirea transportului de sedimente va atenua procesul de eroziune a intregii coaste.

Scenariul negativ, in care toata fasia coastei va fi complet erodata din mai multe cauze, cum ar fi:

Dragari excesive a intregului curs al Dunarii, inclusiv dragarea bratelor si canalelor deltei pentru navigare,

Construirea barajelor hidroelegrice din partea inferioara a Deltei Dunarii,

Devierea sau obturarea unor canale prin diferite reglementari sau distributii ale cursurilor de apa, procese ce impiedica transportul sedimentelor.

3.15. Analiza riscurilor ecologice

Relieful in Sulina este deosebit de plat pentru grinduri, cotele variaza intre 0 si 3 m, zonele depresionare situate sub ape fiind dominante.

Suprafetele de apa din teritoriu administrativ al orasului Sulina ocupa 96% din total, si sunt construite din Bratul Sulina, complexe de lacuri, canale precum si intinse zone de balta cu vegetatie specifica.

Intravilanul orasului are foarte putine spatii plantate datorita dimensiunilor reduse a grindului pe care s-a dezvoltat dar si greutatea asigurarii unui pamant fertil care ar intretine vegetatia durabila.

Principalele resurse naturale din zona sunt construite de fondul piscicol din Marea Neagra, Bratul Sulina, canalele si lacurile din teritoriu.

Resursele regenerabile sunt: stuful, animalele si pasarile pentru vanat, precum si pasunile.

Teritoriul administrativ al orasului Sulina este situat in limitele Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii instituita dupa normele internationale de protejare a zonelor umede.

In lista rezervatiilor si monumentelor naturii cu regim strict protejat se afla Zona Vatafu-Lungulet. Aceasta arie protejata reprezinta un complex lacusru format din lacuri, garle, canale si mlastini, cu vegetatie acvatica si palustra bogata si diversificata. Aici se regaseste o arie bogata in specii acvatice si palustre printre care Aldrovanda vesiculosa, Trapa natanis si Salvinia natans. Cauza degradarii este circulatia barcilor cu motor in zona.

Nisipurile Sulina - est

Aria protejata se afla pe o zona cu nisipuri fluvio-maritime si acoperita de plante arenare cum sunt: Secale sylvestre, Polygonum arenarium, Polygonum maritimum, Scolymus hispanicus, Convolvulus persicus, Convolvulus lineatus, Agrostis Gigantea ssp. pontica, Apera spica-venti ssp. sabulosus, Centaurea pontica s.a. Dintre arbusti se gasesc frecvent, formand palcuri, Hippophae rhamnoides, Tamarix ramossisima, Elaeagnus angustifolia.

Situl reprezinta habitatul unde creste specia endemica Centaurea pontica (taxon global amenintat), specie foarte rara, aflata in numai doua localitati din Delta Dunarii si o serie de specii rare din Romania cum sunt: Scolymus hispanicum, Convolvulus persicus etc.

Aria este in proprietatea staului si aici se desfasoara activitati slabe de pasunat care nu au impact negativ asupra statutului de rezervatie naturala.

Desi multi speculeaza ca plaja din Sulina este erodata din cauza curentilor marii, am observat, comparand hartile satelitare din trecut si prezent, 1975 respeciv 2008, ca plaja a crescut cu aprox. 150 m. Printre cauzele potentiale ale degradarii ar fi dezvoltarea constructiilor in zona.

Celelalte suprafete de lacuri, balti, plaja si mare (conform legii 82/1993) sunt incadrate in zonele tampon, care se pot explora din punct de vedere economic, folosind mijloace traditionale. Aici se practica pescuitul, vanatoarea si recoltarea stufului si celelalte resurse regenerabile.

In prezent se constata o diminuare calitativa a fondului piscicol, prin diminuarea ponderii speciilor valoroase.

Exemplu:

Principalul element responsabil pentru aceste schimbari este cresterea gradului de poluare din ultimele decenii, pe fondul cresterii presiunii antropice asupra mediului natural.

Pe langa poluare, un impact pronuntat l-au avut si modificarile majore survenite in cadrul sistemului de circulatie al apelor in regim natural, datorita creerii unor canale, obturarii unor organisme hidrografice.

S-a produs o crestere de circa 2,5 ori a capacitatii de scurgere a apei si aluviunilor pe Bratul Sulina regularizat, care a condus la o schimbare radicala a repartitiei debitelor de apa pe celelalte brate ale Deltei Dunarii.

Datorita amenajarii cu diguri a gurii de varsare in mare a Bratului Sulina, s-au produs schimbari profunde ale circulatiei apei si aluviunilor de-a lungul coastei Deltei, la nord si la sud de gura Sulina, care s-au soldat, in cea mai mare parte, cu eroziuni ale tarmului.

Braconajul este pedepsit penal sau cu amenzi contraventionale, dar in cele mai multe cazuri acesta nu se respecta.

Riscuri naturale

Daca pentru teritoriul administrativ al orasului Sulina, emisiile care polueaza aerul, nu sunt o problema, neexistand agenti economici care sa efectueze procese tehnologice poluante, si nici centrale termice, poluarea apelor si a solului este un element sensibil al zonei.

Poluarea apei din Dunare ce transporta pana aici tot ce colecteaza pe traseul in amonte se mai datoreaza si utilizarea navelor, ca mijloace de transport, unicul acces in zona, dar si de tranzitul navelor maritime. Scaparile de uleiuri si produse petroliere, sau chiar indepartarea reziduurilor de orice natura de pe navele comerciale pun in pericol ecosistemele acvatice.

Imbatranirea parcului de nave fluviale sporeste riscul de pierderi de produse petroliere, si intra in atributia Registrului Naval.

Orasul Sulina are sistemul de alimentare cu apa bazat pe captarea apei din Bratul Sulina si prin urmare, Dunarea este direct afectata de orice accident de poluare a apelor fluviului.

Poluarea apelor bratului navigabil dar si a canalelor baltilor si lacurilor la care ajunge apa din Dunare se produce din ce in ce mai frecvent cu deseuri din materiale nedegradabile, fenomen care se produce prin fluctuatia din amonte a cotelor Dunarii. Solutiile in aceasta privinta depasesc posibilitatile de decizie la nivelul administratiei locale sau judetene, organismele de protectie a mediului trebuie sa impuna conditiile de stopare a acestui risc de poluare.

In zona Portului Liber Sulina se interzice depozitarea materialelor si substantelor poluante. Accesul pentru controlul materialelor depozitate este permis de catre agentii ecologisti, responsabili in zona.

Depozitul pentru deseuri municipale Sulina este amplasat la cca. 4 000 m fata de zonele locuite, dar la cca. 400 m de tarmul Marii Negre, cca 300 m de Dunare si 50 m fata de canalul de centura. Datorita faptului ca nu este amenajat, are impact negativ asupra zonei limitrofe si a panzei freatice, care se afla la mica adancime.

In perioadele cu ape mari, zona de depozitare este partial inundata.

Cutremurele din ultimele decenii nu au provocat pagube materiale in Sulina, totusi localitatea este incadrata gradului seismic 6.

Asociatia Salvati Dunarea si Delta desfasoara actiuni concrete de protectie a Deltei si Dunarii si promoveaza o atitudine responsabila fata de mediul inconjurator la nivelul publicului larg.

Asociatia Salvati Dunarea si Delta, cu sprijinul Ultravision, a amplasat bannere cu mesaje care indeamna la protectia biodiversitatii Deltei Dunarii in sapte localitati si pe cinci nave de pasageri din Delta.

Mesaje ecologiste:

"Un pet dispare in 800 de ani. Nesimtitii niciodata! Desi sunt biodegradabili."

"Apa trece, gunoaiele raman!"

"Gunoaie s-arunci la mama ta, nu la mama natura!"

"Vreau sa mananc din nou bors de peste cu apa din Dunare. Ma lasi!?"

"Daca vezi un braconier, suna-l pe policier: 0240 506700"

"Avem o ambitie braconierii pe cale de disparitie!"

"Bine-ai venit in Delta Dunarii: Paradisul braconierilor!"

"Dunarea vine de la nemti. E invatata cu disciplina. Pescuieste nemteste! Adica legal."

"Operatiunea "anti-monstru": stop braconajului in Delta!"

"Delta Dunarii pentru noi, dar mai ales pentru copiii nostri!"

"Un sac de stiuca si specia e pe duca!"

"Trofeele se pozeaza, nu se congeleaza!"

"Stiu ca stii ca stiuca-i peste. Stiai ca se nimiceste?!"

"Pestele rapitor este prea valoros pentru a-l prinde o singura data!" - Lee Wulf , legenda a pescuitului sportive.

"Ca sa mai prinzi si la anu', nu lua peste cu toptanu!"

3.16. Analiza sociologica

Sulina este un oras european care a purtat neoficial numele Europolis, datorita structurii eterogene a comunitatilor si spiritului de toleranta etnica, fenomen bazat pe respect si luciditate, intr-o atmosfera de pluriculturalism, unic in Europa acelor timpuri, fapt consemnat in lucrari, rapoarte ale diplomatilor, condamnatilor si calatorilor temerari.

Aflam din scrierile timpului de pirati si raufacatori, dar descoperim in aceste scrieri ca portul era plin de sute de corabii cu steaguri din flamuri la catarge din toata floarea biruitorilor de valuri si furtuni ale imperiilor. In acest mozaic de natii si religii in viata unui mic port, corabierii au baut in birturi, cot la cot, in fum de pipa marinareasca, zile si saptamani, asteptand sa se faca marea buna sa poata ridica panzele si sa plece din nou la drum.

La intretaierile de imperii murise orgoliul natiei, s-au legat prietenii cum numai marinarii le stiu a le aprecia si respecta, pentru ca drumurile lor se intretaiau in alte porturi, in alte birturi, in mirosul aceluias fum cu povestiri si strigate de bucurie, in limba lor, la un chef cu rom.

Populatia orasului oscila de la 5.000 de locuitori la 15.000 - 20.000 locuitori in functie de operatiunile comerciale navale, cresterea sau descresterea populatiei locale fiind influentata si de cat de mare era bogatia anului agricol prin productia de grau. In port se incarcau bunuri de care multe tari aveau nevoie sare, grau, cherestea.

Corabierii si mai tarziu navigatori din epoca aburului de pe carcaboate ce ramaneau in port la iernat pentru reparatii, se debarcau si lucrau in postele de docheri formate spontan pe criterii de natie sa-si dubleze veniturile.

Portul atragea, ca un magnet, docheri de pretutindeni care castigau de trei ori mai mult decat in orice alt port, datorita privilegiilor fiscale, unii isi agoniseau banii si se repatriau, altii se casatoreau si deveneau localnicii, altii se pierdeau in aburii alcoolului si erau culesi de o corabie cu echipajul incomplet, piezandu-se pe cale de ape.

Aflam dintr-o statistica descoperita intr-o scrisoare din arhiva Comisiunii ca Sulina devine micul oras european in care, la sfarsitul secolului al XIX-lea, la o populatie de aproximativ 5.000 de locuitori, existau 27 de nationalitati: greci 2056, romani 803, armeni 444, turci 268, evrei 173, rusi 594, austro-ungari 211, albanezi 117, tatari 22, bulgari 35, germani 49, danezi 6, italieni 45, englezi 24, francezi 11, gagauzi 5, muntenegri 22, polonezi 17, lipoveni 7, indieni 4, senegalezi 11, etiopieni 5, algerieni 8, alte etnii 64.

Limba vorbita de comunitate era greaca, dar oficial franceza.

Astazi, din cauza imigrarilor si casatoriilor intre cetatenii de diferite etnii se mai numara doar 6 nationalitati: greci 62, romani 3955, turci 7, lipoveni 470, ucrainieni 59, alte etnii 8.

Invatamantul era foarte important, educatia fiind asigurata de doua scoli grecesti, doua romanesti, o scoala germana, o scoala italiana, un gimnaziu, o scoala de arta pentru fete cu predare in limba franceza, una evreiesca si un institut englez de marina.

Astazi, invatamantul este pe muchie de cutit existand doar o scoala mica (clasele I-IV), o scoala mare (V-VIII) si un liceu.

Si natiile s-au adunat fiecare cu credinta lor si asa au contribuit, cu banii propri, dupa nevoi, cate un locas sfant pentru fiecare religie, astfel s-au ridicat zece biserici: biserica anglicana, un templu evreiesc, o geamie turceasca, biserica ortodoxa - greca, biserica armeneasca, doua biserici romanesti, biserica ruseasca, biserica lipoveneasca si biserica catolica.

Astazi, mai exista doar cinci lacase sfinte: Catedrala Ortodoxa Sf. Nicolae si Alexandru, Biserica Ortodoxa Sf. Nicolae, Biserica Romano-Catolica, Biserica Greaca Sf. Nicolae, Biserica lipoveneasca Sf. Petru si Pavel.

Obiceiuri si traditii

In privinta obiceiurilor traditionale, la Sulina s-au pastrat credinte si obiceiuri ale cultului religios cu respectarea identitatii etnice (pastrarea primei impartasanii la catolici, costumul de sarbatoare specific la lipoveni, placerea de a canta la instrumente traditionale la greci, etc).

Exista un deosebit spirit de toleranta, cu respect reciproc intre etnii, cu participarea comuna la petrecerile si sarbatorile comunitare.

Sarbatoarea Vasilopitei, in cadrul comunitatii elene, este un prilej de a se aduna in fata pitei Sfantului Vasile. Dansurile traditionale, legate de locurile de origine ale strabunilor, vechi cantece prind glas prin vocea unor persoane venerabile ale comunitatii.

Un alt obicei in Sulina, intalnit la toti locuitorii este cel al inmormantarii. Cand moare un pilot sau un marinar, toate vapoarele din port incep sa sune in momentul cand cortegiul funerar iese de la biserica spre cimitir; el merge de obicei pe strada a I-a.

Festivaluri:

Concurs National de Interpretare Muzicala 'Copii canta marea'

Festivalul Minoritatilor

Sarbatorile Deltei

Concurs National de Creatie si Interpretare Muzicala (muzica usoara, dance)

Sarbatoarea Campeneasca "Lacramioare, Lacramioare"

Spectacolul "Cantecele Marii"

Manifestari cultural - sportive dedicate Zilei Marinei.

Sarbatoarea zilei orasului de Sf. Maria.

Din cauza somajului ridicat, locuitorii Sulinei si in special tinerii migreaza catre alte orase sau chiar ale tari. Cei ce raman aici si nu stau la curte pentru a beneficia de turistii sezonului estival, incearca sa se angajeze in diferite institutii pe bani putini. Altii traiesc din pescuit sau taierea stufului (iarna), cum spunea Cristian Balea - pictor: "Noi avem o idee in cap - daca producem acum grosu' dup-aceea, doi ani nu mai mergem la pescuit. In alte parti ale tarii pestele se vinde foarte bine; aici e foarte ieftin, adica nu ai nici un castig, nu-ti scotti nici macar benzina pe care ai consumat-o pan' acuma. Dormim pe stuf facut saltea, ciolofan pus deasupra si iar stuf, ca un sanvis asa si aste e toata caldura o lanterna pe post de lumina, un radio d-ala mic, mancare si haine. Mancare, din balta peste Stam cu saptamanile, o saptamana, doua, trei, depinde cum se prinde, daca este peste stam si o luna acolo".

Localnicii care stau la curte si mai au doua-trei camere-n plus o duc bine, ce castiga vara (de pe uma turistilor) le ajunge iarna.

Majoritatea localnicilor sunt de parere ca Sulina este un loc mort iarna, cand orasul este acoperit de o tristete profunda (cauza - vanurile), mai ales cand ingheata bratul, nu-si cumpara ziare, nu se duc la doctor, desi poate fi chemat un elicopter in caz de urgenta, dar sunt fericiti ca au internet.

Sulinenii, constienti de potentialul pe care l-a avut orasul lor, tanjesc la vremurile bune in care Sulina era Centru Europolis, alfel isi doresc servicii mai bune, locuri de munca, apa mai putin poluata, pastrarea traditiilor si obiceiurilor, locuri de socializare (cinematograf, teatru, dar cluburi pentru tineri).

Un fost capitan de nava, Gheorghe Doru spunea: "Cand mergi prin Sulina, calci pe istorie", putini sunt cei care au auzit de la batrani sau invatatori despre istoria impotanta pe care a avut-o orasul lor; incet dar sigur aceste povesti se vor pierde, ramanand dor faptele sau documentele scrise.

Turistii afla despre Sulina din carti, internet sau din vorba-n vorba de la altii. Sunt turisti de toate categoriile:

Interni - din alte localitati, comune sau sate, se cazeaza la hoteluri sau pensiuni

Externi - de peste hotare, prefera sa stea cu cortul

Sezonieri - in fiecare sezon estival

De sejur lung - stau aici o luna sau chiar doua

Definitivi - dupa multi ani, in care si-au dat seama de partile bune si cele rele se stabilesc aici si-si incep o afacere.

De agrement - pe motiv cultural, sau pentru hobby (pescuitul)

De odihna si destindere

Sportivi - pescuit sportiv, inot

Religiosi - pentru bisericile si cimitirele din Sulina

Un exemplu de turisti pe care i-am intalnit in Sulina a fost o trupa instrumentala de francezi ce-si castigau banii pentru sejur delectand "publicul" cu piesele lor.

3.17. Analiza tipologiei locuirii

In Sulina se remarca 3 tipologii de curti:

Curte de tip rural. Curte lunga, acoperita cu bolta, orientarea casei cu latura scurta spre strada, de-a lungul limitei de nord a parcelei. Utilizarea curtilor este in mare parte dedicata muncilor gospodaresti, cea mai mare parte din spatiul curtii ocupandu-l gradina de legume si zarzavat iar un spatiu foarte mic este dedicat gradini de flori.

Curte tip "case de vacanta" este spatiul in care, vara, locuitorii satului isi desfasoara cea mai mare parte a activitatilor casnice si sociale. Acestea sunt adesea reorganizate pentru primirea turistilor introducandu-se elemente pentru atragerea acestora. Spatiul curtii este pietruit, din pamant batut sau in cel mai rau caz betonat iar spatiile adiacente ale curtii introduc gradina de flori. Se remarca lipsa gradini de legume si zarzavat.

Curte tip pensiune. Spatiul curtii este mult mai redus acesta fiind organizat pentru a cuprinde casa introdusa cu intrarea principala la strada si o mica parcela destinata gradini de

flori.

3.18 Analiza vizuala

Terenul Sulinei este unul plat, intins, ce ofera perspective deschise tipice zonei deltei. Astfel sunt putine elemente ce se disting la nivel vizual de la mare distanta cum ar fi turnul de apa sau farurile.

Strazile foarte lungi si drepte ofera linii de perspectiva foarte clare, insa, din cauza lungimii nu se distinge nici un capat de perspectiva.

In tip ce strazile paralele Bratului Sulina creaza perspective foarte clare si bine definite, strazile perpendiculare pe brat creaza perspective taiate de elemente transversale cum ar fi reteaua elecrica, cabluri de internet si televiziune, conducte etc.

Strada I se prezinta sub forma de perspectiva tunel din cauza cladirilor inalte si vegetatiei tunsa (salcii tunse tip "breton").

Mergand pe Bratul Sulina, malul drept este perceput ca un front inchis opac din cauza cadirilor inalte si compacte; malul stang apare ca front deschis ritmat din cauza cladirilor de mici dimensiuni, aerisite si din cauza aliniamentului de plopi.

Efectul "surpriza" este oferit de traversarea vapoarelor de tonaj mare ce se observa de pe strada a II-a si a III-a (cum privim spre Dunare). Acest element ofera un capat de perspectiva dinamic "surpriza" si reperzinta cea mai spectaculoasa imagine.

Inafara orasului apar fronturile continue, in mare parte deschise cu orizontul drept, rare ori fronturile sunt intrerupte de diferite elemente (gunoaie, ruine, vegetie).

Mai apare si elementul ritmat creat de stalpii de inalta sau joasa tensiune.

Serpuirea canalelor ofera planuri multiple create de vegetatia din stuf.

Capatul digurilor era pe vremuri marcat prin cele doua faruri aflate la mila 0. Ele marcau granita intre delta si mare, intre dulce si sarat; acum, digurile prelungite, ca o amintire a vechilor faruri, au cate un stalp din fier infiplt in stabilopozii ce sustin inca Bratul Sulina.

3.19. Analiza tipologiei peisajelor

S-au identificat urmatoarele tipri de peisaje:

Peisajul natural: - peisaj de canal,

- peisaj specific deltei,

- peisaj de plaja "virgina",

- peisaj marin.

Peisajul natural este variat, cu plaja "virgina", perspective deschise spre Marea Neagra, precum si numeroase garle si canale. Litoralul marin ofera intinse plaje cu nisip fin, si amplitudine mare.

Un element de mare atractie il constituie peisajul specific deltei cu vegetatie specifica si deosebit de variata, originala prin aspectele peisagere: de la intinsele stufarii, si felurite plante de balta, cu nuferi albi si galbeni si insule plutitoare de plaur. Peisajul marin se caracterizeaza prin amplitudine si profunzime maxima, calmul orizontului si dinamica ritmica a valurilor.

Peisaj antropic: - peisaj de golf,

- peisaj de depuneri de aluviuni,

- peisaj de pasune

- peisaj de cimitir,

- peisaj rural,

- peisaj rural de delta,

- peisaj de maidan,

- peisaj de tranzit,

- peisaj urban de locuinte colective,

- peisaj fluvial.

Peisajul antropic este intr-o continua miscare si transformare, ducand la modificari lacustre, la modificarea grindurilor fluviale si a celor fluvio - marine, modificari ale garlelor si bratelor, ale golfului, cat si a cordoanelor litorale, etc.

Peisaj de faleza: - peisaj industrial (santierul naval),

- peisaj de port,

- peisaj rural de faleza,

- peisaj periferic industrial,

- peisajul locuintelor colective,

- peisajul industrial dezafectat.

Este un spatiu functional si, in acelas timp, un peisaj care atrage interesul turistilor cat si a locuitorilor oraselor. Peisajul de faleza are o dinamica proprie fiind intr-o continua transformare.

3.20. Analiza SWOT

FUNCTIUNI

Strengths (S-puncte tari)

functiuni urbane

traditi urbane

INFRASTRUCTURA

Strengths (S-puncte tari)

izolarea geografica ce pastreaza un ecosistem cu caracteristici atractive

plasarea la distante foarte mici fata de traseele turistice omoloage

prezenta infrastructurii portuare

Weaknesses (W-puncte slabe)

izolarea geografica

absenta accesului auto

nivelul ridicat al panzei freatice

absenta unei structuri navale proprii

conditii dificile de fundare

Opportunities (O-oportunitati)

perspective integrari in circuite turistice majore

drum Tulcea - Sulina

Threats (T-amenintari)

trafic naval scazut

realizarea drumului Tulcea-Sulina

SOCIAL

Strengths (S-puncte tari)

multiculturalitatea

prezenta monumentelor de arhitectura

Weaknesses (W-puncte slabe)

lipsa P.R.-ului

surse minime a bugetului local

Threats (T-amenintari)

poluare de-a lungul Dunarii si Marii Negre

degradarea ecosistemului deltic

PEISAJ

Strengths (S-puncte tari)

oras la malul unui fluviu

plaja spatioasa fara riscuri de erodare

degradarea specificului zonei datorita neincadrarii in caracteristicile peisajelor a

viitoarelor constructii

Opportunities (O-oportunitati)

existenta peisajului dunarean si peisajului marin

MEDIU

Strengths (S-puncte tari)

caracteristici climatice favorabile: stralucirea soarelui: 2475 ore/an

potential de generare de energie neconventionala (eoliene, solare)

extinderea plajei

ECONOMIE

Strengths (S-puncte tari)

disponibilitati de forta de munca

Weaknesses (W-puncte slabe)

economie scazuta

capacitati de cazare nefolosite

lipsa materialelor de constructii locale

PATRIMONIU

Weaknesses (W-puncte slabe)

patrimoniul imobiliar istoric in stare de degradare,

grad avansat de uzura a fondului construit inclusiv patrimoniul.

Opportunities (O-oportunitati)

legislatie favorabila

acces la programe de finantare

valorificarea patrimoniului, traditiilor si diversitatii culturale,

etnice etc.

Directii de dezvoltare

4.1 Diagnostic

Orasul se afla in declin economic si social, accentuat si fata de pozitia geografica izolata.

Singurul potential urias il reprezinta turismul, ce nu este valorificat in acest moment.

4.2 Viziune

Sprijinirea si valorificarea peisajelor naturale si antropice, precum si valorilor culturale, in vederea dezvoltarii agroturismului.

Misiune

promovarea orasului,

- incurajarea regenerarii industriale,

dezvoltarea infrastructurii turistice,

regenerarea si revitalizarea vietii urbane,

protectia mediului,

politici culturale.

4.4. Directii strategice

dezvoltare teritoriala, economica si turistica,

refunctionalizare majora

revitalizarea zonelor comerciale pentru satisfacerea cererii

reconversia cladirilor dezafectate

reconversia bazinelor

lagatura oras - plaja - golf Musura - insula.

crearea unor legaturi transversale fizice si vizuale intre oras si zona Prosper,

crearea unei legaturi intre Sulina-Tulcea-Sf. Gheorghe,

promovarea traseelor turistice din oras si inprejurimi,

cearea unei legaturi Europa-Asia,

valorificarea traditiilor locale

continuitatea si modernizarea falezei,

reorientarea santierului naval de la zona industriala la o zona mutifunctionala,

crearea de functiuni minimale, sezoniere pe plaja,

promovarea zonelor naturale prin programe de marketizare, in vederea atragerii turistilor.

crearea de centre de informare,

instalarea de functiuni ce pot aduce venit locuitorilor: ateliere mestesugaresti de obiecte tip artizanat, restaurante cu bucatarie specifica etc.

crearea unor trasee pentru biciclete cu puncte de inchiriere, ce vor cuprinde obiectivele locale de interes,

reabilitarea spatiilor verzi

4.5. Politici

Politici de imbunatatire a calitatii factorilor de mediu prin actiuni de limitare si/sau eliminare a impactului negativ al activitatilor antropice.

Politici de protejare, conservare si utilizare durabila a zonelor cu valori de patrimoniu cultural si construit.

Politici de diversificare a relatiilor dintre localitati prin cresterea accesibilitatii si a mobilitatii pe retelele de transport.

Politici de modernizare a infrastructuri.

Politici economice care sa optimizeze potentialul zonei.

Politici de atragere a investitorilor

Politici de promovare la nivel national a orasului Sulina.

Politici de promovare a dezvoltarii turismului ca important element de sustinere a economiei locale.

Politici de modernizarea, reamenajarea si extinderea structurilor de cazare si alimentatie publica si diversificarea dotarilor de agrement.

Politici de imbunatatire a sistemului de informare si promovare a turismului.

4.6. Programe

MEDIU

Reducerea riscurilor naturale si combaterea agresivitatii mediului.

Programe de crestere a eficientei energetice.

Reducerea factorilor de poluare.

Valorificarea potentialului energetic neconventional (eolian, solar, microturbine etc.).

DEZVOLTARE URBANA

Programe de imbunatatire a esteticii urbane.

Reguli de estetica urbana.

Programe de renovare si consolidare a cladirilor in stare avansata de degradare.

Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea mestesugurilor locale.

ECONOMIE

Programe de dezvoltare a unei baze economice, diversificate si adaptabile.

Crearea de servicii adaptate sectoarelor economice locale.

Implementarea de programe de formare profesionala.

Programe de combatere a somajului in randul tinerilor.

TURISM

Crearea capacitatii de a raspunde cererilor de cazare.

Asigurarea unor standarde de confort si echipare.

Marirea sezonalitatii.

Confectionarea de suveniruri diverse pentru turisti.

CULTURA

Protejarea si conservarea patrimoniului construit.

Integrarea patrimoniului construit in functionalitatea urbana.

Consolidarea si promovarea identitatii culturale a orasului ca detinator al unui patrimoniu arhitectural unic si al unor traditii specifice.

Promovarea traditilor mestesugaresti, artistice, culinare etc.

Programe de refunctionalizare a patrimoniului construit.

Orasul port si frontul la apa

Problematica orasului port are la baza asocierea conceptului de oras, cu notiunea de port, care delimiteaza si identifica prin functiuni specifice orasul in principala sa calitate de aglomerare urbana. O astfel de asociere cu radacini adanci in istorie, a capatat mai ales in epoca moderna, noi conotatii. Avem aici in vedere situatia unor vechi orase port care de-a lungul secolelor s-au disociat, geografic vorbind, respectiv orasul s-a indepartat de functiunea sa portuara, pana la anularea acestei legaturi in unele cazuri. Astfel cele doua entitati - portul si orasul - pot coexista, intr-o relatie de interdependenta dar si fara o asemenea relatie.

Astazi a devenit un fapt cotidian ca porturile traditionale sa confere un caracter muzeal vechilor constructii si amenajari portuare (cheiuri, bazine, instalatii mecanizate), adesea aflate in vecinatate si palate, monumente istorice, arhive valoroase ale luptei si infratirii omului cu marea.

O trasatura a oraselor port este organizarea spatiala care se refera la dispunerea cladirilor, strazilor si trasaturilor topografice in modele care deriva din valoriile si activitatiile economice, sociale si politice specifice societatii respective si care genereaza un anume tip de front la apa.

Dezvoltarile tehnologice ce afecteaza tarmul si transportul naval precum si preocuparea publicului pentru calitatea mediului, au interactionat puternic pentru a aduce frontul la apa sub consideratie de catre o larga varietate de grupuri de interese: investitori, urbanisti, institutii publice, ecologisti si nu in ultimul rand locuitorii.

De-a lungul anilor, functia si modul de folosire a frontului la apa s-a schimbat. La un moment dat, viata comerciala a oraselor port depindea aproape exclusiv de activitatea porturilor, dar pe masura ce transportul aerian si terestru, de marfuri si de persone s-a dezvoltat, atentia urbanistilor s-a concentrat din ce in ce mai mult spre relatia front de apa-oras.

Recentele dezvoltarile tehnologice ce afecteaza activitatea din porturi si transportul naval, precum si scaderea transportului de pasageri, a lasat mari sectiuni din terenul frontului la apa urban, neutilizat. Aceste sectiuni reprezinta acum, atat oportunitati cat si probleme pentru oras. Utilizarea eficenta a acestor spatii necesare dezvoltari economice si activitatilor

culturale si recreative, a reprezentat o provocare pentru arhitecti si urbanisti.

Obiectivul principal al interventiilor de revitalizare

Necesitatea revitalizari frontului la apa este rezultatul direct a declinului economiei industriale de la sfarsitul secolului XX.

Primul factor care duce la inversarea acestei expansiuni industriale a fost containerizarea transportului maritim in anii 1950 ce a dus la reducerea in mare masura a spatiul necesar pentru desfasurarea activitatii portuare. In timp ce industria a continuat sa fie viabila, terenul dedicat acestei utilizari a inceput sa se diminueze. (Adalberto Vallega -The Changing waterfront in costal area management, pag 115)

Fronturile la apa de astazi sunt inextricabil legate de procesul de revitalizare. Orasele situate pe maluri si tarmuri sunt unite prin interesul lor comun legat de reamenjarea acestuia.

Procesul de revitalizare urmareste definirea unei noi calitati urbane, propune un standard de viata mai ridicat si joaca un rol definitiv in relansarea imaginii si rolul orasului atat pe scara nationala, cat si internationala.

Etapa actuala a dezvoltarii ne permite sa evaluam rolul frontului la apa in contextul general al peisajului naval. In functie de strategia sa de dezvoltare, mai ales ca centru public, frontul la apa se poate situa intre doua extreme, si anume frontul la apa vazut ca un corp strain in ansamblul urban sau ca componenta principala, in imaginea generala a zonei maritime. (Adalberto Vallega -The Changing waterfront in costal area management, pag 115-116)

Utilizarea culturala si de recreere a frontului la apa urban

Pe masura ce dezvoltarea urbana a progresat, traditionala utilizare a frontul la apa a fost deseori depasita functional sau din punct de vedere economic datorita schimbarilor tehnologice, cat si a altor forte neprevazute (schimbari de atitudine ale publicului fata de functiuni si fata de relatia cu natura), oferind oportunitati pentru o noua folosire a spatiilor frontul la apa: activitati sportive, spatii unde vizitatorul sa se bucure de pace si liniste si / sau sa contemple natura, participarea la activitati legate de apa, cum ar fi inotul, plimbarea cu barca, pescuitul, printre multe altele.

Orasele au neglijat prea mult timp calitatea peisajului frontului la apa, iar astazi, utilizarea ca spatiu public a acestora este rezultatul cresterii cereriilor pentru oportunitati de agrement in special in zonele urbane, ca raspuns la cresterea populatiei, a venitul disponibil, a mobilitatii acestora si a restrangerii suprafetelor disponibile pentru inserarea de functiuni cu caracter recreativ. (National Research Council. Committee on Lead in the Human Environment - Urban Waterfront Lands, pag. 9)

Turismul a jucat un rol major in multe proiecte de revitalizare a frontului la apa. Primele proiecte de revitalizare au avut ca scop atragerea turistilor din oras. Pe masura ce frontul la apa isi schimba imaginea, turismul si zonele de recreere devin elemente ce aduc dupa sine castiguri financiare. (Julie Therese Donofrio - Preservation as a Tool for Waterfront Revitalization: Design, Management, and Financing Solutions from Vancouver, Boston, and London, pag. 11)

O reamenajare a frontului la apa bazata pe turism poate oferi un potential pentru a crea orase mai atractive, de exemplu, prin mijloace de amestec de utilizari, re-utilizarea de terenuri vacante sau terenuri sub-utilizate. In egala masura, inlocuirea functiunii de port sau utilizarii industriale prin turism conduce adesea la o tensiune intre conservarea patrimoniului si dezvoltarea economica. (John McCarthy - Spatial Planning, Tourism and Regeneration in Historic Port Cities, pag 19)

Este un fapt recunoscut ca oamenii se bucura de frontul la apa, vizitand-ul atat pentru oportunitatile de recreere cat si divertisment si cumparaturi. Restaurante, pub-uri, cafenele, acvarii, muzee, centre de recreere, piete multifunctionale, festivaluri, vase istorice, hoteluri si multe altele sunt deja asociate cu noul front la apa.

Aceste facilitati de recreere pot fi deschise sau acoperite, pot fi create public sau privat, insa ele sunt comercial motivate cu un larg spectru de activitati, atat pe tarm, cat si pe apa, atat stationare, cat si mobile.

Multe din atractiile frontului la apa sunt piesele istorice ramase, iar noile constructii de cele mai multe ori servesc pentru a accentua identitatea istorica pe front. Deja insertia noului in vechi prin adaptare si reutilizare pune problema de " autentic ". (Barry Shaw -

History at the water's edge in Waterfronts in Post-Industrial Cities, pag 170)

Exista multe activitati de recreere ce sunt asociate numai frontului la apa. Aceste activitati specifice care necesita un amplasament in apropierea unui front de apa, includ croazirere, canotaj si pescuit.

Pornirile de ambarcatiuni si alte facilitati care deservesc aceasta industrie in extindere a apei, sunt ele insele atractii pentru public si alaturi de sporturile nautice genereaza activitati pe mal. Magazinele asociate pescuitului, incluzand vanzarea de peste si acvarii, muzeele si alte functiuni legate de cultura pot prospera datorita vecinatatii cu apa si activitatii pe care o genereaza.

Dezvltarea activitatii de recreere prezinta o perspectiva viabila pentru regenerarea docurilor redundante si a zonelor situate de-a lungul canalelor si raurilor. Astfel de activitati asociate cu fronturi la apa nefolosite, incep sa devina agreate pentru petrecerea timpului liber.

Astazi pentru punerea in valoare a monumentelor se merge de la inchirierea monumentelor pana la utilizarea lor ca suport publicitar, participand la vanzarea produselor de consum curent, ca urmare spatiul public devenind astfel un produs turistic. Frantoise Choay spune ca "orice monument are acum complementul sau sub forma unui boutique, urmasul tejghelelor cu carti postale din sec. XIX, care furnizeaza suveniruri diverse, haine, obiecte casnice sau produse alimentare".

Orasele si ansamblurile vechi devenite patrimoniu istoric cu drepturi depline, centrele si cartierele istorice vechi ofera astazi o imagine privilegiata, sintetica si reuilizarea acestuia in particular altfel spus, integrarea sa in viata contemporana.

Scopul lucrari este de a studia posibilitatile si modalitatile de revitalizare a frontului la apa al orasului Sulina. Se doreste crearea unei noi personalitati a frontului la apa atat din punct de vedere functional cat si estetic si punerea in valoare a potentialul turistic al orasului prin dezvoltarea unei infrastructuri de suport pentru activitati turistice, de servicii si comerciale.

Datorita pozitiei Sulinei in cadrul Deltei Dunarii, exista posibilitatea aparitiei unui conflict intre conservarea mediului si dorinta de a regenera fronturile de apa nefolosite. "Chiar si activitatile de recreere au avut efecte adverse asupra ecologiei raurilor si apelor curgatoare afectand fauna si habitatul ei: innotul canotajul, pescuitul intra in contradictie cu planurile de conservare a habitatului natural. in plus, dorinta publicului pentru coridoarele

intens folosite este in contradictie cu obiectivele conservarii naturii.'[14] . Constientizarea acestui conflict de interese intre obiectivele dezvoltarii si preocuparea pentru mediul inconjurator este baza unei strategii pentru dezvoltarea fronturilor de apa care sa aiba in vedere ambele aspecte.

Propunerile de restructurare vor trebui sa tina cont de impactul ecologic, sa coreleze potentialul zonei cu aspiratiile locuitorilor acestora dar si cu beneficiile orasului obtinute din revitalizarea acestor zone.

Sulina are avantajul ca beneficiaza de un pachet de legi cu specific aparte, fiecare din ele contribuind la sprijinirea activitatilor din zona si a populatiei.

Legea privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii nr.454 din 18 iulie 2001

Acest act normativ instituie un regim special de administrare a Rezervatiei si face referiri la dezvoltarea asezarilor umane si la organizarea activitatilor economice in corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic si a resurselor sale naturale.

In cadrul orasului Sulina este nevoie de acordul si autorizatie de mediu pentru organizarea si desfasurarea activitatilor economico-productive, de turism si agrement, precum si faptul ca Administratia Rezervatiei sprijina si protejeaza activitatile traditionale ale populatiei.

Frontul de apa al Sulinei, conform clasificari lui Owen este reprezentat de marginea construita a platformei cheiului ce reprezinta o tratate obisnuita a marginii apelor pentru orasele portuare din zone protejate.

Avand ca baza teoretica lucrarea lui Rusell Davenport: "The Use of Waterfronts for public and private recreation", in cadrul Sulinei se poate adopta doua din strategiile de dezvoltare pentru a furniza de noi functiuni pe frontul la apa: transformarea structurilor invechite sau disfunctionale ale frontului la apa in elemente profitabile din punct de vedere economic si inlocuirea vechilor structuri cu spatii recreative de agreement si functiuni complementare comerciale, rezultand regenerare urbana.

Regenerarea urbana a orasului Sulina implica si unele riscuri legate de unicitatea mediului natural al Deltei, protejat in cadrul Rezervatiei Biosferei. Ca urmare, orice actiune de promovare a turismului si a refunctionalizarilor vechilor structuri ar trebui sa fie legata de o campanie riguroasa, atat in ceea ce priveste regimul de protectie care ar trebui sa fie respectat in intreaga Delta cat si pentru a delimita cu strictete orice proiect de investitii: "Este dezirabila dezvoltarea infrastructurii in ceea ce priveste hotelurile sau facilitatile pentru organizarea de excursii in Delta, dar este necesar un set de principii ferme pentru a pastra aceste valori pentru generatiile viitoare. Dezvoltarea turismului trebuie sa ajute in mod concret si sensibil populatia locala si sa incurajeze implicarea acesteia ca participanti activi" .

Avand in vedere existenta resurselor naturale neexploatate corespunzator, cat si a resurselor umane disponibile, exista premise pentru o relansare a investitiilor interne si externe in domeniul economic, al turismului, exploatarii stufului, pestelui, si micro-industriei alimentare.

In acest proces de revitalizare urbana a orasului dunarean, este foarte important de stiut cum trebuie intelese oportunitatile pe care mediul le ofera, cum trebuie realizata demolarea vechilor fabrici, degajarea teritoriului, relationarea malurilor, astfel incat orasul sa fie intr-adevar subordonat frontului la apa.

5.1. Solutia generala

Obiective:

Crearea unui spatiu unitar si continu

Animarea traseului si eliminarea monotoniei

Crearea spatiilor care sa vina in sprijinul activitatiilor estivale

Apropierea vizuala a malurilor

Faleza Sulina este perceputa ca un culouar continu, datorita frontului de locuinte si cel format de aliniamentul de Salix alba. Se doreste "spargerea" acestui traseu monoton inert, neprimitor, prin crearea de latimi a falezei si imbunatatirea spatiului verde aferent, de restaurare si revitalizare a acestuia precum si de crestere a calitatii imaginii generale.

O legatura continua pe dig, de partea apei; un spatiu de intalnire, un reper; spatii de joaca pentru toti, accesul la apa, adaposturi, locuri de repaos sunt cateva din lucrurile care cu putin efort ar face locul mai placut, mai usor de folosit si de inteles. Proiectul vede intreg malul stang ca un traseu urban usor de strabatut indiferent de varsta sau de mijloacele de locomotie, deschis tuturor, ce conecteaza spatiile publice deja existente. Un loc uitat va deveni unul atractiv, activ, permisiv.

Interventii punctuale:

Parcul George Georgescu

Parcul George Georgescu se afla in imediata vecinatate a Palatului Comisiunii Europene a Dunarii in fata pontonului de acostare a navei de pasageri.

Acesta este un spatiu ingradit de restul falezei, cu vegetatie proponderent imbatranita si atacata de bolii, formata in special din gard viu de Thuja orientalis, degradat datorita lipsei de adaptare ecologica si care taie spatiul in numeroase module labirindice, monotone.

Mobilierul ete demodat si neintegrat in peisajul de delta, cu loc de joaca neadaptat necersitatiilor principalilor utilizatori (adolescentii) si pergola din materiale cu impact negativ asupra mediului si care nu isi indeplinesc functia de decor, umbrire.

Amenajarea vizeaza in primul rand daramarea gardul parcului pentru o mai buna deschidere a spatiului verde spre faleza.

Inlocuirea mobilierului urban existent cu unul mai adecvat din materiale traditionale pentru o integrare mai buna in peisaj si pentru un impact mai putin negativ asupra mediului.

In cea ce priveste vegetatia se va urmari organizarea fondului vegetal intr-un sistem unitar si crearea unei ambiante placute

Propun pe de-o parte pastrarea exemplarelor ce mai pot fi salvate si pe de alta iarte completarea acestuia cu specii de arbusti care sa aduca o nota de culoare parcului.

Pentru realizarea unui spatiu mai umbrit se vor amplasa pergole de lemn pe care se vor conduce specii de Rosa

Pe latura parcului aliniamentul de Fraxinus excelsior va fi completat cu scopul de a crea umbra si de a asigura o minima izolare fonica.

Orasul Sulina poseda o mare varietate de coruri muzicale cu recunoastere internationala. Pentru a incuraja aceasta activitate in locul spatiului de joaca se va amplasa un deck de lemn cu dublu rol, de sedere si de scena pentru repetiti muzicale., in felul acesta se incurajeaza si afirmarea de noi talente din randul populatiei tinere.

Pentru a crea senzatia de spatiu si de a deschide perspective, se va elimina gardul viu din Thuja orientalis si realizarea unei pajisti centrale, realizata din graminee gazonul nefiind o alternativa datorita climei si salinitatii.

Spatiul parcului si faleza vor fi tratate ca un spatiu continu.

Punct de belvedere

Se va realiza in zona pietei agroalimentara, zona intens circulata, un important punct de belvedere pe de-o parte pentru a rezolva problema creata de lipsa de spatialitate. El va fi constituit in principal dintr-o zona inverzita cu valonamente, cateva exemplare vegetale si o zona de sedere care vor lega promenada falezei cu strada a II-a si zona foarte circulata a pietei.

Valonamentele vor fi dispuse de asa natura sa puna in valuare Monumentul Marinariilor mascat in prezent de gardul viu din Ligustrum ovalifolium.

Pentru locul de sedere am propus amplasarea unor deck-uri tip jardiniere menite sa sparga monotonia banciilor si in acelasi timp sa aduca o nota de modernitate in contextul orasului de delta.

Spatiu de joaca

In spatiul delimitat de locuintele colective de la capatul superior al falezei se va amenaja un spatiu de joaca, relaxare si intr-o mica masura cu un grad de intimitate fara a se genera o limita.

Instalatiile de joaca vor avea ca cocept elemente specifice pescuitului traditional realizat din materiale traditionale ce se integreaza in contextul orasului de delta.

Ca loc de sedere se vor amplasa niste trunchiuri de arbori ce vor indeplini dublu rol, ca loc de sedere si ca mijloc de delimitare si protectie a spatiului de joaca pentru copii.

Materialele naturale, lemn, apa, nisip si jocul de lumina si umbra creaza o admosfera linistita, calma, relaxanta.

Textura fina a Fraxinus excelsior in fundalul acestui spatiu duce la perceperea unei adancimi mai mari.

Aleile

Aleile parcului George Georgescu si aleile promenadei adiacenta cladirilor vor fi realizate din pavaj din piatra naturala. Aleile de pe promenada frontului de apa vor fi realizate din piatra naturala inierbata iar zidul de protectie va fi mascat printr-un taluz. Pe timp de noapte aceste alei vor fi luminate pe margine, astfel incat pe tot parcursul traseului sa existe vizibilitate strict la nivelul aleii.

Mobilierul urban

Va avea un design minimalist care sa nu agreseze vizual peisajul si care vor fi in concordanta cu peisajul de delta.

Iluminatul arhitectural al cladirilor

ot ansamblul falezei va avea un sistem bine organizat de lumini ce va pune in valoare ansamblul arhitectural al cladiriilor.

Sistemul de iluminat va avea dublul rol de a pune in valuare cladirile si de asemenea de a crea o legatura vizuala intre cele doua maluri (zona Prosper si faleza Sulina)

Panouri informative

Pe toata lungimea falezei vor exista panouri informative ce vor indruma vizitatorul catre punctele de interes ale orasului.

Centru de inchiriere biciclete

Va fi amplasat adiacent parcului George Georgescu pentru a parcurge traseul oras, palja Sfantul Gheorghe.

Vegetatia

Faleza fiind un spatiu public intens circulat si cu precadere insorit in mai tot timpul zilei, sufera de lipsa zonelor umbrite. Suprafetele plantate sunt neuniforme si astfel avem de a face cu zone puternic plantate si zone in care nu exista nici un fel de vegetatie. Astfel propun inserarea de noi specii arbustive in suprafata circulata fie in jardiniere fie intr-o pastila verde.

Arborii si arbustii vor asigura continuitatea vizuala a plantatiilor, vor crea efectul de echilibru spatial intre zone si de asemenea vor accentua importanta unui spatiu sau altul.

Plaja Sulina

Romania este una dintre putinele tari din Europa care mai are plaje virgine. Din pacate, in ultimii ani acestea au intrat in vizorul multor afaceristi ce le vor transforma in statiuni sau in cartiere de vile. De la Sulina la Navodari, aproximativ 150 de kilometri de plaja neamenajata sunt vizati de interese imobiliare.

Pana nu demult, singurul pericol pentru plajele virgine ale Romaniei erau turistii care, dornici de liniste, se refugiau aici.

Dupa transformarile care au avut loc, dupa 1989, la Vama Veche si Gura Portitei si care i-au facut pe multi sa nu mai mearga in aceste locuri, turistii s-au orientat spre alte plaje neamenajate cum ar fi Corbu si Vadu din judetul Constanta. Situate la nord de rafinaria de la Navodari, cele doua plaje ofera locul perfect pentru turistii ce prefera linistea si intimitatea naturii, spre deosebire de galagia si aglomeratia celorlalte statiuni ale litoralului romanesc. Din pacate, plajele de la Corbu si Vadu risca sa ajunga foarte curand la fel de murdare si aglomerate ca tot litoralul. Nimeni nu se ocupa de curatarea si intretinerea lor, iar agentii ecologi ai ARBDD vin rar prin zona, doar pentru a le da turistilor permise, in nici un caz pentru a-i amenda.

In ultimii ani, conducerea liberala a Administratiei Rezervatiei a actionat ezitant impotriva acestora, ajungandu-se in momentul de fata ca pentru aproape toate plajele sa existe proiecte de dezvoltare imobiliara sau turistica.

Aria Nisipurile Sulina este protejata de Natura 2000 si de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) pentru fauna si flora deosebita.

In ciuda statutului de arie protejata, consiliile si primariile locale si judetene isi exprima tot mai des ideile si propunerile pentru dezvoltarea plajei de la Sulina intr-o statiune de vacanta. Chiar si ministrul turismului Elene Udrea si-a exprimat increderea fata de potentialul ridicat al plajei sustinand ca "Daca aceste constructii nu vor inceta, vom cauta o noua locatie pentru ridicarea de la zero a unei statiuni de tipul Vama Veche" (sursa, Valentin Baesu, Ziarul Cotidianul, Elena Udrea vrea sa mute Vama Veche cu spirit cu tot, publicat in 28.01.2009), iar locatia si finantarea s-a gasit imediat. Consiliul Judetean Sulina intentioneaza sa amenajeze aici, ocupand o suprafata de 18 ha din plaja, doua bazine de inot, un bar de noapte in forma de scoica si sa amenajeze spatii verzi, adica 6.000 de tone de beton; proiectul este sustinut de ministrul Turismului, si va fi finantat din banii Guvernului, iar, in acest moment, se afla pe masa Comisiei de Analiza Tehnica din Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, care va decide daca va fi dat sau nu avizul de mediu."

Daca acest proiect va fi pus in aplicare, statiunea va deveni o "anexa" a orasului in detrimentul acestuia.

Masuri de protejare a ariei "deja protejate" trebuie sa inceapa intai cu interzicerea acestui proiect ce va distruge nu numai ecosistemul plajei dar si obiceiurile si traditiile locale.

Intr-adevar economia Sulinei are nevoie de un astfel de impuls, dar costul este prea mare iar repercursiunile prea grave, asa cum istoria a demonstrat-o in orasele europene cu renume.

Trebuie gasite solutiile optime, din punct de vedere ecologic si economic, pentru conservarea si protejarea peisajului de litoral, prin folosirea materialelor de constructii traditionale si ecologice din sursa proprie.

Crearea unor structuri durabile, dar si sezoniere, cu un caracter functional, dar si estetic, care sa se integreze in stilul arhitectural specific Deltei Dunarii.

6.1. Politici si programe

Gospodarirea integrata a zonelor de coasta reprezinta un concept modern, bazat pe principiul dezvoltarii durabile, care presupune amenajarea si protectia acestor zone tinand seama de dezvoltarea economica si sociala legata de prezenta marii, in vederea mentinerii pentru generatiile viitoare a echilibrului biologic si ecologic fragil si a peisajelor din zonele costiere.

Proiectul de lege adoptat de Guvern, prin care se interzic constructiile in zona de protectie severa a litoralului (zona in care se afla si plaja Sulina) nu face nici o precizare despre constructiile sau spatiile de distractii deja ridicate sau aflate in diverse stadii de executie.

"Modificari si completari ale Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere, aprobata prin Legea nr. 80/2003

Definirea clara a criteriilor de delimitare a zonei costiere si a zonelor de protectie a acesteia, luandu-se in considerare asigurarea echilibrului factorilor de mediu si statutul Deltei Dunarii, ca rezervatie a biosferei; stabilirea institutiilor responsabile pentru delimitarea zonei costiere (Art.9).

Intarirea reglementarilor privind evitarea concentrarii de activitati in zona de protectie cu regim sever, prin interzicerea oricaror lucrari si constructii, cu exceptia celor prevazute de lege (lucrari si instalatii hidrotehnice pentru combaterea eroziunii si protectia zonei costiere; dotari igienico-sanitare necesare pentru dezvoltarea turismului; lucrari de valorificare a energiei valurilor; lucrari pentru a preveni/repara pagubele cauzate de actiunea marii; constructii portuare de agrement; alei pietonale si scari de acces construite pe faleze; porturi pescaresti si locuri de debarcare a produselor pescaresti; lucrari necesare activitatilor militare de pregatire si instruire sau de pregatire a teritoriului de aparare; constructii si instalatii necesare semnalizarii maritime si balizajului portuar maritim).

Nota: Zona de protectie cu regim sever, include:

b 1) zona dintre limita minima si maxima de inaintare a valurilor in cazul celor mai puternice furtuni inregistrate. Aceasta zona include toate portiunile de tarm inundate periodic prin actiunea valurilor;

b 2) uscatul invadat de mare, din orice cauza, devenit o parte a fundului marii;

b 3) depozite sedimentare la linia tarmului sau formate prin retragerea marii, indiferent de cauze;

b 4) avansarea uscatului, cauzata direct sau indirect de orice fel de lucrare costiera;

b 5) plaja emersa constituita din depozite neconsolidate formate din nisip, galeti, fragmente de roci, incluzand dunele, indiferent daca sunt sau nu acoperite cu vegetatie, formate prin actiunea marii, vanturilor dinspre mare sau a altor cauze naturale sau artificiale;

b 6) falezele;

b 7) uscatul delimitat la punctele anterioare, care din orice cauza a pierdut calitatea sa de plaja sau faleza.

Reglementarile privind utilizarea plajei in scop turistic devin mai stricte (Art.13)

Nota . Art. 13 prevede:

(6) Detinatorul plajelor utilizate in scop turistic si al zonelor de imbaiere se poate asocia cu operatori economici detinatori de structuri de primire turistica, pentru desfasurarea unor activitati sezoniere pe plaja sau in zona de imbaiere. Acesti operatori economici pot ocupa zona cu regim sever de protectie, domeniu public, cu instalatii demontabile care:

a) sunt constituite din prefabricate, module si nu necesita turnarea de betoane sau de materiale de constructie similare;

b) sunt asamblate si dezasamblate in mod secvential, fara a necesita demolari.

(7) Actele de reglementare pentru astfel de instalatii se emit in conformitate cu legislatia in vigoare. La sfarsitul fiecarui sezon estival, detinatorul cu orice titlu al instalatiei are obligatia demontarii instalatiilor, transportarii lor de pe plaja si refacerii caracteristicii arealului. Daca operatorul economic, beneficiar al instalatiilor, nu va demonta instalatiile mentionate la alin. 6, acestea vor fi demontate de administratorul legal al plajei, pe cheltuiala operatorului economic.

(9) Cei indreptatiti legal sa desfasoare activitati in zona costiera, domeniu public, sunt obligati sa informeze pe administratorul legal asupra oricarui incident care poate afecta in sens negativ proprietatea publica.

(10) In cazul deteriorarii falezelor/malurilor in zona costiera, urmare a unor cauze naturale, autoritatile administratiei publice locale si detinatorul iau masurile necesare refacerii zonei afectate si pentru evitarea prejudiciilor in zonele adiacente, fara a se considera o incalcare a drepturilor proprietatii private/publice.

Consolidarea rolului Comitetului National al Zonei Costiere:

Avizeaza proiectele realizate in zone de protectie costiera - constructiile indispensabile securitatii sau serviciilor de interes public - Art.16

Avizeaza planurile de urbanism generale si zonale pentru localitatile riverane Marii Negre - Art.28

Avizeaza realizarea sau amenajarea de noi constructii si instalatii portuare de agrement - Art.36

Avizeaza Planul de gospodarire integrata a zonei costiere, planurile sectoriale si planurile locale - Art.56

Marirea numarului de membri ai Comitetului National al Zonei Costiere prin includerea unor institutii al caror domeniu de activitate are legatura cu zona costiera - se extinde astfel spectrul de observatii si puncte de vedere cu privire la actiunile, programele desfasurate in aceasta zona (Art.68).

Atribuirea unor noi responsabilitati ale Comitetului National al Zonei Costiere - Art.68

Nota: Atributiile CNZC conf. Art.68:

a) avizarea planurilor de gospodarire integrata a zonelor costiere si a planurilor de urbanism locale si zonale;

b) avizarea studiilor de impact pentru activitatile cu impact semnificativ ce urmeaza a se desfasura in zona costiera, precum si a bilanturilor de mediu ale lucrarilor existente;

c) avizarea proiectelor de creare de parcuri si rezervatii naturale;

Nou introduse:

d) analizarea si avizarea documentelor referitoare la delimitarea zonei costiere, urbanism si amenajarea teritoriului;

e) analizarea si avizarea masurilor pentru combaterea degradarii zonei costiere;

f) analizarea si avizarea documentatiilor tehnice pentru zona costiera in conformitate cu prezenta lege;

g) analizarea si avizarea documentelor privind politicile si strategiile privind gospodarirea integrata a zonei costiere si a propunerilor legislative necesare;

h) avizarea activitatilor privind controlul integrat si supravegherea zonei costiere.

Pentru o mai buna coordonare si facilitarea procesului decizional, in cadrul Comitetului National al Zonei Costiere, se infiinteaza Comitetul Executiv al Zonei Costiere.

Nota: Art.68 1 - In cadrul Comitetului National al Zonei Costiere se infiinteaza Comitetul Executiv al Zonei Costiere, format din treisprezece membri ce au ca obiective:

Armonizarea reglementarilor privind utilizarea ingrasamintelor sau a tratamentelor fitosanitare cu cele ale Codului bunelor practici agricole - Art.20

Includerea unor reglementari referitoare la informarea publicului cu privire la patrimoniul natural, cultural si arheologic al ecosistemelor costiere si al centrelor nationale si locale de informatii asupra zonei costiere - Art.64

Pentru corelarea cu prevederile din Legea Apelor nr.107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare si cu cele din Ordonanta de urgenta 195/2005 privind protectia mediului:

Marirea amenzilor pentru contraventiile in domeniul gospodaririi integrate a zonei costiere de aproximativ 5 ori pentru persoanele juridice (25.000 - 30.000 RON) si de aproximativ 8 ori pentru persoanele fizice (6.500 - 7.000 RON).

Marirea amenzilor pentru infractiunile in domeniul gospodaririi integrate a zonei costiere de la 8.000 - 10.000 lei la 20.000 - 50.000 lei."[18]

6.1.1. Recomandari generale privind

dezvoltarea durabila si protejarea plajei Sulina:

Flora si fauna:

Cresterea eficienta a exploatarilor, reducerea zonelor agicole nefolosite;

Exploatarea eficienta a resurselor stuficole in vederea folosirii stufului ca material de constructie;

Exploatarea si folosirea plantelor existente in amenajarile peisagere;

Exploatarea eficienta a resurselor de catina ca planta medicinala;

Folosirea tehnologiilor moderne, mai putin poluante, pentru expoatarile agricole;

Controlarea zonelor exploatate pentru a nu permite rarpandirea speciilor;

Conservarea si protejarea speciei endemice Centaurea pontica;

Implementarea unor proceduri de pescuit bazate pe criteriul protectiei mediului;

Stimularea pescuitului traditional pentru sustinerea comunitatilor locale de pescari;

Stimularea cresterii animalelor domestice in mediul liber;

Promovarea pescuitului selectiv si non-distructiv, ce va reduce impactul asupra speciilor aflate in pericol, precum si habitul acestora;

Controlarea introducerii accidentale sau deliberate a speciilor exotice, nespecifice arealului;

Identificarea si cercetarea habitatelor naturale in vederea implementarii unor masuri de conservare si reabilitare;

Diminuarea braconajului prin respectarea si aplicarea contraventiilor prevazute de lege.

Comunitate si Turism:

Realizarea unor planuri strategice in vederea informarii si constientizarii turistilor, precum si localnicilor, asupra zonelor de interes, ariilor protejate, habitatelor naturale, dar si asupra traditiilor si valorilor culturale;

Ridicarea problemelor de mediu printre angajatii din sectorul turismului (probleme transmise mai departe turistilor);

Promovarea eco-turismului;

Diversificarea turismului de plaja prin punerea in valoare a optiunilor cum ar fi promovarea activitatilor balneo-culturale sau promovarea turismului de circumstanta (deplasari in interes de serviciu a oamenilor de afaceri pentru conferinte, simpozioane sau team-building);

Promovarea in randul turistilor si localnicilor, a metodelor de protejarea a mediului prin solutii de reciclare sau solutii de diminuare a surselor poluante;

Interventii:

Interventia cat mai rapida asupra plajelor cu risc de eroziune sau degradare biologica, folosind solutii cat mai putin vizibile, ce se integreaza in peisajul local sau care sunt insesizabile, pentru a diminua impresia antropizarii;

Folosirea cat mai corecta, in urma cercetarilor specialistilor, a solutiilor de constructie a digurilor de protectie impotriva eroziunii litoralului;

Diminuarea lucrarilor de dragare si indiguire a malurilor Dunarii precum si obturarile sau devierile canalelor din Delta Dunarii ce stopeaza transportul de sedimente;

Amenajarea plajei Sulina prin crearea unor functiuni minimale ce se integreaza si nu degradeaza habitatul litoralului, tinand cont de legiile zonelor costiere, precum si de indrumarile specialistilor in urma studiilor efectuate;

Folosirea resurselor locale in amenajarile plajei Sulina cum ar fi: folosirea speciilor dendro-floricole din arealul zonei, folosirea metodelor traditionale de constructie ce utilizeaza materiale locale sau amestecuri de materiale naturale;

Folosirea sistemelor modulare in diferite structuri, scazand astfel costurile productiei dar si permitand asamblarea si dezasamblarea cu usurinta la sfarsitul si inceputul sezonului estival.

6.2. Solutia macro

Solutia macro se bazeaza pe legatura intre Sulina si Sf. Gheorghe prin amenajarea unui traseu pentru biciclisti, construit prin ridicarea barierei litorale si ramforsarea lui cu materiale geotextile, avand si rolul de protejare a coastei litorale.

Plaja dintre Sulina si Sf. Gheorghe, ce se intinde pe o lungime de apox. 30 km, este supusa riscului de eroziune, cu posibilitatea disparitiei sau chiar inundarii ariei depresionare aflata dupa bariera litorala.

Pentru diminuarea ratei de retagere a malului sunt necesare diferite strategii de protejare, precum si etapizarea interventiilor in functie de prioritati:

Diferite tipuri de constructii pentru protejarea coastei:

Structuri masive de bariere sau diguri tip sparge val (de preferat submerse, pentru a nu schimba peisajul) sau diguri de prelungire a malului (in zonele cu risc mare de eroziune);

Cordoane litorale submerse realizate prin pompari masive de nisip din largul marii;

Sau combinatii intre cele doua tipuri pentru zonele cu eroziune puternica.

Extinderea si inaltarea baraierei litorale existente pentru protejarea ariei depresionare, intarind astfel si legatura dintre Sulina si Sf. Gheorghe.

Stopare dragarilor si indiguirilor malurilor Dunarii, ce vor atenua procesul de eroziune a intregii coaste prin sporirea transportului de sedimente.

In cazul ideal, in care se intervine in cel mai scurt timp si pe toata lungimea coastei, linia tarmului va ajunge in 2030 aproximativ in aceeasi pozitie pe care a avut-o la finele lucrarilor.

Folosirea barierelor si prelungirilor submerse este cea mai rapida, ieftina, si sigura metoda de protejare a malului.

Fiind submerse, aceste structuri nu afecteaza vizual peisajul.

Sunt construite din blocuri de piatra de diferite marimi, asezate pe un pat de geotextil pentru a evita cufundarea intregii structuri (pentru detalii, vezi plansa cu solutia macro).

Costurile pentru aceste structuri:

6.3. Solutia generala micro

Solutia generala se bazeaza pe legarea orasului cu plaja si legarea omului cu natura prin interventii minimale, folosind materiale biodegradabile si constructii modulare.

Drumul, centrul si plaja in sine, joaca rolul de complex de tranzitie, legand mai mult sau mai putin peisajul marin - natural, aproape pur si neafectat, de cel antropic.

Vegetatia existenta, prin textura frunzelor, dar mai ales prin coloritul florilor si fructelor, este intermediarul dintre cele doua peisaje.

Solutia se imparte in trei tronsoane de interventie:

6.3.1. Drumul spre plaja

Amenajarea drumului reprezinta prima etapa de pregatire a peisajului pentru plaja Sulina. Astfel, drumul obositor de 1,5 km este transformat in traseu de promenada cu spatii retrase pentru odihna, umbrite de specia Populus tremula si delimitate cu masive din vegetatia existenta.

Optiunea de a introduce specia Populus tremula, specia mascul, este bazata pe caracteristicile biologice ale familiei Salicaceae, arealul din apropiere dar si necesitatea acestuia in amenajarea drumului. Populus tremula nu se poate inmulti prin seminte, prin urmare raspandirea nu este posibila; specia este regasita in vecinatatea arealului, in padurea Caraorman, pe un teren nisipos de origine marina; arborele este necesr pentru umbrirea drumului si crearea volumetriei pe acest teren plat.

Vegetatia se schimba pe parcursul drumului, salcioara si catina este inlocuita treptat in apropierea plajei, cu vegetatie specifica malurilor marine - tamarix si eryngium.

Drumul auto si pietonal, precum si retragerile pentru odihna sunt construite prin inaltarea platoului, asezarea unui material geotextil peste care se adauga si se compacteaza pietris (pe drumul auto) si nisip (pe drumul pietonal).

Retragerile for fi amenajate cu mobilier construit din, lemn si stuf.

Bancile urmeaza linia retragerilor, cu baza realizata din lemn peste care se impleteste stuful provenit din exploatarile locale.

Responsabilizarea oamenilor asupra reciclarii se face prin amplasarea cosurilor de gunoi compartimentate pentru materialele uzuale: sticla, plastic si hartie. Cosurile de gunoi sunt confectionate dintr-o structura metalica, imbracata in stuf, cu un capac metalic subtire, decupat, inscriptionat si vopsit conform culorilor reprezentative pentru fiecare material (rosu - plastic, albastru - sticla, galben - hartie).

Stalpii de inalta tensiune sunt vopsiti si folositi ca suport si sursa electrica pentru iluminarea drumului. Stalpii vopsiti cu albastru, precum si forma corpurilor de iluminat se integreaza in stilul tipic lipovenesc.

Acestea retrageri amenajate ofera puncte de vizualizare a peisajului specific arealului plajei.

6.3.2. Centrul

Punctul de intersectie intre drumul principal ce pleaca din oras si ajunge pe plaja si cel secundar ce pleaca de la groapa de gunoi si se intinde pana la Sf. Gheorghe, va deveni centru de socializare si informare asupra traseelor si campingurilor din zona.

Astfel au rezultat urmatoarele amenajari:

Statie pentru maxi-taxi amenajata cu o banca de asteptare cu structura asemanatoare celor folosite de-alungul drumului, plantarea a cinci arbori, specia Populus tremula, pentru umbrire si maseve din plante ruderale, Tamarix ramosissima, Eryngium maritimum si Hippophae ramnoides.

Spatii de cazare pentru familii, construite in apropierea canalului, pe pontoane, pentru a evita inundarea. Stilul arhitectural este specific lipovenesc, cu balustradele pontonului, tocurile geamurilor si usilor, vopsite cu albastru, iar acoperisurile din stuf batut.

Epurarea apei uzate menajere provenita din aceste spatii de cazare dar si din grupurile sanitare de pe plaja se va realiza prin doua statii.

Statiile compacte de epurare ORM sunt proiectate si realizate pentru epurarea apelor uzate provenite de la comunitati de 5 - 500 locuitori, cu excluderea totala din sistem a apelor pluviale. Apa epurata este conventional curata, corespunde normei nationale NTPA 001 si normei europene EC 91/271, putand fi astfel deversata in rauri, lacuri, iazuri etc. Aceste rezultate sunt garantate pentru sistemele ce functioneaza continuu si pentru cele la care apa uzata la intrare raspunde urmatoarelor cerinte: provine de la grupuri sanitare, bai, bucatarii (pentru bucatariile mari este necesara montarea unui separator de grasimi). Pentru dimensionarea indicatorului LE "locuitori - echivalent' s-a luat in calcul un consum zilnic de 200 litri apa/ persoana si o incarcare organica zilnica de 75 gCBO5.

Statiile compacte de epurare ORM nu sunt adecvate pentru tratarea apelor uzate din aplicatii industriale. Specialistii nostri va stau la dispozitie cu alte solutii tehnice pentru rezolvarea acestor probleme. Statiile compacte de epurare ORM sunt fabricate intr-un sistem de management al calitatii certificat conform ISO 9001:2000 si dispun de toate avizele necesare coform legislatiei in vigoare.

Centru de informatii cu spatiu de parcare pentru biciclete, dar si posibilitatea inchirierii de biciclete pentru turistii ce vor sa parcurga traseele din zona.

Punctul de intersectie este marcat printr-un stalp directional, construit din lemn, ce indica distantele in km din acel punct catre destinatii cheie precum Sf. Gheorghe, Vama Veche sau chiar orase mari precum Istambul, Budapesta sau Roma.

Din punctul de intersectie, drumul principal este construit din europaleti continuandu-se spre plaja.

Europaletii folositi la transportul produselor din oras se pot refolosi pentru construirea acestui drum.

La sfarsitul sezonului estival se pot strange si depozita cu usurinta.

Pentru tot sectorul de drum dintre stalpul directional si malul marii sunt necesari 1798 de astfel de europaleti.

Centrul mai contine si un pavilion cu spatii de expozitie, suveniruri, articole de pescuit si un magazin mixt.

Pavilionul este construit din lemn, cu acoperis din stuf.

Spatiul din fata pavilionului este umbrit, amenajat cu banci din lemn si stuf, iar in centru o movila.

Movila este construita prin bascularea nisipului dintr-o zona mai indepartatata, asezarea si modelarea lui prin udare intr-o forma libera, in trepte. Peste movila de nisip se aseaza un material textil albastru, prinsa cu tarusi, ramforsata la baza cu roci de 5-20 km.

Movila albastra ofera volumetrie si culoare spatiului si poate fi utilizata de copii sau adulti, pentru escaladare sau ca punct inalt de belvedere al peisajului marin.

6.3.3 Plaja

Plaja va fi amenajata minimal, iar accentul se va pune pe continuarea drumului principal in largul marii.

Astfel, deck-ul din europaleti se va continua in Marea Neagra cu un ponton flotant, pana in dreptul adancimii de -2,5m, pentru a permite copiilor si adolescentilor sa sara in apa.

Ponton modular flotant este usor de manevrat, are o greutate de 6,2 kg si o capacitate de sustinere de 370 kg/m².

Sunt necesari 3528 de blocuri flotante, asezate in lung, pe 6 randuri pentru a ajunge in dreptul adancimii de -2,5m.

Cand sunt organizate spectacole, pontonul poate fi asamblat in forma dreptunghiulara (21 X 42 m) avand rolul de scena.

Zona cu activitati intense

Nava, aflata in partea dreapta a intrarii pe plaja, pana in limita zonei de protectie cu regim sever, este adusa din bazinul mare sau din santierul naval, reconditionata si amenajata ca restaurant-bar, iar noapte club.

Roata, aflata in partea stanga a intrarii pe plaja, este o constructie din stuf, avand acelas rol de restaurant-bar-club de noapte.

Turnul de salvamari, este reconditionat si acoperit cu o umbrela din stuf.

Terenul de fotbal este marcat cu pamblica de culoare stridenta.

Piscina pentru copii este construita din material plastic, gonflabil, iar la sfarsitul fiecarei zi se goleste si se umple cu apa de mare folosind o pompa hidraulica.

Aceasta zona zgomotoasa este delimitata de dune de nisip ce au rolul de a o separa de restul plajei intr-un mod placut.

Dunele de nisip sunt formate in urma nisipului suflat de vant ce se opreste in garduri subtiri din stuf de 0,7m inaltime, asezate intr-o forma libera.

Plaja este amenajata cu umbrele din stuf si umbrare din panza ce au aspectul de pescarus.

"Pescarusii" sunt realizati dintr-o barna lunga din lemn si o parghie ce sustine barna, acoperita si prinsa in forma de trunghi in nisip.

Zona de campare este separata, pozitionata inafara plajei de nisip, spre digul de prelungire a malului.

Este dotata cu grupuri sanitare si umbrele din stuf si are acces direct din drumul de pe cordonul litoral.

Bibliografie

Carti:

George A. Knox, The ecology of seashores, CRC Press LLC, SUA, 2001;

Hans F. Burcharth, Stephen J. Hawkins, Barbara Z., Alberto Lamberti, Environmental Design Guidelines for Low Crested Coastal Structures, Ed. Elsevier, Anglia, 2007;

Anderson, S. C. and Tabb, B. H. Water, Culture and Politics in Germany and the American West, New York, 2001;

Rich, Daniel Catton, Seurat and the Evolution of La Grande Jatte, NY: Greenwood Press, 1969;

John Agnew, David N. Livingstone, Alisdair Rogers, Human Geography: An Essential Anthology, Ed. Blackwell publishers, 2003;

Consiliul Europei, Carta de la Torremolinos Adoptata la 20 mai 1983 la Torremolinos (Spania).

Cooper, J.A.G., Pilkey, O.H., Sea-level rise and shoreline retreat: time to abandon the Bruun Rule. Global and Planetary Change 2004.

Nicolae Donita, Aurel Popescu, Mihaela Pauca-Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu-Adrian Biris, "Habitatele din Romania", ed. Tehnica Silvica Bucuresti 2005

Culture 2000, "Industrial Heritage between land and see, for a european network of ecomuseums" 2005

Petre Covacef, "Cimitirul viu de la Sulina", ed. Ponto Constanta, 2003

"150 de ani de la infintarea Comisiunii Europene a Dunarii" 2006

"Sulina Rescue 2000"

Articole si publicatii:

MONICA ROMAN, Diferenta dintre genuri in alocarea timpului liber in Romania, JSRI No. 14, 2006;

Ministerul Culturii si Cultelor, "Lista monumentelor istorice - judetul Tulcea"

Petru Zaharia, "Sulina-port-franc (1870-1939)"

Dr. ing Constantin Bondar, "Scurt istoric al orasului-port Sulina", Bucuresti, 2002

S.C. Starproiect S.A, "P.U.G. - Sulina", Tulcea, 1999

S.C. Comarh, "PUZ - Lotizari pentru pensiuni si locuinte tineri", Satu Mare, 2004

S.C. Comarh, "PUZ - Lotizari pentru case de vacanta", Satu Mare, 2004

S.C. Comarh, "PUZ - Lotizari pentru pensiuni", Satu Mare, 2004

Primaria orasului Sulina Comisiunea Europeana a Dunarii si opera sa de la 1856 la 1931 ", Imprimeria Nationala, Paris MCMXXXI

Urban Proiect, "PATJ-Delta Dunarii", Bucuresti, 2008

Primaria orasului Sulina,"Date statistice - Sulina"

Casa de cultura Sulina, "Informatii, manifestari culturale - Sulina"

Biblioteca oraseneasca Sulina, "Date istorice - Sulina"

Nicola Lisle, A pastoral painter, Oxfordshire Limited Edition, February 2007;

Biography of Claude Monet giverny.org. Retrieved 6 January 2007;

https://www.e-car.ro/html/turism_extern.php;

Wikipedia, enciclopedia libera, https://ro.wikipedia.org/wiki/Litoral#Terasele_litorale, The Brighton Ambulator, London, 1818;

Arhitecture and the Tourist Landscape, Ed. OASE nr. 64, 2004;

Dr. Ion Ghinoiu, Peisajele (Civilizatiile) Etnografice - cap. II., publicatie, Atlasul Etnografic Roman, 2002;

Articol, Mangor Karsten, Shoreline Management Guidelines, DHI Water and Environment, 2004;

Articol, Panin N., Global changes, sea-level rise and the Danube Delta: risks and responses, revista GEO-ECO-MARINA, vol. 4, pag. 19-29, Bucuresti, 1999.

Stanica A., Evolutia geodinamica a litoralului romanesc in sectorul Sulina - Sf. Gheorghe si posibilitati de predictie, Biblioteca Universitatii Bucuresti, Facultatea de Geologie si Geofizica, Bucuresti, teza de doctorat nepublicata, pag. 120, 2003

Documentare:

Viasat History, Jefuitorii de epave, 2009;

BBC Motion Gallery, Britain From Above, 2008.

Internet:

www.delta-sulina.ro

prim@yahoo.com

https://www.deltadunarii.s5.com/

https://arhitectura-restaurare.blogspot.com/

https://www.ddbra.ro/

https://www.galapsc.ro/1024_ro/projects.php?pid=155

https://www.azlsulina.3x.ro/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sulina

https://www.sulina.ro/