Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » comunicare si relatii publice
Gradualitatea iconicitatii

Gradualitatea iconicitatii



Gradualitatea iconicitatii

J. Aumont vorbeste despre gradualitatea analogiei; Ch. Metz considera ca termenul de “analogie” apartine semiologiei, iar cel de “iconicitate” este folosit de semioticienii americani, ambii termeni avand, de fapt, acelasi inteles: “asemanarea perceptiva globala cu obiectul reprezentat”[1]. De remarcat ca definitia oferita are doar o valoare intuitiva, deoarece termenul de “asemanare” trebuie definit la randul sau. Gradualitatea iconicitatii este o idee usor de inteles, chiar intuitiv, pornind de la fapte accesibile experientei comune. Desenul unui copil pare mai indepartat de realitatea reprezentata decat o pictura realista, iar aceasta lasa locul fotografiei, care nici ea nu poate reda miscarea, asa cum o face filmul. O fotografie alb-negru este mai putin “realista” decat o imagine color si exemplele ar putea continua. Nu este vorba de o gradualitate situata la nivelul notiunii de icon, ci de gradul similitudinii (asemanarii) imaginilor concrete cu referentul, pe de o parte, si, pe de alta parte, cu semnificatul. Iconicitatea totala va fi materializata de obiectul insusi, in timp ce cuvantul se situeaza la nivelul zero al iconicitatii. Dar aceasta scara nu este o scara a iconicitatii propriu-zise, ci a imaginilor la care se aplica. Cu alte cuvinte, ea masoara gradul in care proprietatile unei clase de lucruri sunt redate (figurate, consemnate) intr-un anumit tip de imagine. Excesul de informatie vizuala se transforma in zgomot pentru procesul comunicarii.



Asemanarea a constituit, si constituie inca, unul dintre instrumentele mentale importante ale cunoasterii, indiferent ca este vorba de cunoasterea banala, situata in obisnuitul experientei cotidiene sau de cercetarea stiintifica avansata. Notiuni atat de diferite, precum: arhetip, simulacru, copie, parodie, pastisa, gradualitate si multe altele, implica sau se raporteaza la ideea de “similar”, fara de care ele nici nu ar putea fi intelese. In acelasi timp, la randul ei, notiunea de “asemanare” este determinata de alte notiuni, cum ar fi, de exemplu, aceea de “comparatie”. Ambele se presupun reciproc, formand un cuplu semantic inseparabil. Se poate spune ca intensiunile lor interfereaza. In interpretarea lui Michel Foucault , “asemanarea” a avut si statutul de paradigma a unei intregi perioade culturale. Pana la sfarsitul secolului al XVI-lea, a jucat un rol constructiv in cunoasterea de tip occidental, guvernand, partial, exegeza si interpretarea textelor, a simbolurilor, a lumii vizibile si invizibile, a artei reprezentarii. La inceputul veacului al XVII-lea, odata cu perioada baroca, similitudinea isi pierde din prestigiu, nu mai constituie o forma privilegiata a cunoasterii, ci, mai curand, cauza esecului. In lucrarea sa, Languages of Art, 1969, Goodman Nelson distinge in notiunea de iconicitate doua categorii de relatii: cele de asemanare si cele de reprezentare, criticand incercarea de a explica relatia de reprezentare prin cea de asemanare. In primul rand pentru ca un obiect “seamana” in cea mai mare masura cu el insusi, dar rareori se reprezinta pe sine. Fata de aceasta observatie, este de facut urmatoarea rezerva. Orice lucru vizual perceptibil poate sa-si fie propriul sau semn deoarece el va fi intotdeauna vazut doar sub un anumit unghi, adica isi va arata doar o parte a sa. Desi este perceput doar partial, el il va gandi ca intreg, fiind evocate, potential, toate cunostintele despre acel lucru. Conditia care se impune este ca lucrul respectiv sa fi fost cunoscut anterior, intr-o anumita masura, iar perceptia partiala sa ingaduie identificarea si, prin urmare, recunoasterea sa, adica evocarea tuturor cunostintelor legate de acel lucru. Fiind vorba de ceva (o parte a lucrului) care sta in locul a altceva (lucrul in intregul sau), se constata ca avem de a face cu o relatie semiotica, ca la orice semn. A doua observatie critica, facuta de N. Goodman, este ca asemanarea, spre deosebire de reprezentare este simetrica si reflexiva, astfel ca “daca o pictura il poate reprezenta pe Ducele de Wellington, Ducele nu reprezinta pictura”. In plus, nici unul dintre lucrurile sau fiintele foarte asemanatoare, cum ar fi masinile produse pe o linie de asamblare sau doi frati gemeni, nu se reprezinta reciproc. Prin urmare, “asemanarea in orice grad nu este o conditie suficienta pentru reprezentare”[2]. Discutand un exemplu analizat de M. Wallis, Sebeok dezvolta afirmatia ca reprezentarea este non-simetrica si ca un semn iconic isi reprezinta semnificatul, dar nu si vice-versa. Daca se realizeaza o fotografie a unei reproduceri a tabloului intitulat Gioconda, atunci fotografia este un icon, mai exact un index iconic, al copiei, care devine denotat, dar care, la randul sau, este un semn iconic al portretului original. Dar si imaginea pictata de Leonardo da Vinci este un semn iconic al unei femei numita Mona Lisa, care este denotatul picturii. Avem de a face cu o secventa diacronica si se poate accepta, spune Sebeok, un anumit sens, o anumita directie, pentru ea, desi definitia initiala a lui Peirce, care vorbeste doar despre calitati comune, nu ar motiva o asemenea decizie. Sebeok ofera si un exemplu in care cronologia reala a succesiunii original – copie (respectiv, denotat – semnificant), este rasturnata de o cronologie particulara a semiozei. Daca un personaj celebru, este cunoscut de catre subiectul uman mai intai din fotografii, litografii, imagini de televiziune etc., in momentul in care va avea posibilitatea sa-l vada direct, in realitate, adevaratul personaj ar deveni “un semn iconic al imaginii sale de mult familiare ”. In concluzie putem spune ca asemanarea se bazeaza pe un continut obiectiv, dar interpretarea acestuia este o functie consensuala. (Este de preferat acest termen celui de “conventie”, deoarece el nu are si conotatia de “arbitrar”, ci doar pe aceea de “acord”, care poate fi si un “acord motivat obiectiv”). Nu este vorba de o vointa colectiva absolut libera, ci de una determinata de nivelul cunostintelor, de cultura specifica unui loc sau unei perioade si, nu in ultimul rand, de scopul analizei. In ceea ce priveste iconul, problema asemanarii se pune in doua directii: a) asemanarea semnificantului cu obiectul (referentul), b) asemanarea semnificantului cu interpretantul (semnificatul). Pentru prima relatie avem doua situatii aparent distincte: I) cazul unui referent real, si


II) cazul unui referent imaginar (inorog), abstract sau general.



Metz, Christian (1970), “Au-delà de l’analogie, l’image”, in Communication, nr. 15, Paris, Editura Seuil, pag. 1

Goodman, Languages of art, Indianapolis, 1967, pag. 4.

Sebeok, Thomas A., Semnificatie si comunicare in lumea contemporana, Bucuresti, Editura Politica, 1985, pag. 124.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




PROCESUL DE REZOLVARE CREATIVA A PROBLEMELOR
Dificultati terminologice - organizatie
Comunicarea intrasistemica
Conceperea unei prezentari orale
Nivelurile comunicarii
Publicurile organizatiei
SPATIUL PUBLIC IN SOCIETATEA INFORMATIONALA. IMPACTUL NOILOR TEHNOLOGII DE COMUNICARE
Ierarhizarea publicurilor




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu