Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » didactica » didactica pedagogie
Alternativa educationala Step by Step – prezentare generala

Alternativa educationala Step by Step – prezentare generala




Alternativa educationala Step by Step – prezentare generala

Programul Step by Step pentru copii are drept fundament credinta ferma in principiul democratiei. Atat programele pentru prescolari, cat si cele pentru scolari ii incurajeaza pe copii sa devina cetateni activi si sa aprecieze valorile inerente ale unui stil de viata democratic. Pe masura ce examineaza nevoile elevului din clasele primare terminale, Programul Step by Step promoveaza neincetat sisteme de valori ca: respectul reciproc, responsabilitatea dintre adulti si copii, onestitatea, grija si seriozitatea.

Adultii care modeleaza intentionat aceste valori prin interactiunile lor continue cu copiii de opt, noua si zece ani, ii invata de fapt pe acestia caracteristicile vitale ale liderilor viitorului. Aceste caracteristici stau la baza dezvoltarii caracterului in Programul Step by Step. Invatatorii ii ajuta pe elevii de opt, noua si zece ani sa ia decizii si sa-si asume responsabilitatea pentru deciziile luate. Copiii care invata in clasele democratice sunt incurajati sa formuleze si sa-si exprime propriile opinii, li se cere sa puna intrebari si se stimuleaza discutiile.




Acest program este in concordanta cu filozofia, principiile si practicile Programului Step by Step. Prin el se promoveaza in continuare:

Participarea familiei;

Abordarea unor metode de predare echilibrate care tin cont de intreaga

personalitate a copilului;

Predarea tematica bazata pe individualizare;

Centrele de activitate in clase;

Asigurarea unei instruiri continue si a sprijinului tehnic pentru invatatoare.

Autorii Programului Step by Step definesc ca responsabilitate de prima importanta necesitatea crearii unui nou model educational care sa-l faca pe fiecare elev constient de interdependenta tuturor lucrurilor in viata. Pentru crearea acestui document, de exemplu, am apelat la munca multor persoane: cunoscatori ai psihologiei cognitive, cercetatori in domeniul dezvoltarii cerebrale, stiintelor sociale si educatiei. Scopul nostru este sa alegem ceea ce este mai bun din filozofiile educationale ale Europei si Americii pentru a dezvolta practici educationale care sa onoreze individul ca fiinta creatoare intr-o lume independenta.

Programului Step by Step s-a consolidat si verificat in peste 30 de ani de aplicare si functioneaza in peste 26 de tari. Elaborarea metodei si licenta ei apartine Children Resource International din Washington – SUA.

In Romania acest program a debutat in 1994, sub numele de Head Start, la initiativa Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa. Din 1995 programul a luat numele de Step by Step (“Pas cu Pas” - in limba engleza), nume de licenta pentru toate tarile din Europa de est in care se aplica.

Asociatia “Centrul Step by Step pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala” (CEDP), organizatie neguvernamentala, inregistrata ca persoana juridica in martie 1998 a preluat coordonarea programului de educatie alternativa Step by Step. Programul Step by Step este acreditat ca alternativa de catre Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii in conformitate cu aprobarea Consiliului pentru alternative nr. 10015 din 30 mai 1995.

Programa scolara (curriculum scolar) pentru ciclul elementar (clasa I-IV) este aceeasi cu cea din invatamantul traditional. Deprinderile si cunostintele programate a fi asimilate pe parcursul acestor patru ani sunt aceleasi ca si pentru invatamantul traditional (deprinderi de comunicare orala si in scris, deprinderi de masurare, cele patru operatii aritmetice, deprinderi artistice de desen, pictura, modelaj, deprinderi muzicale, cunostinte despre natura, deprinderi sportive, calitati motrice, deprinderi de comportare in societate, deprinderi de orientare in spatiul istoric si geografic al tarii si al continentului Europa ).

Concepte si scopuri globale

Programul Step by Step ii prezinta elevului concepte fundamentale care sunt esenta strategiilor metodologice: comunicarea, preocuparea si grija fata de anumite lucruri, comunitatea si conexiunile. Comunicarea este conceptul cheie in cadrul formarii de deprinderi si insusirii de cunostinte legate de alfabetizare — incluzand citire, scriere, dezvoltarea vorbirii, ascultare, arte vizuale si matematica.

Preocuparea si grija sunt teme care stau la baza studierii cunostintelor despre natura-incluzand notiuni de biologie, fizica si geologie — si formarii caracterului. Comunitatea ii ajuta pe copii si invatatoare sa conceptualizeze interconexiunile dintre istorie, geografie si educatia civica. Conexiunea, definita ca fiind capacitatea de a interrelationa experienta de viata, ii ajuta pe copii sa gaseasca punti de legatura intre cunostintele acumulate si cele noi pentru a-si construi o viziune empatica asupra lumii.

Prin aceste concepte specifice, Programul Step by Step isi consolideaza cele patru scopuri:

dezvoltarea unei preocupari continue de educare;

crearea unui mediu educational bazat pe respect reciproc si principii

democratice;

asigurarea continuitatii educatiei si metodelor aplicate;

insusirea de catre elevi a unor deprinderi academice, artistice, etice si practice care sa-i ajute sa participe cu succes la progresul unei societati democratice.

Responsabilitatea si grija sunt valorile cele mai importante pe care se cladeste munca academica conceptuala. Copiii invata sa aiba grija si sa fie preocupati de persoana lor luand exemplu de la parinti, invatatori si de la alti adulti cu care iau contact cum se implica in experientele lor de invatare. Pe masura ce obtin tot mai multe succese in activitatile lor zilnice, elevii incep sa aiba o imagine de sine tot mai pozitiva si mai puternic conturata. Adultii care promoveaza acest simt al responsabilitatii constituie exemplu pentru copii, care isi dezvolta constiinta de sine, invata sa aiba grija de ceilalti, de plante, animale si de mediul inconjurator.

Materiile care se predau in cadrul Programului Step by Step sprijina dezvoltarea deprinderilor necesare elevilor pentru a deveni responsabili fata de ceea ce se petrece in jurul lor. Prin alfabetizare, elevii invata sa formuleze si sa-si exprime opiniile in scris si oral. La matematica ei invata sa gandeasca logic, sa gaseasca solutii si sa inteleaga lumea numerelor si a sistemelor monetare. Prin explorarile stiintifice, elevii invata sa aiba grija de ei, de mediul in care traiesc si de fiintele vii care-i inconjoara. In cadrul studiilor sociale, elevii incep sa fie constienti de perspectiva istorica. Ei vor respecta si aprecia evenimentele si oamenii care au modelat calea prezentului. Arta da posibilitatea elevilor de a-si exprima idei si emotii. Prin impartasirea experientelor artistice si studierea altor culturi, elevii isi vor da seama ca exista lucruri care preocupa pe toata lumea si sunt comune tuturor.

Comunicarea este o alta deprindere importanta pentru Programul Step by Step. Capacitatea de a comunica clar este cheia implicarii cu succes intr-o societate democratica. Prin individualizare, invatatoarele ii incurajeaza pe copii sa comunice prin intermediul discursurilor, al diverselor forme scrise, al matematicii si al diferitelor medii artistice. Pe masura ce isi dezvolta deprinderile si increderea in capacitatea lor de a comunica eficient, ei iau initiative si sunt motivati in urmarirea unor idei importante. Prin comunicare, copiii pot sa inteleaga punctele celorlalti de vedere si pot sa aprecieze diversitatea gandirii, culturii si caracteristicilor comune tuturor oamenilor.

Invatatorii din Programul Step by Step recunosc ca este nevoie de o perioada lunga de timp pentru a-i invata pe copii sa-si comunice sentimentele. Invatatoarele modeleaza limbajul si actiunile elevilor astfel incat acestia sa comunice atitudini responsabile si positive. Ele ii ajuta pe copii sa-si comunice nevoile, si facand acest lucru ii ajuta sa gaseasca modalitati prin care ei sa poata raspunde nevoilor altora. In cele din urma, elevii invata cai de clarificare a neantelegerilor si rezolvare a conflictelor prin utilizarea propice a limbajului. Comunicarea eficienta este un instrument valoros de rezolvare a disputelor si de dezvoltare a comunitatii.

Termenul conexiuni este utilizat pentru a descrie capacitatea de a lega informatii noi de experiente din trecut in scopul acumularii de cunostinte. Capacitatea de a face conexiuni este cea de-a treia valoare de baza care sprijina materiile predate in cadrul Programului Step by Step pentru scoala primara. Copiii isi insusesc si acumuleaza tot timpul cunostinte noi. Suntem deseori surprinsi si amuzati de asociatiile ciudate pe care ei le fac in efortul lor continuu de a aplica informatii noi unor situatii familiare. Atunci cand se intampla acest lucru ei sunt preocupati sa-si imbogateasca repertoriul de experiente.

Programul Step by Step ofera copiilor numeroase ocazii de a face descoperiri, explorari si exercitii. Prin astfel de activitati elevii de opt, noua si zece ani descopera conexiuni pe care construiesc structuri informationale. Elevii sunt incurajati, de-a lungul unui an scolar, sa observe similaritatile dintre oameni sau alte fiinte care exista pe pamant. Ei sunt ajutati sa descopere conexiunile care exista la nivelul culturilor, traditiilor si limbii.

Una dintre metodele de predare practicate care se bazeaza pe idea conexiunilor informationale este cea referitoare la unitatile tematice de studiu. O unitate tematica de studiu prezinta un concept general prin studierea aprofundata a unui subiect sau a unei probleme. Capitolul 4 prezinta concepte legate de schimbare, universalitate si varietate printr-un studiu aprofundat despre paine. Prin dezbaterea unor idei legate de paine din perspectiva a cinci materii (limba si literatura romana, matematica, stiinte, arta, educatie tehnologica), elevii isi dau seama de interconexiunea dintre numeroasele aspecte ale acestui subiect. Unitatile tematice de studiu sunt instrumente eficace de armonizare a predarii in cadrul claselor primare terminale.

Dezvoltarea unei comunitati cere timp si atentie speciala. Fiecare clasa din Programul Step by Step pentru scoala primara este o potentiala comunitate de invatacei in care grija si bunatatea fata de cei din jur sunt pretuite in mod deosebit. Utilizarea limbajului si a formelor de comunicare este un mijloc de acceptare de noi membri in comunitate, de a rezolva probleme, a da solutii si a explora idei noi. Munca in comun in cadrul unor proiecte bazate pe interesele clasei creeaza relatii intre indivizi pe masura ce fiecare membru acumuleaza noi cunostinte.

Organizarea eficienta a clasei in Programul Step by Step se face tinandu-se cont de faptul ca fiecare persoana simte nevoia apartenentei la o comunitate si doreste sa fie utila celor din jur. Eficienta activitatii in aceste clase depinde de capacitatea membrilor de a gasi si aplica metode academice, sociale si practice. Copiii sunt membri cu anumite responsabilitati , participanti activi la activitatile clasei, iar contributia lor este necesara, dorita si pretuita. Si deoarece invatatoarea va da timp suficient elevilor sa-si gaseasca forme de exprimare, sa reuseasca sa se cunoasca unul pe altul si sa-si respecte diversele calitati si talente fiecare persoana se va simti pretuita ca individ.

Timpul si atentia acordate zi de zi celorlalti, prin activitati simple si impartasirea unor trairi sunt fundamentul dezvoltarii unei comunitati. Atunci cand un grup de tineri sau varstnici, muncesc si se joaca impreuna, ei alcatuiesc si construiesc o comunitate.

Grija si responsabilitatea, comunicarea, conexiunile si dezvoltarea comunitatii alcatuiesc o baza solida pe care elevii se sprijina in insusirea de cunostinte in cadrul Programului Step by Step.

Scopurile Programului Step by Step

pentru elevii de 8, 9 si 10 ani

Scopul fundamental al Programului Step by Step este asigurarea dezvoltarii profesionale si personale sanatoase a copiilor din scoala primara. Scopurile acestui program sunt in concordanta cu nevoile intelectuale, sociale si de crestere ale copilului de opt, noua si zece ani. Sunt stabilite scopuri ale procesului de predare-invatare in urmatoarele domenii: cognitiv, fizic, social, emotional si estetic. Tinand cont de aceste domenii de baza ale dezvoltarii umane, invatatoarea va veni in intampinarea nevoilor copilului atunci cand va lua decizii referitoare la programa, predare si evaluare. Prin definirea clara si mentinerea anumitor standarde profesionale, Programul Step by Step asigura buna desfasurare a tuturor etapelor procesului de predare-invatare. Desi stabilesc standarde ridicate, invatatorii se dovedesc a fi flexibili in cadrul predarii prin folosirea individualizarii ca metoda de instruire si nu lasa toata povara adaptarii pe umerii elevilor.

Invatatorii le sunt de un real folos elevilor atunci cand stabilesc niste standarde si le pun asemenea probleme incat desi elevii trebuie sa se straduiasca sa reuseasca, ei pot sa le atinga. Acele sarcini care ii frustreaza sau sunt prea coplesitoare nu au nici un rezultat constructiv. Atunci cand procesul de invatare devine confuz, multi dintre elevi se retrag iar altii renunta de tot, devenind total straini de aceasta activitate. Sarcinile si responsabilitatile care sunt exprimate prin obiective care pot fi puse in practica tinand cont de potentialul lor la un moment dat sunt cele care ii stimuleaza sa faca eforturi si sa fie devotati. Si pe masura ce copiii invata sa faca fata unor situatii, ei devin tot mai increzatori in puterile lor si au o atitudine pozitiva si sanatoasa.

(P.S.George, Stevenson, Thomason & Beane, 1992, p.22)

Dezvoltarea caracterului — obiective generale

Programul Step by Step va sprijini dezvoltarea caracterului copiilor de opt, noua si zece ani astfel incat acestia sa fie capabili:

Sa participe in mod cinstit si onest la activitatile scolii si comunitatii.

Sa demonstreze incredere in sine prin faptul ca stiu a se organiza.

Sa munceasca alaturi de ceilalti, mentinand o colaborare continua.

Sa comunice oral sau in scris idei legate de sistemul de valori propriu sau social.

Sa-i respecte pe ceilalti ascultandu-i cu interes si avand o reactie adecvata.

Sa se ocupe de ducerea la indeplinire a unui proiect, in serviciul comunitatii.

Limba si comunicare — obiective generale

In continuare se vor prezenta rezultatele invatarii stabilite in cadrul Programului Step by Step pentru elevii de opt, noua si zece ani. Elevii vor invata:

sa constientizeze valoarea inerenta a libertatii de exprimare;

sa-si asume riscul de a exprima ceea ce gandesc;

sa iubeasca literature;

sa puna intrebari cu usurinta;

sa asculte cu atentie;

sa citeasca singuri;

sa scrie pentru a-si indeplini propriile lor nevoi;

sa inteleaga sensul literaturii.

La scriere elevii:

vor invata sa descopere farmecul acestei activitati;

vor observa succesiunea etapelor;

vor scrie cu un anumit scop;

vor scrie diverse tipuri de text (documentare, povestiri autentice, jurnale, poezii, scrisori);

vor urmari pasii procesului de elaborare a unui document scris (alegerea  

unui subiect, scrierea ciornei, forma finala, editarea si revizuirea, publicarea,

vanzarea cartii);

isi vor exprima idei in scris;

vor folosi corect semnele de punctuatie (punctual, semnul exclamarii, semnele citarii, virgula, doua puncte, punctul si virgula);

vor elabora propozitii clare,

vor respecta regulile gramaticale;

vor sti sa delimiteze paragrafe.

La citire, elevii:

vor incerca sa citeasca independent;

vor folosi o varietate de strategii pentru a intelege sensul unui text;

vor face distinctia intre a citi pentru a te informa si a citi de placere;

vor face estimari ti vor trage concluzii bazandu-se pe intelegerea continutului  

unui text;

vor face comparatii intre situatii descrise in carti si situatii reale;

vor recunoaste importanta cititului in viata;

vor recunoaste si aprecia caracterizarile dintr-un text beletristic;

vor citi o varietate de genuri literare cum ar fi: fictiune, poezie sau proza.

La comunicarea orala, elevii:

vor incepe sa-si dea seama de importanta exprimarii propriilor puncte de vedere;

isi vor dezvolta, printr-o practica permanenta, deprinderi de vorbire dobandind o

mai mare incredere in sine;



vor utiliza un vocabular adecvat;

se vor folosi de limbaj pentru a rezolva conflicte si a gasi solutii la diverse

probleme;

vor practica modalitati conventionale de exprimare, cum ar fi, luarea de cuvant;

vor invata cum sa-si moduleze vocea, tonul si volumul;

vor asculta cu atentie.

Matematica obiective generale

La matematica, elevii:

vor fi interesati in rezolvarea de probleme;

vor incerca diverse strategii de rezolvare;

vor raspunde la intrebari asumandu-si riscul de a gresi;

vor aprecia marimea numerelor;

vor estima probabilitatea rezultatului in cadrul jocurilor de noroc;

vor recunoaste toate numerele pana la o suta de mii;

vor regrupa numere pana la 100;

vor demonstra ca inteleg conceptele legate de marimea numerelor;

vor invata sa adune, sa scada, sa inmulteasca si sa imparta numere si vor

demonstra ca inteleg relatiile dintre operatii;

vor colecta, organiza si afisa date folosind grafice, tabele si liste;

vor recunoaste, numara si folosi bani.

Arte vizuale obiective generale

In cadrul artelor vizuale, elevii:

vor avea reprezentari vizuale menite sa inregistreze impresiile si sentimentele,

vor dobandi deprinderi de rezolvare a problemelor de creativitate si emitere de judecati de valoare,

isi vor stimula imaginatia prin discutii ai descoperiri creative,

isi vor dezvolta deprinderi mestesugaresti prin utilizarea diverselor tipuri de

materiale,

vor dobandi sentimente de responsabilitate fata de munca depusa,

vor reusi sa identifice si sa aprecieze diversele talente si calitati ale celor din

jur,

vor aprecia aspectele unice ale diverselor culturi printr-o varietate de

experiente.

Cunostinte despre natura obiective generale

In cadrul acestei materii, elevii:

vor dobandi suficiente cunostinte stiintifice incat sa poata fi capabili sa

gandeasca in termeni stiintifici,

vor demonstra intelegerea proceselor stiintifice prin observare, clasificare,

estimare, experimentare, evaluare, comunicare,

vor initia experimente si investigatii pentru a-si testa propriile idei,

vor pune intrebari si vor fi creativi in a gasi raspunsuri,

vor face legaturi intre informatia noua si cea cunoscuta,

vor aplica solutii creative unor probleme stiintifice,

se vor familiarize cu conceptele de baza ale fizicii, biologiei si geologiei,

Studii sociale obiective generale

Studiile sociale cuprind studiul societatii si al problemelor sociale de-a lungul istoriei, notiuni de geografie si civice. Elevii:

vor fi capabili sa ia decizii de grup si sa voteze pentru a incepe sa inteleaga procesul politic de luare a deciziilor,

vor crea harti ale diverselor regiuni,

vor construi modele de impartire administrativ-teritoriala specifice tarii noastre,

vor participa la formularea regulilor clasei,

vor crea liste de evenimente istorice semnificative pentru familia lor, orasul sau satul in care traiesc,

vor crea embleme de familie si vor intelege semnificatia simbolurilor nationale,

vor identifica locuri de importanta istorica, georgrafica, etc. pentru zona in care locuiesc si vor propune explorarea si studierea acestora.

Organizarea clasei axata pe dezvoltarea copilului

Recunoasterea si respectarea intereselor, talentelor individuale, stilurilor de invatare personale si valorilor culturale ale tuturor copiilor reprezinta fundamentul programului Step by Step. A invata copilul cum sa invete, mai degraba decat ce sa invete, a ingadui acestuia sa-si dezvolte propriul potential sunt lucruri la fel de importante. In secolul 21 industriile competitive vor fi acelea ale caror muncitori vor putea rezolva probleme complexe si descoperi tehnici eficiente pentru a-si duce munca la capat. Desigur, este important ca elevii sa inteleaga si sa-si insuseasca cunostinte de baza. Insa intelegerea informatiilor conceptuale, care raman mai mult in mintea copiilor decat dureaza un test sunt la fel de importante.

Pentru a organiza un mediu de studiu comprehensibil, invatatoarea trebuie sa cunoasca, inteleaga si sa accepte metodele de invatare ale elevilor. Dandu-le acestora ocazia de a-si spune parerile in legatura cu activitatea, conducerea clasei si planificarea programei invatatoarea adopta o strategie de predare bazata pe individualizare.

Optiunile sunt definite ca alternative sau alegeri care se pot face in cadrul clasei. Aceste optiuni se refera la acele alegeri care sunt conforme intereselor fiecarui copil si stilului sau de invatare. Ele constituie rezerva de metode alternative a invatatoarei prin care se poate dezvolta o aceeasi deprindere. Exista multe ocazii de a furniza optiuni, astfel invatatoarea va putea:

varia modul de abordare a activitatilor

varia tipul de materiale folosite

varia cadrul si interactiunile din cadrul grupului

Elevii au diferite stiluri de invatare si de aceea una din cele mai grele incercari ale invatatoarei este satisfacerea nevoilor tuturor elevilor. Invatatoarele trebuie sa invete sa inteleaga diversele stiluri de invatare si sa adapteze mediul de invatare la nevoile fiecarui copil.

Tipuri de aptitudini

Copiilor trebuie sa li se ofere ocazii de dezvoltare a aptitudinilor si talentelor de care dau dovada. Cel mai bun loc care le ofera acest lucru este mediul de invatare natural. De aceea, clasa trebuie sa semene cu un astfel de mediu. Conceptul de aptitudine trebuie sa-si piarda conotatia mistica si sa devina un concept functional, perceput intr-o maniera diversa de toti oamenii.

In 1984, un profesor de la Universitatea Harvard, Howard Gardner, a ridicat problema conceptului de aptitudine. El a propus in cartea sa Stari sufletesti acceptarea existentei a cel putin sapte aptitudini de baza. Ele sunt:

Aptitudinea lingvistica: capacitatea de a folosi in mod eficient cuvinte in scris sau oral. Aceasta aptitudine se refera la sunetele limbii, intelesurile cuvintelor si folosirea practica a limbii.

Aptitudinea matematico-logica: capacitatea de a folosi in mod eficient numere si de a rationa corect. Aceasta aptitudine curpinde si percperea corecta a modelelor logice si relatiilor, afirmatiilor si presupunerilor, functiilor si altor concepte abstracte conexe.

Aptitudinea spatiala: capacitatea de a percepe clar lumea spatio-vizuala si de a efectua transformari asupra acestor perceptii. Aceasta aptitudine implica perceptia culorilor, liniilor, formelor, spatiului si relatiilor dintre aceste elemente.

Aptitudinea kinestetico-corporala: se refera la capacitatea de a folosi functiunile corporale pentru a exprima idei si sentimente, capacitatea de a folosi mainile pentru a produce si transforma lucruri. Aceasta aptitudine include deprinderi fizice specifice cum ar fi coordonarea corporala, echilibrul, dexteritatea, forta, flexibilitatea si viteza.

Aptitudinea muzicala: capacitatea de a percepe, distinge, transforma si exprima forme muzicale. Aceasta aptitudine include sensibilitate la ritm, inaltimea sunetelor, melodicitate, nuanta tonului unei bucati muzicale.

Aptitudinea interpersonala: capacitatea de a percepe si a face distinctie intre starile sufletesti, intentiile, motivatiile si sentimentele altor oameni. Aceasta aptitudine implica o sensibilitate crescuta in perceperea expresiilor faciale, vocii si gesturilor.

Aptitudinea intrapersonala: capacitatea de a te cunoaste si a actiona adecvat pe baza acestei cunoasteri. Aceasta aptitudine implica o percepere exacta a imaginii de sine, cunoasterea starilor sufleteati ulterioare, intentiilor, motivatiilor, temperamentului si dorintelor proprii; capacitatea de auto-disciplinare, auto-intelegere si respect de sine.

Teoria tipurilor de aptitudini, asa cum este prezentata de Gardner, deschide poarta spre o larga varietate de strategii de predare care pot fi puse in practica in clasa. Aceasta teorie ofera invatatoarelor ocazia de a dezvolta strategii de predare inovatoare, care recunosc si contribuie la dezvoltarea diferitelor aptitudini. Teoria diversitatii aptitudinilor sugereaza ca nu exista nici un set de strategii care sa se poata aplica in mod invariabil la toti elevii, tot timpul. De aceea trebuie sa dezbatem mai intai despre modul de conducere si organizare al clasei.

Materiale si organizare pe centre de activitate

O metodologie planificata, activa si complexa poate asigura abordarea individualizata a elevilor din cadrul clasei axata pe dezvoltarea elevului. O cale eficienta de individualizare este organizarea centrelor de activitate care reflecta interesele curente si nevoile teoretice ale elevilor. Centrele de activitate sunt organizate pe baza unui set de criterii, insa ele pot imbraca diverse forme. Organizate in scopul promovarii invatarii in grupuri mici prin explorare, independenta si implicare activa, centrele pot fi folosite de un copil, doi sau un grup. Fiecare centru ar trebui sa includa activitati pe mai multe niveluri (concret si abstract) si materiale care se pot ajusta la stilurile si nevoile individuale. Centrele dau ocazia elevilor de a-si dezvolta noi deprinderi, de a impartasi din experientele lor celorlalti, de a-si consolida cunostintele.

Centrele trebuie organizate in asa fel incat sa satisfaca cerintele individuale ale elevilor si sa le ofere acestora libertatea de a se deplasa fizic si intelectual in cadrul procesului de invatare (Dehls, 1977). Grupurile din cadrul clasei ar trebui sa fie eterogene pentru a da elevilor posibilitatea de a invata din exemplele celor de aceeasi varsta. In cadrul claselor orientate dupa necesitatile elevului exista anumite materiale esentiale de care fiecare clasa are nevoie. In plus, exista materiale optionale care pot fi introduse treptat de-a lungul anului.

Organizarea materialelor esentiale este logica si se bazeaza pe cercetare. Elevii invata prin asocierea informatiilor noi cu cele asimilate si a materialelor noi cu cele pe care le cunosc deja, de aceea este logic sa grupam materialele similare in centrele de activitate. Astfel este recomandabil sa aranjam materialele intr-o maniera cat se poate de functionala si atractiva pentru elevi.

Iata cateva din centrele esentiale in clasele primare terminale: centrul de citire, cel de scriere, stiintele naturii, matematica, arte si constructii. Aceste centre vor fi aranjate dupa un model logic (de ex. centrele zgomotoase vor fi amenajate unele langa altele) si vor include toate materialele necesare. Acestea vor fi usor de montat si demontat imediat ce se termina de studiat o anumita tema din programa.

Consolidarea deprinderilor de invatare pe termen lung

Scopul pe termen lung al Programului Step by Step este consolidarea de deprinderi de invatare pe viata. In calitate de educatori, ne revine responsabilitatea de a-i indruma pe elevi in consolidarea unor deprinderi de invatare pe termen lung. Aceste deprinderi sunt recognoscibile prin urmatoarele cinci caracteristici:

Creativitate

dorinta de a-si asuma riscuri 

frecventa

spontaneitate

originalitate



manifestarea dorintei de a face 

explorari

simtul umorului

flexibilitate

capacitate analitica

Productivitate

spirit organizatoric 

capacitatea de a face estimari

consecventa

concentrare

perseverenta

motivatie

initiativa

capacitate analitica

III.  Curiozitate

manifestarea dorintei de a face

explorari

experimentare

dorinta de a cunoaste natura 

gandire abstracta

capacitate analitica 

capacitate de a face estimari

IV.  Cooperare

chibzuinta

atitudine pozitiva

sentimentul apartenentei la grup 

responsabilitate

V. Empatie

toleranta 

intelegere

dorinta de a-si impartasi opiniile

rabdare

acceptarea celorlalti 

chibzuinta

Utilizarea materialelor

Copiii trebuie sa fie invatati cum sa utilizeze materialele in clasa. Invatatoarele trebuie sa le arate elevilor cum sa utilizeze materialele in cadrul centrelor de activitate. Ele trebuie sa fie constiente de faptul ca s-ar putea ca elevi sa nu fie familiarizati cu aceste materiale. Invatatoarea trebuie sa prezinte aceste materiale creioane colorate, vopsele, instrumente, echipament stiintific, cartiin mod treptat si metodic.

Dupa ce invatatoarea, ajutata eventual de doi sau trei elevi, a prezentat materialele si modul lor de utilizare, elevii pot discuta si decide unde si cum ar trebui sa fie depozitat/e obiectul/ele.

Pentru ca materialele sa fie zilnic la dispozitia si la indemana elevilor articolele trebuie sa fie etichetate cu o poza, un desen, o fotografie si un nume. Invatatoarele trebuie sa puna etichete atat pe rafturi cat si pe cutia in care se gasesc materialele. Copiii care sunt implicati activ in organizarea si alegerea materialelor si care primesc informatii corecte referitoare la folosirea lor adecvata sunt pregatiti sa le foloseasca in mod independent si responsabil.

Stabilirea regulilor si procedurilor

In clasa orientata dupa necesitatile elevilor, acestia isi insusesc deprinderi de auto-control si fac alegeri; mai mult ei ajuta la stabilirea regulilor si procedurilor clasei si iau decizii despre felul in care isi vor organiza timpul in decursul unei zile. Copiii castiga un adevarat simt al responsabilitatii si proprietatii prin participarea la crearea regulilor. Pentru a-i implica pe elevi in acest proces invatatoarea:

Le va cere elevilor sa se aseze intr-un cerc in centrul clasei.

Va incepe o discutie despre scopul regulilor si procedurilor. Este important ca elevii sa inteleaga ca regulile si procedurile, ca si legile, sunt facute pentru a asigura siguranta persoanelor, a proteja drepturile individuale si libertatea acestora, a da indrumari referitoare la un comportament adecvat. Elevii trebuie sa observe ca regulile le indica membrilor comunitatii ceea ce ar trebui sa faca, mai degraba decat ceea ce nu ar trebui sa faca.

Va oferi cateva exemple de reguli pozitive, cum ar fi: Pune lucrurile inapoi la locul lor; Asculta cu atentie; Respecta-i pe cei din jur.

Le va cere elevilor sa-si exprime ideile.

Ii va lasa pe elevi sa decida care sunt regulile si procedurile care vor fi adoptate.

Le va reaminti elevilor ca ar trebui sa aleaga cateva reguli mai degraba decat foarte multe reguli detaliate.

Va copia regulile selectate intr-un tabel si le va afisa pentru a fi mereu la indemana elevilor.

Dupa ce aceste reguli au fost elaborate si afisate, invatatoarea va observa felul in care elevii tin cont de ele, si va face comentarii pentru a-i incuraja pe toti elevii sa-si modeleze comportamentul in functie de acestea. Copiii trebuie sa fie asigurati ca adultii ii vor ajuta sa isi controleze propriul comportament. Ei vor avea nevoie de sprijin, incurajare, vor avea nevoie sa li se aminteasca si sa fie ajutati sa respecte regulile. Trebuie sa existe intotdeauna o doza de consecventa.

Formarea comunitatii de elevi

In clasele axate pe dezvoltarea elevilor, invatatoarele au ocazia de a-i ajuta pe copii sa-si dezvolte un simt al identitatii si pretuirii de sine, sa invete sa impartaseasca valori culturale si sa devina parte componenta a comunitatii elevilor. Aceste scopuri sunt realizate prin munca in grupuri mai mari sau mai mici, prin lucrul in cadrul proiectelor prin care se urmareste un scop comun. Acest tip de experienta de studiu ii ajuta pe copii sa devina mai apropiati de cei de varsta lor, sa invete sa coopereze, sa invete sa evite critica la adresa altora si sa se respecte unii pe altii.

Climatul pozitiv al clasei va fi creat prin:

existenta unei atmosfere de incredere,

simtul apartenentei la comunitate,

implicarea in luarea deciziilor ,

amabilitate si incurajare din partea colegilor,

energia si starea de spirit a invatatoarei,

asteptari clare in privinta rezultatelor invatarii,

corectitudine si echitate in participare.

Climatul pozitiv este construit prin participarea tuturor membrilor clasei la indeplinirea obiectivelor comune, impartasirea de idei si opinii, grija fata de cei din jur, incurajare, participare si exprimarea rezultatelor ce se asteapta de la fiecare elev si de la toti. Cu alte cuvinte, climatul pozitiv este creat prin dezvoltarea unui simt de apartenenta la comunitate. Formarea comunitatii de elevi va avea sanse de reusita atunci cand invatatoarea va renunta la rolul de “intelept” si va facilita invatarea intr-o maniera interactiva. Odata ce si-a asumat acest rol, ea va reusi sa elimine toate piedicile care stau in calea bunei desfasurari a activitatii in clasa, iar clasa incepe sa aiba puls. Cand lasa o parte din responsabilitatile manageriale in mana copiilor, invatatoarea are timp sa incurajeze initiative, sa ofere feedback, sa faciliteze comunicarea, sa le puna diverse resurse la dispozitie, sa-i ajute si sa-i laude.

Conlucrarea inlocuieste competitia si munca in banca solitara, iar imensul beneficiu al cooperarii devine real pentru copii. Invatatoarele ar trebui sa adune clasa in zona de intalnire, in mod frecvent in timpul oricarei zile de scoala. Copiii ar trebui sa fie incurajati sa-si exprime opiniile si sa colaboreze in cadrul activitatilor de grup, sa-si sarbatoreasca succesele impreuna.

Copiii isi asuma responsabilitatea propriului lor studiu

Responsabilitatea sta in puterea si capacitatea de control a fiecaruia. Unul dintre cele mai frumoase daruri pe care invatatoarea il poate face elevilor este sa-i ajute sa-si dezvolte simtul responsabilitatii in vietile personale, in activitatea scolara si in cadrul comunitatii. In cadrul claselor axate pe dezvoltarea elevilor invatatoarele au numeroase ocazii de a-i ajuta pe elevi sa-si dezvolte simtul responsabilitatii.

De-a lungul anului scolar, copiii, parintii si invatatoarea se intalnesc in mod periodic pentru a fixa scopuri si obiective legate de activitatea de invatare pe termen lung si scurt. Aceste scopuri sunt definite in programa ca fiind rezultatele la invatatura, dar in acelasi timp ele privesc si interesele fiecarui copil, capacitatile si stilurile sale de invatare. Asemenea scopuri se asociaza cu caracteristicile invatarii pe termen lung.

Aceasta colectie de scopuri face parte din Planul de dezvoltare al fiecarui elev, servind ca indrumator individual in cadrul procesului de invatare asa cum este el specificat in programa. Elaborarea si apoi referirea permanenta la aceste scopuri il stimuleaza pe elev sa se corecteze pe sine, sa fie motivat si faciliteaza procesul de individualizare.

Familia este si ea implicata in mod direct in cadrul procesului educational. Copiii, impreuna cu familiile si invatatoarele lor evalueaza progresele facute de elev pentru a vedea daca scopurile propuse se vor atinge la sfarsitul unei perioade stabilite. In acest moment va trebui sarbatorita implinirea vechilor scopuri; ar trebui restructurate acele scopuri care nu s-au atins pentru a putea fi mai usor tangibile si ar trebui adaugate noi scopuri la planul de dezvoltare personala a copilului. Crearea, verificarea si evaluarea acestui plan trebuie sa se faca in mod flexibil si trebuie sa respecte caracteristicile personale si de dezvoltare ale copilului. Asemenea planuri ar trebui sa fie o platforma de lansare pentru fiecare copil. Daca sunt bine scrise si monitorizate adecvat ele devin o unealta inestimabila de evaluare a progreselor facute de copil.

Organizarea in cadrul clasei

Participarea copiilor la organizarea fizica si la decorarea clasei reprezinta calea care duce spre dezvoltarea simtului de responsabilitate si simtului proprietatii. Invatatoarele ii incurajeaza pe copii sa participe la luarea de decizii in legatura cu locul de depozitare a materialelor, aranjarea materialelor, aranjarea fizica a camerei si sarcinile care-i revin fiecaruia in clasa.

In general, copiii participa activ la decorarea mediului de studiu. Ei se implica in activitatea de aranjare a clasei, straduindu-se sa creeze un loc confortabil de studiu. Elevii asista la etichetarea obiectelor si materialelor in cadrul clasei, selectand si creand afise, tabele de sarcini, calendare cu zile de nastere, grafice vizuale, liste de cuvinte si grafice literare.

O sarcina importanta a elevilor este pastrarea lucrarilor scolare si materialelor in clasa, intr-o maniera accesibila si organizata. Exista mai multe metode de organizare a materialelor scolare : caietele, jurnalele de lectura, dosare cu texte redactate de elevi, jurnalele de matematica, liste de cuvinte, alte dosare si mape.

Temele de casa

In Programul Step by Step, tema este menita a promova independenta si responsabilitatea elevului. Pentru elevul din clasele terminale, tema trebuie sa constituie o ocazie de aplicare si folosire a noilor cunostinte. Ele nu trebuie sa includa idei sau concepte care nu au fost predate. Invatatoarea ofera elevilor instructiuni clare in legatura cu asteptarile pe care ea le are. Temele pentru acasa trebuie sa fie rezolvate si facute in mod independent de catre elevi cu un ajutor minim din partea adultilor. Elevii de 8, 9 si 10 ani sunt dornici sa demonstreze faptul ca si-au insusit cunostinte noi si actioneaza in acest sens. De exemplu, daca in clasa s-a predat o lectie despre locuitorii din timpuri stravechi ai tarii, elevii pot primi ca tema de casa construirea unei locuinte-macheta care a apartinut acestor locuitori. Ei vor fi gata sa prezinte macheta si sa descrie aspectele semnificative ale muncii lor.

Programul Step by Step considera exersarea un mijloc eficient de consolidare a cunostintelor si deprinderilor. Cu toate acestea, exercitiile prea monotone ii plictisesc intr-un final pe elevi, iar entuziasmul acestora scade. De aceea, datoria invatatoarei este de a gasi mijloace de stimulare a interesului elevilor, prin a le da sa rezolve exercitii practice acasa. Se poate cere parerea elevilor in legatura cu abordarea unor metode placute si eficiente de exersare a unei anumite deprinderi. Aceasta este o cale simpla de a-i face partasi la elaborarea unor sarcini de rezolvat acasa si de a-i implica tot mai mult in procesul de invatare.

Uneori, atat invatatoarele cat si elevii claselor orientate dupa necesitatile copilului sunt coplesiti de multitudinea de alegeri pe care trebuie sa le faca. De aceea, invatatoarele trebuie sa structureze alegerile pe care le vor face elevii. Astfel, clasa trebuie sa fie organizata logic (in centre de activitate) in care materialele vor fi prezentate in mod treptat si metodic. Invatatoarele ii indruma pe elevi pe masura ce ei invata sa-si dirijeze in mod eficient comportamentul, ii consulta in procesul de creare a regulilor clasei si ii invata sa utilizeze materialele in mod adecvat. Elevii vor petrece astfel mult timp discutand intre ei explorand si lucrand in grup in diverse centre si vor asculta mai putin un discurs dominator al invatatoarei. Activitatile de ascultare sunt urmate de activitati interactive discutii si miscare. Desi invatatoarele sunt responsabile de planificare in cea mai mare masura, ele ii vor solicita si pe copii sa participe la aceasta activitate si sa-si organizeze timpul.

Evaluarea in clasa orientata pe necesitatile elevilor

Principalul scop al evaluarii este de a inregistra progresul copiilor si de a aprecia cu precizie la ce nivel se afla elevii in cadrul procesului de invatare, astfel incat lectiile din programa de invatamant sa poata satisface cerintele indivizilor si sa asigure succesul fiecarui copil. Identificarea copiilor cu cerinte speciale, care necesita sprijin suplimentar sau interventii, este un alt motiv pentru evaluare. Evaluarea corespunzatoare trebuie sa ofere o legatura activa intre metoda de instructie, ceea ce se preda si ceea ce se invata. Evaluarea autentica trebuie:



Sa scoata in evidenta mai degraba puterile fiecarui elev decat esecul acestuia.

Sa informeze sistemul de invatamant, indicand ce sa se predea si cum sa se predea. Sa fie o parte integranta a sistemului.

Sa fie multidimensionala, concentrandu-se asupra evolutiei sociale si emotionale, ca si asupra evolutiei cognitive.

Sa includa o reflectie activa, cooperanta, intre invatatori si parinti, si intre invatatori si elevi.

Sa evidentieze importanta studiului. Sa promoveze succesul si studiul optimal pentru toti elevii.

Sa fie inteleasa clar de toti elevii.

(Adaptat din Planificarea Nivelului Sistemului de Evaluare

Studiu Pilot, PLAS 1993)

Este important ca invatatorii sa isi dea seama ce fel de cunostinte au dobandit si au retinut elevii lor. Observarea si inregistrarea realizarilor unui copil sunt un mijloc de obtinere a acestei informatii. Evaluarea corespunzatoare care se desfasoara, in context, si foloseste o diversitate de tehnici, sprijina invatamantul. Evaluarea poate si trebuie sa serveasca in diferite scopuri:

Elevii sa reflecteze mai mult asupra lor si sa-si controleze propriul studiu.

Invatatorii sa-si concentreze materia mai eficient.

Invatatorii sa hotarasca ce copii au nevoie de mai mare sprijin din partea  

lor.

Parintii sa inteleaga mai mult despre progresul inregistrat de copiii lor ca elevi.

Directorii sa inteleaga cum progreseaza grupurile de elevi in procesul

de invatare.

Pedagogii sa masoare nivelul de performanta a elevilor implicati in acest model.

(Costandache, M., 2007)

Invatatorii, elevii, parintii si directorii trebuie implicati in procesul de evaluare. Invatatorii trebuie, in mod constant, sa observe studiul si progresul elevilor lor. Evaluarea continua permite invatatorilor sa vorbeasca cu copiii despre munca lor in fiecare zi si sa foloseasca aceasta informatie ca o baza pentru elaborarea planificarilor tematice a continuturilor din programa. Invatatorii trebuie sa impartaseasca cunostintele dobandite din acest proces de evaluare elevilor, asa incat copiii sa poata vedea progresul pe care il fac si sa stie in mod real cum procedeaza.

Implicarea parintilor in evaluare trebuie sa depaseasca faza de primire a fisei de raport pana la vizualizarea exemplelor concrete ale muncii copilului pe parcursul unei perioade de timp. Parintii vor avea o imagine mai buna a progresului inregistrat de copil daca vad dovada concreta a muncii efectuate de copil. O colectie a produselor activitatilor desfasurate de copil in timp, ilustreaza calitatea gandirii si nivelul dezvoltarii copilului. Rezumarea informatiei va deveni o modalitate eficienta si comprehensiva de a raporta parintilor date despre evolutia scolara a copilului. O prezentare in scris a progresului inregistrat de copil in toate domeniile de dezvoltare trebuie trimisa parintilor de trei, patru ori in timpul anului scolar. Acest raport de prezentare este baza pentru sedintele regulate dintre parinte si profesor pentru a analiza progresul copilului.

Modalitatile de evaluare in clasa sunt variate si ele trebuie sa furnizeze o multitudine de informatii despre dezvoltarea fizica, sociala, emotionala si intelectuala a copiilor. Metode libere de evaluare sunt folosite pentru a consemna ceea ce un copil realmente stie si poate face. Pentru a promova succesul Programului Step by Step pentru clasele primare, este esential sa se foloseasca aceste metode de evaluare pentru a garanta ca evaluarea este parte integranta din procesul instructiv educativ. (Costandache, M., 2007)

Observarea / Consemnarea

Aceasta forma de evaluare este eficienta pentru a determina ce si cum invata scolarii mici. Invatatorii aduna o diversitate larga de informatii valide si sigure in cadrul activitatilor zilnice din clasa prin observarea obiectiva a copiilor si consemnarea acestor observatii. Aceste informatii pot furniza o baza pentru formarea unor judecati privind elevii si modalitatile de pregatire care li s-ar potrivi. Observarea este un lucru pe care invatatorii il efectueaza tot timpul. In scopuri de evaluare, observatiile sunt cateodata formale si nu presupune consemnarea lor; alteori, observatiile sunt precise, ca atunci cand se consemneaza faptul ca un copil si-a insusit o deprindere specifica. Observarea libera si formala, folosite impreuna, furnizeaza invatatorilor o imagine exacta a fiecarei abilitati si deprinderi ale copilului. Exista o varietate de metode pentru inregistrarea observatiilor: liste de verificare, registre de inventar, fotografii.

Listele de verificare si registrele de inventar sunt instrumente usoare care solicita putin timp pentru inregistrarea observatiilor despre copii. Ele surprind comportamente concrete care trebuie observate si sunt o modalitate obisnuita si folositoare a consemnarii progresului unui elev mic. Este tipic ca listele de verificare sa consemneze deprinderile in ordinea in care acestea sunt insusite. Listele de verificare sunt elaborate inaintea observarii si sunt folositoare pentru evaluarea elevilor in timpul activitatilor, furnizand informatii despre ceea ce un copil poate si nu poate sa faca in fiecare domeniu de dezvoltare. (vezi Anexa)

Fotografiile ofera inregistrari cu dovezi evidente ale realizarilor atinse de scolarii mici.( Anexele 1,2,3,4)

Portofolii de evaluare

Evaluarea de portofoliu este o metoda de evaluare a unui elev bazata pe adunarea activitatilor efectuate de elev.

Portofoliile ajuta la:

stimularea integrarii educarii si evaluarii;

furnizarea informatiilor corespunzatoare referitoare la progresul

copilului si alte activitati in clasa, elevilor, profesorilor, parintilor si altor persoane cu putere de decizie;

participarea copiilor la evaluarea propriilor activitati;

consemnarea progresul individual al elevului de catre invatator;

formarea unei baze de evaluare a calitatii realizarilor globale ale unui

copil, dintr-o varietate de surse.

(Adaptat din prevederile Centrului de Perfectionare in Evaluarea invatarii elevului, CEASL, 1993)

Folosirea portofoliilor pentru reflectare si evaluare constituie o bogata sursa de informare privind cresterea si dezvoltarea copilului. Un portofoliu de evaluare este de valoare in primele clase pentru ca ofera o inregistrare a procesului de invatare parcurs de elev.

Obiectivele obisnuite ale portofoliilor sunt:

Ilustrarea activitatii reale a elevului;

Intensificarea participarii invatatorului si elevului la evaluare;

Satisfacerea problemelor privind responsabilitatea;

Tipuri de portofolii

Portofoliul de strangere a informatiilor este un dosar simplu care contine activitatea elevului. Este alcatuit in scopul de a fi folosit de catre elev si invatator. Portofoliul de strangere a informatiilor poate include:

scrierea - exemple ale tuturor schemelor si exemplarul final, incluzand scheme din toate disciplinele (studii sociale, stiinte despre natura, matematica), liste de verificare pentru scriere, rapoarte de cercetare, inregistrari de jurnal, registre de studiu;

citirea - registre de inventar si liste de verificare;

raspunsuri la citire - rapoarte de carti, intrebari deschise cu rubrici pentru punctaj;

fotografii ale proiectelor si activitatilor;

lista de verificare pentru matematica si exemple de rezolvare a problemelor.

Portofoliul de prezentare al elevului este o cutie/dosar/caseta cu activitati, care arata progresul elevului prin realizarile sale. Poate contine lucrari de la una sau de la mai multe obiecte de studiu. Acest portofoliu este folosit pentru expunerea publica si poate fi aratat parintilor. Portofoliul de prezentare sau expunere poate include:

o selectie de informatii din portofoliul de strangere de informatii care arata: cea mai buna lucrare a elevului si evolutia in timp;

reflectiile elevului privind selectia sau progresul general;

un dosar de auto-apreciere care include: taieturi din ziare, fotografii.

Portofoliul de evaluare ale invatatorului / elevului este o colectie de consemnari care evalueaza progresul unui elev si sprijina o evaluare cumulativa. Contine exemplare cu activitatea din cadrul portofoliului de prezentare al elevului, teste scrise de invatatori, inregistrari comice de observare si orice considera invatatorul ca este necesar. Acest portofoliu nu are ca scop expunerea publica, dar este aratat copilului si parintilor lui. (Anexele 5,6)

Tinerea evidentei este o parte importanta a evaluarii de portofoliu, intrucat reflecta ceea ce face un elev. Evidentele tinute in timp, diversitatea de realizari, procesele care continua, efortul prezentat si perfectionarea sunt astfel demonstrate. O mare parte din aceasta evidenta este facuta prin selectarea exemplelor corespunzatoare pentru portofolii. Aceste exemple sunt foarte semnificative atunci cand sunt insotite de liste de verificare, note din timpul sedintelor si inregistrari comice, care contribuie la o evaluare prin relatare. Este important sa se dateze munca elevului asa incat progresul sa fie consemnat in ordinea in care a avut loc.

Convorbiri invatator / elev

Convorbirile sunt un prilej pentru ca invatatorul si elevul sa discute despre munca elevului. Convorbirile trebuie desfasurate intr-o maniera confortabila si sigura asa incat elevul sa se simta incurajat sa-si sustina ideile. Aceste discutii pot fi scurte si libere sau ele pot fi structrate si sistematice. Invatatorul trebuie sa foloseasca acest timp pentru a revizui si analiza ceea ce face elevul si pentru a-l ajuta in planificarea si aplicarea urmatorilor pasi. Majoritatea convorbirilor structurate urmeaza un model anticipat in care elevul are o imagine clara a ceea ce se asteapta de la el. Convorbirile sunt adeseori concentrate asupra unei probleme specifice: o carte care a fost citita, o poveste care a fost scrisa sau o lucrare in curs de desfasurare. Convorbirile dintre invatator si elevi sunt o metoda importanta a evaluarii autentice intrucat ele furnizeaza informatii referitoare la:

ceea ce invata elevul,

ceea ce intelege elevul despre citire, scriere, matematica,

natura intereselor manifestate de elev,

domeniul in care elevul are nevoie de ajutor,

lucrurile facute de profesor, pe care elevul le considera mai utile,

ce anume doreste elevul sa invete in continuare. (Anexele 7,8)

(Winograd, 1994)

Evaluarea efectuata de elev este o parte importanta a evaluarii autentice. Ea permite elevilor sa-si aprecieze propriul progres si sa preia controlul si responsabilitatea asupra procesului si asupra produsului. Jurnalele, inregistrarile de citire, registrele de studiu, listele de verificare, registrele de inventar si reflectia in scris a elevilor privind propria munca sunt utile in consemnarea progresului lor. Efortul depus de elevi in procesul de studiu si calitatea muncii lor creste atunci cand invatatorul ii implica in stabilirea obiectivelor personale si in evaluarea propriului progres. Copiii in varsta de opt, noua si zece ani doresc sa cunoasca asteptarile si standardele pe care le au parintii si invatatorii in privinta lor, cum sunt ei evaluati si progresul pe care il inregistreaza. Incurajarea copiilor pentru a-si stabili singuri telurile ii ajuta sa promoveze studiul individual. Prin modelarea limbii si a procesului de stabilire si urmarire a telurilor personale, invatatorii stimuleaza studiul individual. In ajutorul incurajarii procesului de auto-evaluare, fiecare elev poate consemna intr-un dosar urmatoarele intrebari:

Care dintre deprinderile mele s-au imbunatatit anul trecut?

Ce stiu eu sa fac foarte bine?

Asupra carui fapt vreau sa ma concentrez anul acesta?

Ce sper eu sa invat anul acesta? ( Anexa 10)

Atunci cand invatatorii le dau elevilor ocazia sa se gandeasca la ceea ce au invatat, elevii devin constienti de ceea ce au realizat. In procesul de reflectie, copiii pot observa ca au incercat ceva pentru prima data. Atunci cand ei analizeaza exemple ale muncii lor efectuate pe o perioada de timp si recunosc progresul pe care l-au facut, ei au dovada concreta a cresterii competentei lor.

Teste de tip creion-si-hartie

In mod obisnuit, testele tip creion-si-hartie erau o parte integranta a evaluarii. In timp ce practicile curente de evaluare subliniaza necesitatea unei varietati de metode de evaluare, testarea tip creion-si-hartie nu trebuie inlaturata in intregime. Totusi, invatatorii trebuie sa fie constienti de limitele pe care le impune acest tip de evaluare. invatatorii sunt incurajati sa faca testele cat mai relevante pentru activitatile curente. Folosirea intrebarilor deschise asigura o varietate de raspunsuri si reflecta ceea ce elevii stiu intr-adevar.

Este corect ca invatatorii sa foloseasca rezultatele de la test doar pentru a aprecia progresul individual al copilului, si nu pentru a compara progresele copiilor intre ei. Un standard sau un criteriu fix de apreciere permite elevului care este evaluat sa fie apreciat prin raportare la un standard de cunoastere, in contrast cu metoda de apreciere prin raportare la alti copii.

Pentru a putea lua decizii in ceea ce priveste procesul de invatare, evaluarea exacta a ceea ce invata elevul este esentiala. Observarea copiilor la citire, scriere, a comportamentului in relatia lor cu altii si a modului de implicare in toate activitatile prevazute intr-o programa de invatamant corespunzatoare pentru dezvoltare ajuta invatatorii la adunarea informatiilor despre fiecare elev. Inregistrarile cu listele de verificare, portofoliile, convorbirile intre profesor si elevi si evaluarile efectuate de elevi sunt instrumente si tehnici care ajuta invatatorii sa-si evalueze corect elevii si sa devina mai eficienti in comunicare. Pentru a obtine o imagine exacta, corecta si reprezentativa a capacitatilor si progresului unui copil, procesul de evaluare trebuie sa fie continuu, temeinic si desfasurat pe parcursul tuturor activitatilor din clasa. Programul Step by Step pentru clasele primare promoveaza o cale de evaluare care combina o varietate de tehnici si permite profesorilor sa impartaseasca progresul elevilor cu parintii si cu alte persoane intr-un mod extrem de semnificativ.(Costandache, M., 2007)








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Principii fundamentale ale consilierii si orientarii in sistemul educational
PROIECT DIDACTIC Clasa: a IV-a Educatie civica - Despre admitere si respingere in cadrul grupului
PROIECT DE PERFECTIONARE DIDACTICA
Evaluarea curenta
SOCIALIZAREA, LUAREA DECIZIEI SI VIITORUL
DOSARULUI COMISIEI METODICE - EDUCATIE FIZICA
ELEMENTE DE PLANIFICARE A CARIEREI
Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor invatarii la geografie





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu