Curriculum in dezvoltare locala - montarea si reglarea sculelor pe masini unelte cu comanda numerica

CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA - MONTAREA SI REGLAREA SCULELOR PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul.

Modulul “Montarea si reglarea sculelor si dispozitivelor pe masini unelte cu comanda numerica” face parte din curriculum-ul clasei a XII-a, pentru calificari de nivel 3 liceu tehnologic.

Competentele vizate prin acest modul au caracter tehnic general, facand parte din cunostintele absolute necesare acestui nivel de calificare al absolventilor.

Modulul face parte din “Cultura de specialitate” (aria curriculara “Tehnologii”) si are alocate un numar de 66ore/an, din care:

teorie-33 ore;

laborator tehnologic-33ore;

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul:

* 26. Montarea si reglarea sculelor si dispozitivelor pe masini unelte cu comanda numerica

-26.1 Gestioneaza sculele specifice masinilor unelte cu comanda numerica;1 credit

-26.2 Alimenteaza locul de munca cu SDV-uri

-26.3 Efectueaza reglarea initiala a masinii;

-26.4 Preregleaza sculele specifice masinilor unelte cu comanda numerica;

-26.5 Schimba scule si dispozitive pe masina unealta cu comanda numerica.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

III. Sugestii metodologice

Modulul “Montarea si reglarea sculelor pe masini unelte cu comanda numerica” ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu selectarea si utilizarea masinilor performante si a abilitatilor de analizare a1 posibilitatilor si rezultatelor prelucrarii.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata in functie de resursele agentului economic si de nevoile locale de formare.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de -: dificultatea temelor,

- nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit,

- complexitatea materialului didactic utilizat,

- ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a abilitatilor practice proprii grupului instruit.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare.

Profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie. Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP, activitatile de predare-invatare vor avea un caracter activ, practic, aplicativ.

Recomandam parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1       Performante functionale ale MUCN

a Precizie de pozitionare,

b Precizie de prelucrare,

cRigiditate

dCapacitate de aschiere,

eComplexitatea operatiilor.

2Relatia dintre sistemul de scule si tipul masinii

a Sisteme de scule (generale si specializate),

b   Criterii de alegere a sculelor,

c   Criterii de schimbare a sculelor si dispozitivelor,

d   Stabilirea necesarului de SDV-uri.

3Incarcare portscula

a   Clasificarea sistemelor portscula (dupa forma cozii sculei aschietoare; dupa forma suportului de fixare al MUCN),

bProgramul de lucru,

cFisa de programare,

dAlimentarea si receptia,

eInregistrarea in gestiune.

4Reglarea sculei

aPlaja de reglare specifica fiecarei scule,

bSisteme de reglare (reglare manuala, reglare automata),

cMijloace de reglare,

dPreleglarea sculei (cu aparatura specifica in conformitate cu fisa de prereglare),

eCiclul de incalzire in vederea asigurarii preciziei si repetabilitatii in functionare,

fReglare dinamica,

g Executie piesa de reglaj,

h   Cicluri elementare care permit reglarile ulterioare,

iCorectarea dimensiunii in limitele de toleranta admise,

jCorectarea programului.

5Transport, manipulare si depozitare (conform NTSM)

a   Manual,

b   Mecanic.

6 Instructiuni tehnologice de control.

Pentru atingerea obiectivelor programaei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului recomandam ca in procesul de invatre sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune cum ar fi realizarea unor miniproiecte, combinate cu metode explorative (observare directa, observare independenta) si cu metode expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea).

Abordarea modulara ofera urmatoarele avantaje:

-modulul este orientat asupra celui care invata, urmarind valorificarea disponibilitatilor sale;

-modulul este o structura flexibila si poate incorpora in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

-modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

-modulul ofera maximum de deschidere in plan orizontal sau vertical (peste/langa unele module parcurse sau in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module, inscriidu-se in linia imperativului educatiei permanente);

Pentru respectarea principiului integrarii care asigura accesul in scoala al tuturor elevilor trebuie acceptat faptul ca fiecare individ este diferit avandu-se in vedere metode specifice pentru dezvoltarea competentelor. Pentru elevii care prezinta deficiente integrabile se vor adapta metodele la specificul conditiilor de invatare si de comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au un ritm mai lent de invatare).

In elaborarea stratrgiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor;

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferte si din experiente diferite;

Participantii contribuie cu diferite cunostinte semnificative la procesul de invatare;

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a ordona informatiile noi si a le asocia la cunostinte vechi.

Procesul de predare-invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. Pentru aceste considerente cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

Diferentierea sarcinilor si timpul alocat, prin:

~gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand si fise de lucru;

~fixarea unor sarcini precise, deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

~fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

~prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie, grafic).

Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

~abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, visual, practic);

~utilizarea verificarii prin indrumator sau printr-un alt elev;

~utilizarea autoevaluarii si diferentierea raspunsurilor.

Evaluarea elevilor va fi realizata in mod continuu de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP iar ca metode de evaluare recomandam:

~ observarea sistematica a comportamentului (pentru evaluarea capacitatilor si atitudinilor fata de o sarcina data.

~ investigatia

~ autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune/modifica propriul program de invatare.

~ metoda exercitiilor practice

~ lucrul cu modele

Instrumentele de evaluare vor fi diferite, ca :

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionar

Fise de autoevaluare

Lucrari practice executate sub supravegherea cadrului didactic

Miniproiect prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect;

Portofoliu ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.