Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » didactica » didactica pedagogie
Creativitatea: definitii, niveluri

Creativitatea: definitii, niveluri




Creativitatea: definitii, niveluri

Termenul creativitate isi are originea in cuvantul latin creare, care inseamna a zamisli, a fauri, a naste. El a fost introdus in vocabularul psihologic de psihologul american Gordon Allport (1937) si inlocuieste vechii termeni spirit inovator, inventivitate, talent. Prima incercare de studiere pe baze stiintifice a creativitatii o datoram lucrarii savantului englez Francis Galton, Hereditary Genius (1869). Cercetand arborele genealogic al unui numar considerabil de familii celebre, din care timp de mai multe generatii au provenit mari personalitati creatoare, Galton trage concluzia ca ereditatea este factorul determinant al fortei creatoare si ca oamenii geniali sunt inzestrati cu aptitudini intelectuale exceptionale.

in literatura de specialitate se considera ca data de inceput: a studiilor sistematice asupra creativitatii anul 1950, cand, la Congresul Asociatiei Psihologilor Americani, J.P. Guilford semnala saracia studiilor asupra creativitatii si schita cateva directii de cercetare a acestei dimensiuni a personalitatii umane. Dupa acest impuls, problematica diversa a creativitatii a intrat in programul de cercetare al majoritatii universitatilor din S.U.A. si din diferite tari ale Europei. in anii '60-'70 asistam la o explozie a numarului lucrarilor consacrate problemei creativitatii, astfel incat, in 1970, psihologul cehoslovac J. Hlavsa inventaria nu mai putin de 2.419 titluri referitoare la creativitate. Conform Enciclopediei creativitatii (Runco, 1999, p. XV), in intervalul 1960-1998 au aparut peste 10.000 de lucrari despre creativitate. Studii extinse asupra creativitatii au fost efectuate de psihologii G. Wallas, J.P. Guilford, C.W. Taylor, E.P. Torrance.




in Romania, studiile de inceput asupra creativitatii se leaga de numele unor filosofi si psihologi ilustri precum: Constantin Radulescu-Motru, Stefan Odobleja, Mihai Ralea, Tudor Vianu, Florian Stefanescu-Goanga, Vasile Pavelcu. Dupa 1970 demareaza o serie de cercetari experimentale avand drept obiective finale evaluarea si stimularea creativitatii in diferite domenii (stiinta, arta, educatie). Se cuvine sa mentionam aici contributiile deosebite ale psihologilor Alexandru Rosea, Paul Popescu-Neveanu, Marian Bejat, Ursula Schiopu, Mihaela Roco, Grigore Nicola, Ana Stoica s.a.

in pofida numarului mare de cercetari consacrate creativitatii, nu putem vorbi inca de un consens in definirea acesteia. Fenomenul este explicabil daca avem in vedere faptul ca fiecare autor pune accentul pe o anumita dimensiune a creativitatii. Iata cateva definitii care ilustreaza acest lucru:

„Creativitatea este capacitatea de a modela experienta in forme noi si diferite, capacitatea de a percepe mediul in mod plastic si de a comunica altora experienta unica rezultata' (LA. Taylor, 1959);

„Creativitatea este procesul modelarii unor idei sau ipoteze, al testarii acestor idei si al comunicarii rezultatelor' (E.P. Torrance, 1962);

„Creativitatea este un proces de asociere si de combinare, in ansambluri noi, a unor elemente preexistente' (H. Jaoui, 1975);

„Creativitatea reprezinta interactiunea optima, generatoare de nou, dintre atitudini si aptitudini' (P. Popescu-Neveanu, 1978);

„Creativitatea este un complex de insusiri si aptitudini psihice care, in conditii favorabile, genereaza produse noi si de valoare pentru societate' (Al. Rosea, 1981);

„Creativitatea este capacitatea de a imagina raspunsuri la probleme, de a elabora solutii inedite si originale' (E. Limbos, 1988).

Examinarea definitiilor creativitatii conduce la concluzia ca noutatea, originalitatea, ingeniozitatea si valoarea teoretica sau practica reprezinta trasaturi esentiale ale activitatii creatoare. Lipsa de consens in abordarea creativitatii se poate datora si faptului ca, multa vreme, ea a fost considerata apanajul oamenilor de geniu, al unei minoritati, si, ca atare, cercetarea a fost orientata exclusiv spre studierea vietii si activitatii persoanelor inalt creative (F. Galton - 1869, J.M. Cattell - 1903, C. Cox-1926). O cercetare intreprinsa in Marea Britanie, in anii '90, de catre M. Fryera aratat ca 70% dintre profesorii intervievati (peste 1.000 de profesori) considera creativitatea drept un har ce nu-i este dat fiecaruia. Este un contrast puternic cu punctul de vedere al americanilor. in S.U.A., dupa al doilea razboi mondial si pana in prezent, creativitatea este perceputa drept ceva ce poate fi dezvoltat in cazul majoritatii indivizilor. J.P. Guilford a sustinut ca fenomenul creativitatii reprezinta o trasatura general umana si ca toti oamenii pot fi distribuiti, la niveluri diferite, pe o scala continua a creativitatii. Alexandru Rosea (1981, p. 17) preciza ca, in sens larg, creativitatea se refera si la gasirea de solutii, idei, probleme, metode care nu sunt noi pentru societate, dar la care s-a ajuns pe o cale independenta. De exemplu, rezolvarea de catre un elev a unei probleme, la o anumita materie de invatamant, se considera ca este creatoare daca se realizeaza intr-un mod diferit decat cel prezentat in manual sau de catre profesor la clasa, chiar daca modul de rezolvare nu e nou pentru stiinta.



in aceste conditii, putem considera ca exista o creativitate cotidiana, obisnuita, manifestata ori de cate ori oamenii rezolva o situatie problematica, si o creativitate de nivel inalt, accesibila unei minoritati. I.A. Taylor face diferentieri mai fine si distinge cinci niveluri ale creativitatii:

a) creativitatea expresiva, forma fundamentala a creativitatii, care nu este conditionata de nici o aptitudine si e cel mai usor de surprins in desenele copiilor;

caracteristicile principale ale acestui nivel al creativitatii sunt spontaneitatea si libertatea de exprimare; b) creativitatea productiva, nivelul specific tehnicienilor, pentru ca presupune insusirea unor deprinderi care permit imbunatatirea modalitatilor de exprimare a creatiei; I c) creativitatea inventiva, cea care se valorifica prin inventii si descoperiri si care pune in evidenta capacitatea de a sesiza relatii noi si neobisnuite, cai noi de interpretare a unor realitati cunoscute;

d) creativitatea inovativa, care presupune intelegerea profunda a principiilor fundamentale ale unui domeniu (arta, stiinta) si apoi modificarea decisiva a abordarii unui anumit fenomen; vorbim in acest caz de inovatii, care reprezinta aporturi semnificative si fundamentale intr-un domeniu;

e) creativitatea emergenta, nivelul suprem al creativitatii, la care ajung foarte putini indivizi si presupune descoperirea unui principiu, a unei idei care sa revolutioneze un intreg domeniu al cunoasterii; este cazul, de exemplu, al principiului evolutionist al lui Darwin sau al teoriei relativitatii a lui Einstein; acest nivel este cel mai greu de inteles si de explicat, iar cei ce il ating sunt catalogati drept genii.








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Notiunea de grup. Tipologia grupului
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICA Clasa: a VI-a Educatie muzicala Gama Fa major
Colaborarea specialistilor din domeniul Consilierii si Orientarii
PROIECTAREA SI PLANIFICAREA - EDUCATIE FIZICA
MODELE DE INSTRUIRE LOGOCENTRIC VS. EMPIRIOCENTRIC
Elaborarea si implementarea proiectelor scolare
PROIECT DE LECTIE CLASA: a V-a : Incercare de autoportret
CARACERISTICI DEFINITORII ALE INVATARII PRIN COOPERARE





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu