Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » didactica » didactica pedagogie
Invatarea prin si pentru cooperare

Invatarea prin si pentru cooperare




Invatarea prin si pentru cooperare

In contextul provocarilor cu care se confrunta statutul formativ al Istoriei ca disciplina de invatamant, au fost promovate si introduse in practica nemijlocita diverse strategii ale invatarii prin cooperare

Cooperarea didactica ( in sensul de conlucrare, munca alaturi de cineva, colaborare), presupune o forma speciala de relatii si influentari reciproce intre elevi/studenti, impreuna cu profesorii, ce consta in solutionarea in comun a unor probleme, in care fiecare membru al unei echipe (microgrup) contribuie activ si efectiv, prin studiu si actiune reciproca, interpersonala/ intergrupala, cu durate variabile, la rezolvarea sarcinilor de invatare.

Invatarea prin cooperare (numita si invatarea colaborativa, invatarea colectiva, invatarea comunitara, invatarea reciproca, invatarea in echipa, studiu de grup, studiu circular, Davis, G. B., 1993) reprezinta ansamblul actiunilor coerente, coordonate si puse in opera pentru realizarea instruirii stucturate si sistematizate si a educatiei, in general, prin utilizarea potentialului formativ a microgrupurilor scolare (in perechi, in grupe mici) in care indivizii lucreaza solidar, in echipa, pentru atingerea unui tel comun. Elevii colaboreaza, interactioneaza si depind astfel intr-un mod pozitiv unii fata de altii, iar aceasta interdependenta pozitiva ii conduce la devotament fata de grup, pentru atingerea telului propus.




Astfel, prin cooperare elevii isi maximizeaza atat propria invatare, cat si a celorlalti colegi si a echipei, deoarece subiectii care lucreaza in echipa sunt capabili sa aplice priceperile si deprinderile si sa sintetizeze cunostintele in moduri variate si complexe, invatand in acelasi timp mai temeinic decat in cazul lucrului individual. In acelasi timp, se dezvolta responsabilitatea pentru a face munca de calitate, pentru a se sprijini reciproc, cu prietenie, devotament, toleranta si grija fata de celalalt, invata si dezvolta deprinderi sociale, de conducere a microgrupului si de a accepta sa fie condus etc.

Diferitele tipuri de invatare presupun atat abordari individualiste, competitionale si cooperatiste, fiecare cu valente si limite, care sunt necesare si trebuie promovate deopotriva in didactica contemporana. Cadrele didactice sunt cele care trebuie sa echilibreze invatarea bazata pe studiul individual, particularizata si efectiva, cu cea in echipa, axata pe activitatile de grup ce favorizeaza cooperarea si intretin competitia constructiva. Din pacate, din cauza discriminarilor negative se exagereaza, de multe ori meritele unei dintre acestea in detrimentul celorlalte.

Structurarea individualista

Structurarea competitionala

Structurarea cooperatista

Grad redus de interactiune intre elevi;

Independenta scopurilor;

Slaba exploatare a resurselor grupului;

Succesul sau esecul unui elev nu afecteaza pe ceilalti;

Nu creeaza motivatie pentru invatare;

Nu ajuta la formarea abilitatilor de comunicare;

Cultiva independenta elevilor si responsabilitatea pentru ceea ce fac.

Genereaza conflicte si comportamente agresive;

Interactiune slaba intre colegi;

Lipsa de comunicare;

Amplifica anxietatea elevilor, teama de esec;

Egoism;

Stimuleaza efortul si productivitatea individului;

Promoveaza norme si aspiratii mai inalte;

Micsoreaza distanta dintre capacitate si realizari;

Genereaza sentimente de acceptare si simpatie;

Stimuleaza interactiunea dintre elevi;

Incurajeaza comportamentele de facilitare a succesului celorlalti;

Cresterea stimei de sine;

Increderea in fortele proprii;

Tema: Studiind in perechi tabelul de mai sus, validati sau invalidati afirmatiile prezentate si propuneti viziuni complementare si/sau alternative de structurare/organizare a invatarii:

INVATAREA PRIN

COMPETITIE

INVATAREA PRIN

COOPERARE

Este o forma relativ redusa de interactiune psihosociala, constand in rivalitatea sau/si bazandu-se pe concurenta interpersonala/ intregrupala, fiecare avand propriul scop.

Este o forma superioara de interactiune psihosociala, bazata pe sprijin reciproc, pe toleranta, pe efort sustinut din partea tuturor, indreptat catre acelasi scop.

Motivatia provine din dorinta de afirmare proprie.

Motivatia este rezultatul actiunii conjugate a tuturor membrilor ce urmaresc un destin comun.

Accentul se pune pe produs, pe ceea ce se obtine in urma invatarii

Atentia este indreptata asupra procesului de elaborare impreuna, prin colaborare, a demersurilor de realizare a sarcinii.

Este impartasita parerea ca toti pot oferi alternative valoroase de solutionare a problemei, daca le sunt oferite premisele necesare si sunt ajutati

Evaluarea isi exercita functia de control prin raportarea la norma de grup.

Acest fapt creeaza ierarhizari, determina aparitia de comportamente ostile si de atitudini invidioase.

Evaluarea urmareste acordarea ajutorului imediat, avand o functie mai mult corectiva, ameliorativa, decat de sanctionare, ducand la reducerea stresului.



Ea se realizeaza prin raportarea la progresul individului, si are in vedere atat participarea fiecarui membru la procesul elaborarii in comun cat si rezultatele echipei.

In ceea ce priveste raportul dintre strategiile de predare-invatare-evaluare si invatarea prin si pentru cooperare, putem arata ca aproape toate metodele (atat cele clasice, cele ale cultivarii si exersarii gandirii critice si cele interactive) se preteaza la o asemenea abordare. Depinde de maiestria didactica a profesorului cand, cum si in ce cazuri utilizeaza valentele unui asemenea tip de invatare.

De altfel, invatarea prin cooperare nu reprezinta o modalitate de lucru cu totul noua in didactica istoriei din Romania. In perioada anterioara au fost introduse si valorificate, uneori deplin, valentele pozitive ale invatamantului individualizat sau al celui pe grupe. De aceea, credem ca trebuie mai degraba realizat un acord intre realizarile anterioare si tendintele actuale din didactica istoriei, pentru a se actiona in continuitate si nu in salturi si cu sincope.

In aceste conditii, trebuie sa tinem cont de principiile invatarii prin cooperare:

interdependenta pozitiva – succesul grupului depinde de efortul depus in realizarea sarcinii de catre toti membrii; elevii sunt dirijati catre un tel comun, stimulati de o apreciere colectiva, rezultatul fiind suma eforturilor convergente ale tuturor;

responsabilitatea individuala – fiecare membru al grupului isi asuma responsabilitatea sarcinii de rezolvat;

formarea si dezvoltarea capacitatilor sociale – stimularea inteligentei interpersonale (abilitatea de a comunica cu celalalt, de a primi sprijin la nevoie, de a oferi ajutor, la priceperea de a rezolva situatiile conflictuale); elevii sunt invatati, ajutati monitorizati in folosirea capacitatilor sociale de colaborare, care dezvolta eficienta muncii in grup;

interactiunea fata in fata – contactul direct cu partenerul de lucru, aranjarea scaunelor in clasa astfel incat sa se poata crea grupuri mici de interactiune in care elevii sa se incurajeze si sa se ajute reciproc;

impartirea sarcinilor in grup si reflectarea asupra modului cum se vor rezolva sarcinile de catre fiecare membru in parte si de catre colectiv.

Invatarea prin cooperare trebuie sa asigure egalitatea celor care invata, stimularea unei colaborari democratice, bazata pe o ierarhie reala a membrilor grupului, pe cultivarea si asigurarea tolerantei fata de opiniile celorlalti si al evitarii etichetarii, fara sa conduca la nivelarea indivizilor si la uniformizarea valorilor.

Profesorul are un rol activ, proiecteaza si conduce invatarea, se integreaza firesc, ca partener, in activitatea de colaborare a elevilor, putand deveni unul din membri sau oferindu-si ajutorul, animand si stimuland activitatea. Astfel, evaluarea devine un exercitiu democratic al puterii exprimate intr-o munca in comun a profesorilor cu elevii.

In toate tipurile de invatare (frontala, individuala si in grup), pentru o implicare in studiu, ca o conditie a activismului si temeiniciei invatarii, este imperios necesara, motivarea, constientizarea pe baza obiectivelor, angajarea si responsabilizarea elevilor a asigurarii unei invatari temeinice. De aceea, pledam pentru o invatare diferentiata (individualizata si in cooperare, pe grupe) care sa respecte in mod real particularitatile elevilor, deoarece deosebirile dintre elevi sunt cunoscute si luate in calcul ca baza pentru proiectare, desfasurarea si evaluarea activitatilor didactice. Organizarea diferentiata a predarii-invatarii si evaluarii permite dezvoltarea unui invatamant formativ, cadrele didactice punand accent, in principal, pe formarea si dezvoltarea capacitatilor si deprinderilor de munca independenta care conduc implicit la descoperirea si insusirea de cunostinte.

Studiind afirmatiile, reflectati

„nivelul atins de grup depaseste pe cel al elevului cel mai inteligent care utilizeaza exclusiv mijloacele sale proprii” (G. Dubal);

„desi grupul este de obicei mai bun decat individul mediu, el este rareori mai bun decat cel mai bun individ” (A. P. Hare);

„dupa natura sarcinii, dupa resursele individuale ale membrilor grupului si dupa modul lor de interactiune, travaliul unui grup poate fi inferior, egal sau superior celui al individului confruntat izolat cu aceeasi sarcina.” (W. Doise si G. Mugny)

grupul constituie “un camp dinamic, a carei organizare, unitate si functionalitate se bazeaza pe interdependenta membrilor, care suporta la randul lor toate efectele acestora. Acest fapt deschide calea utilizarii grupului ca sistem de formare si schimbare psihosociala.” (Dumitru Cristea).

Cand si cum este invatarea mai productiva, atunci cand elevii lucreaza individual sau  in grup ?

Care este calitatea produselor grupului si cum poate fi aceasta stabilita obiectiv ?

Ce asemanari si diferente apar in interactiunea dintre elevi si in calitatea procesului de invatare, in conditiile colaborarii si competitivitatii ?

 


Inca din etapa de proiectare a activitatilor didactice individualizate, prin cooperare, prin si pentru cultivarea gandirii critice, elevii lucreaza impreuna cu profesorul la stabilirea obiectivelor individuale si pentru intreaga clasa, iar timpul este utilizat flexibil, in functie de necesitatile de invatare. Invatamantul diferentiat vizeaza o invatare activa si intensiva, bazata pe utilizarea capacitatilor esentiale pentru a valoriza si intelege conceptele si principiile de baza, pe intrebuintarea unor sarcini cu mai multe optiuni sau care ofera perspective diferite asupra ideilor, faptelor si proceselor istorice, punandu-se la dispozitia elevilor multiple materiale didactice, iar evaluarea este diversificata, formativa, continua si diagnostica, pentru a se sesiza progresele inregistrate si a intelege cum sa se faca predarea, potrivit necesitatilor elevilor.

In cadrul invatamantului individualizat, profesorul se ocupa de fiecare elev in parte, fiind un indrumator, un antrenor si partener al acestuia in invatare, deoarece cunoaste particularitatile individuale ale fiecarui educat si tine seama de acestea in procesul instruirii. Invatarea este efectiva si eficienta si se realizeaza in ritmul propriu al fiecarui elev. Insusirea cunostintelor este temeinica fiind dobandite prin munca independenta, stimulandu-se performanta. De asemenea, elevul este indrumat si controlat si in cazul lucrului cu manualele de instruire programata, de masinile de instruire sau de computer.

Acest mod de organizare a predarii-invatarii si evaluarii conduce la dezvoltarea responsabilitatii elevului fata de sarcinile incredintate sau asumate, contribuie la sporirea increderii in fortele sale, obisnuieste educatul cu organizarea muncii, cu utilizarea corecta si rationala a surselor de informare si a materialelor didactice, ii cultiva spiritul de initiativa, pregatindu-l pentru educatia permanenta.

In literatura didactica au fost definite mai multe tipuri de activitati individualizate:

&  activitate individualizata cu teme comune pentru toti elevii clasei;

&  activitate individualizata cu teme diferentiate pe grupe de nivel;

&  activitate individualizata cu teme diferite pentru fiecare elev in parte (activitate individualizata propriu-zisa sau personalizata).

Pentru a se organiza un invatamant individualizat este nevoie ca profesorii sa cunoasca, in detaliu, particularitatile fiecarui elev si nivelul de pregatire al acestuia, pentru formularea unor sarcini adecvate de invatare. De asemenea, cadrul didactic va deprinde, in prealabil, elevii cu tehnicile de munca intelectuala independenta, specifice istoriei, si va elabora materialele pentru instruirea elevilor (continuturile manualelor de istorie, manuale de instruire programata, fise de munca independenta – cu sarcini comune, diferentiate pe grupe sau personalizate, cuprinse in mape speciale, fise de evaluare etc.).

Ca dezavantaje ale invatamantului individualizat, sunt invocate: diminuarea influentei profesorului asupra elevului, acesta fiind lipsit de modelul intelectual si de comunicare reprezentat de cadrul didactic, insuficienta valorifica a resurselor educative ale temelor studiate si relativa izolare a elevilor in cadrul procesului de invatare, dar coroborarea cu celelalte modalitati de invatare, in special prin cooperare pe grupe poate diminua efectele considerate negative si a ameliora socializarea invatarii.

Invatamantul diferentiat pe grupe (echipe), care presupune cooperarea in invatare, prezinta o serie de avantaje atat fata de invatamantul frontal cat si fata de cel individual, deoarece valorifica, in mod superior, valentele instructive si educative ale colectivelor mici de elevi, favorizand, astfel, emulatia, schimbul de idei, colaborarea, intrajutorarea si solidaritatea elevilor in procesul de invatare si evaluare.

In procesul de desfasurarea a activitatilor didactice, au fost definite mai multe tipuri de grupe (echipe): subdiviziuni ale claselor de elevi, cu numar variabil de membri, in functie de necesitatile instructive; grupele de nivel (cu elevi buni, elevi mediocri si elevi slabi); grupele informale, eterogene, si formale si/sau echipele de invatare, de durata, constituite prin libera asociere a elevilor etc.

La formarea grupelor, profesorii vor trebui sa tina cont de optiunile elevilor, ii ajuta pe acestia sa se organizeze si ii vor obisnui cu acest tip de invatamant. De asemenea, elevii vor fi obisnuiti cu metodologia de studiu si activitatile didactice bazate pe descoperirea independenta.

In cadrul grupelor se pot stabili si alege/distribui o serie de roluri si statusuri specifice muncii in echipa: facilitatorul, controlorul, cautatorul de dovezi, furnizorul, secretarul, moderatorul, responsabilul cu securitatea elevilor, responsabilul cu linistea in grup, rezolvatorul de conflicte, responsabilul cu curatenia, raportorul, responsabilul cu timpul etc. In practica didactica, se va evita asocierea mecanica a elevilor in cadrul unor grupe, in functie de ordinea alfabetica din catalog si se va lasa libertatea membrilor grupei sa-si aleaga responsabilul sau liderul de grupa sau se promova rotatia acestora.

Si in cadrul invatamantului diferentiat pe grupe, bazat pe cooperare, profesorul este un important indrumator al elevilor, un partener in invatare, urmarind si coordonand activitatea de invatare si evaluare, corectand erorile, deoarece capacitatile de apreciere si autoapreciere se formeaza in timp. In acelasi timp, cadrul didactic va urmari ca in studierea materialelor, inclusiv didactice, puse la dispozitia grupelor sa fie antrenati toti elevii, evitandu-se pasivitatea unor membrii ai acestora.

Cadrul didactic concepe si elaboreaza materialele didactice, special gandite, cu sarcini comune si diferentiate, pe care le va pune la dispozitia grupelor. De asemenea, cadrul didactic va selectiona, cu multa grija, temele care urmeaza sa fie parcurse in cadrul invatamantului pe grupe, tinand cont de faptul ca este vorba de o invatare analitica, pana la sfarsitul activitatii, cunostintele insusite pe grupe fiind cuprinse in sinteza lectiei, pentru refacerea unitatii logice a continuturile stiintifice. De aceea, se va incerca ca temele sa nu fie divizate excesiv, pentru a nu ingreuna suplimentar refacerea si intelegerea intregului.



Grupurile informale

de invatare

Grupurile formale

de invatare

Echipele de invatare

Sunt create ad-hoc, temporar, prin a   se cere elevilor sa formeze o echipa (in perechi, grupuri de 3-4 elevi) pentru a rezolva o problema, a gasi solutiile unei situatii create, a raspunde la o intrebare etc.

Se pot crea oricand grupuri informale de lucru in clasa, de orice marime, pentru a aprecia gradul de intelegere de catre elevi a unui material sau a le oferi sansa de a aplica ceea ce au invatat ori fie doar pentru a schimba forma de organizare a colectivului in vederea cresterii motivatiei si trezirii atentiei.

Sunt echipe stabilite dinainte pentru a rezolva o sarcina anume, a efectua un experiment in laborator, a redacta un raport de cercetare.

Elevii lucreaza impreuna mai mult timp (cateva zile sau saptamani) sau pana termina proiectul de cercetare.

Implica derularea muncii colaborative pe o perioada lunga de timp (chiar si un semestru).

Echipele isi stabilesc regulile si responsabilitatile, precum si planul de lucru.

Activitatea e bazata pe cooperarea intre membrii si pe sprijin reciproc.

Evaluarea finala se face de obicei oferind tuturor membrilor echipei acelasi calificativ ce rezulta din masurarea si aprecierea rezultatului colectiv.

Acest fapt stimuleaza conlucrarea si ajutorul reciproc si nu incurajeaza competitia in interiorul echipei ci intre echipe.

Din punct de vedere didactic, desfasurarea activitatii, in cadrul invatamantului pe grupe, presupune parcurgerea urmatoarelor unitati metodice:

&  profesorul transmite: obiectivele operationale, obiectivele privind deprinderile sociale, interpersonale si de lucru in grup pe care elevii le vor invata pentru a coopera cu ceilalti; indicatiile stiintifice si metodologice minimale asupra temei de studiat, sarcinile de indeplinit si resursele materiale si temporale puse la dispozitia elevilor pentru invatare si evaluare/autoevaluare;

&  studierea si prelucrarea, de catre membrii grupelor, prin cooperare a materialelor de studiu sau a celor de evaluare/autoevaluare;

&  rezolvarea sarcinilor de invatare, evaluare/autoevaluare, construirea raspunsurilor grupului, realizarea eseurilor, micro-referatelor etc.;

&  comunicarea rezultatelor invatarii si evaluarii/autoevaluarii si confruntarea cu cele obtinute de celelalte grupe;

&  valorificarea stiintifica si didactica a rezultatelor invatarii si evaluarii/autoevaluarii, refacerea unitatii logice a temei studiate si emiterea concluziilor si aprecierilor.

Tema

Aratati cum ati proceda pentru o evaluare corecta a invatarii prin cooperare in grup ?

 


Cloud Callout: Asigur o atmosfera propice de lucru, intr-un spatiu adecvat, cu toate mijloacele necesare;Cloud Callout: Explic modul de evaluare a muncii colective si a fiecarui membru in parte


Reguli de respectat cand se organizeaza invatarea pe echipe

(adaptare apud Davis, G. B., 1993)

Invatarea prin cooperare presupune parcurgerea mai multor stadii prin care se formeaza se pregatesc si se consolideaza grupurile/echipele de studiu:

&  orientarea – cadrul didactic desfasoara o serie de activitati specifice pentru ca elevii sa se cunoasca si sa se familiarizeze unii cu altii, sa aiba incredere unii in altii, sa discute principalele asteptari; pentru aceasta va discuta cu elevii despre aspiratiile/asteptarile lor, materiile si subiectele preferate, despre normele si cutumele care trebuie sa guverneze activitatea in clasa etc.

&  stabilire a normelor – profesorul precizeaza responsabilitatile grupurilor,

&  a capacitatilor de reactie la ceilalti, a cooperarii, a luarii deciziilor prin consens, a rezolvarii productive de probleme etc.;

&  rezolvarea conflictelor (profesori-elevi, elev-elev) – precizarea modurilor de solutionare a conflictelor inevitabile in procesul de adaptare la munca prin cooperare in grup sau la activitatea intergrupala;

&  asigurarea productivitatii – antrenarea echipelor atat in cooperarea propriu-zisa, dezvoltarea eficientei, randamentului si pragmatismului invatarii cat si pentru depasirea dificultatilor si conflictelor;



&  destramarea – mutarea elevilor in grupe diferite, pentru acomodarea cu alti coechipieri, constientizarea experientelor multiple de invatare, a parteneriatului cu alti colegi si dezvoltarea interactiunilor sociale, interpersonale etc.;


Oval: Elevii au acces la informatii 
si pot sa le prelucreze


In conditiile lectiilor bazate pe activitati de invatare prin cooperare, predarea trebuie sa se rezume la strictul necesar organizatoric si formativ, generand si sa sustinand motivatia elevilor pentru invatarea continua si creand oportunitati de invatare pentru fiecare elev. In acest scop, profesorul descopera, stimuleaza si consolideaza aptitudinile si interesele elevilor, vizand formarea de comportamente si atitudini si facilitand transferurile interdisciplinare de informatii si competente. Nu in ultimul rand, printr-o predare bine organizata si condusa, elevii trebuie legati de nivelul pragmatic nemijlocit, de viata cotidiana.

In cadrul grupelor/echipelor de studiu trebuie sa se tina cont ca elevii invata in ritmuri, stiluri si moduri diferite (individual si in comun), prin investigatii continue si tenace, efort si disciplina. Astfel, se dezvolta deprinderi, atitudini, capacitati care contribuie la insusirea de cunostinte, avand ca urmare dezvoltarea personala a elevului su pregatirea pentru insertia sa in viata sociala. Pentru stimularea cooperarii se pot alege mai multe solutii, una dintre ele fiind limitarea treptata a resurselor oferite grupului care poate conduce la intensificarea interdependentelor pozitive in cadrul echipelor.

Avand in vedere ca evaluarea reprezinta o componenta esentiala a activitatii didactice, inclusiv in cadrul invatarii bazate pe cooperare, aceasta trebuie sa fie multicriteriala si poli-instrumentala. Urmarind sa evidentieze cat mai multe dintre priceperile, deprinderile, aptitudinile, valorile, atitudinile si cunostintele proiectate au fost insusite si operationalizate de catre elevi, trebuie sa se bazeze pe cultivarea competentelor de autoevaluare a eficientei si performantei, pe dezvoltarea a ceea ce este pozitiv, pregatind elevul pentru insertia in viata sociala;

Factorii favorizanti ai

invatarii prin cooperare

Factorii care ingreuneaza

activitatea in grup

Stimularea in sarcina este imbunatatita datorita prezentei altora;

Resursele grupului (de memorie, de stocare, de atentie etc.) sunt mai bogate decat in cazurile individuale;

Exista sanse mari ca printre membrii grupului sa fie unul capabil sa descopere solutia;

Greselile intamplatoare sunt compensate; in ciuda aparitiei acestora “rezultatul general al grupului va fi mai precis decat cel al individului luat separat.”

“Petele oarbe” sunt corectate deoarece “este mai usor sa recunosti greselile altora decat pe cele proprii.”

Stimularea aparitiei de idei noi este o rezultanta a interactiunii cumulative, “deoarece fiecare membru dezvolta ideile celuilalt.”

Se invata din experienta altora; una din formele cele mai obisnuite si mai eficiente de a invata este observarea activitatii altora in rezolvarea problemelor (vezi Watson, 1966):

Opozitia de scopuri, interese si obisnuinte ale membrilor poate face ca actiunea de colaborare sa fie extrem de dificila;

Dificultatile de comunicare tind sa sporeasca pe masura ce grupul creste, iar pentru cei timizi este mai greu sa participe activ atunci cand grupul este mai mare;

Dificultatile de coordonare cresc, de asemenea, pe masura ce grupurile sunt mai mari, astfel incat este tot mai greu sa se realizeze un efort comun, integrat, fara sa se cheltuiasca mult timp pentru rezolvarea si prevenirea dificultatilor de coordonare.

Distragerea si supraestimarea care fac dificil de obtinut efortul individual concentrat, sustinut, necesar pentru invatarea anumitor subiecte si pentru rezolvarea problemelor;

Dependenta excesiva de ceilalti poate fi favorizata de activitatea in grup; unii membri din grup se bazeaza pe cei mai capabili, fapt care duce la lenevire si la evitarea propriilor responsabilitati. (vezi Watson, 1966).

Astfel, evaluarea se face atat individual cat si in grup, avandu-se in vedere sintalitatea acestuia. Se urmareste si se evalueaza continuturile invatarii, modalitatile de desfasurare a procesului de invatare, climatul activitatii clasei, rezultatele nemijlocite ale elevilor (progresul/ regresul in invatare), eficienta si performanta invatarii (rezultate versus resursele alocate – materiale, de timp, informationale, strategice etc.), motivatia si dificultatile, relatiile interpersonale (elev-elev, elev-cadru didactic, calitatea comunicarii, gradul de implicare/relaxare a elevilor, conflictele etc.), mai ales interdependenta pozitiva, calitatea activitatii cadrului didactic etc.

Pentru a se evita situatiile neplacute (conflictuale chiar), in care unii elevi nu muncesc sau unii muncesc si pentru altii B. F. Walvoord (1986) recomanda urmatoarea procedura: profesorul poate sa solicite elevilor sa prezinte, sub anonimat; o situatie pe care o inregistreaza fiecare cu privire la cine a depus un efort deosebit in activitatea de invatare si de rezolvare a sarcinilor specifice (angajare puternica) si cine s-a situat la polul opus (angajare slaba). Daca mai multi elevi indica faptul ca un membru al echipei a avut cea mai slaba contributie, acela va primi un calificativ mai mic fata de restul grupului. Cunoscand acest lucru fiecare se mobilizeaza. Aceasta strategie functioneaza mult mai bine, dupa R. F. Walvoord, daca elevii au avut ocazia de a discuta despre acest lucru la inceputul sau in mijlocul proiectului, iar cel vizat are timp, spre binele sau, sa-si remedieze comportamentul. De asemenea, credem ca ar putea fi evitate aceste situatii si daca evaluarea ar fi combinata cu auto- si inter-evaluarea, sporind caracterul formativ al activitatilor de invatare.

Rounded Rectangular Callout: Gandirea si actiunea colectiva sunt superioare celor individuale
Rounded Rectangular Callout: Scopul si rolul fiecaruia sunt bine determinate 
si asumate
Rounded Rectangular Callout: Actionam pe baza unor obiective clare


Rounded Rectangular Callout: Suntem colegi: rezolvam probleme, luam decizii,
luptam pentru performanta si atingerea telului final
Rounded Rectangular Callout: Analizam si  evaluam corect comportamentul fiecaruia.
Impartim succesul si neimplinirile
Rounded Rectangular Callout: Invatam unii de la altii, cooperam si suntem solidari, construim impreuna
cu responsabilitate   
Rounded Rectangular Callout: Ne asumam riscuri,
cautam cele mai bune solutii alternative.
Concuram cu
 alte echipe
Rounded Rectangular Callout: Suntem prieteni, diminuam conflictele,
ne stabilim ierarhiile, 
ne ajustam ritmurile 
si stilurile de munca

Suntem o echipa ! Castigam toti !








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Motivatie si performanta
Plantele ierboase
Proiectarea ariei curriculare Consiliere si Orientare
PROIECT DIDACTIC Clasa: a II-a Limba si literatura romana - Textul narativ ,,Cuibul de pasarele”, dupa Cezar Petrescu
Despre habitate
EDUCATIA ADULTILOR IN SISTEMUL PREUNIVERSITAR
Domenii si surse ale continuturilor procesului de invatamant
Repere psihopedagogice pentru predarea si invatarea codului Braille





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu