Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » didactica » didactica pedagogie
Domenii si surse ale continuturilor procesului de invatamant

Domenii si surse ale continuturilor procesului de invatamant




Domenii si surse ale continuturilor procesului de invatamant

Exista o varietate de surse care alimenteaza continuturile invatamantului iar in psihopedagogia romaneasca exista un consens in a grupa aceste surse in urmatoarele categorii:

a)     cultura si arta;

b)     stiinta si tehnologia;

c)     problematica lumii contemporane;

d)     evolutiile social politice.




a) Cultura si arta reprezinta o sursa traditionala a continuturilor putandu-se aprecia ca de-a lungul timpului a fost chiar mai bine ponderata in cadrul curriculum-ului scolar, deoarece o cantitate apreciabila de cunostinte si informatii oferite elevilor prin programele de studii proveneau din perimetrul acestora ceea ce se solda cu efecte benefice pe directia formarii unei culturi umaniste la nivelul elevilor.

Aceasta evidenta poate fi demonstrata si prin faptul ca un numar mare de discipline care intra in curriculum-ul scolar erau de sorginte umanista, iar discipline precum literatura, istoria, filozofia, etica, gramatica, limbile straine – atat cele clasice dar si cele moderne- aveau un statut cu totul special si in majoritatea planurilor de invatamant.

La ora actuala situatia este oarecum diferita iar cultura si arta nu mai au un statut privilegiat in calitate de sursa a continuturilor iar unii autori (M. Ionescu, G. Vaideanu, 1982) considera ca aceasta schimbare de statut s-ar datora in parte expansiunii unei alte surse importante, stiinta si tehnologia, dar si unor schimbari intervenite in filozofia educatiei cand se pune problema elaborarii unor paradigme referitoare la formarea si dezvoltarea personalitatii umane.

Referitor la acest aspect exista multi autori care considera ca personalitatea tinerilor se poate forma in conditii de eficienta si in cazul in care aportul culturii si artei, in calitate de sursa a continuturilor, este mai putin semnificativ; se pleaca de la ideea ca daca omul modern poate aplica si utiliza eficient inovatiile din perimetrul tehnologiei moderne, el isi poate indeplini responsabilitatile profesionale si sociale chiar in conditiile unui deficit cultural care nu era de conceput cu multe decenii in urma.

Evident, aceasta opinie nu poate fi productiva din punct de vedere psihopedagogic si in consecinta trebuie aduse argumente care sa demonstreze ca si la ora actuala, dar si in perspectiva, cultura si arta raman o sursa importanta a continuturilor, care trebuie reconsiderata in vederea ameliorarii procesului de selectare a valorilor ce le sunt specifice prin nivelul de relevanta si in consecinta merita oferite elevilor in cadrul procesului de instruire si educatie.

Plecand de la ideea pe care unii autori au exprimat-o deja (Stanciu Stoian, 1971) referitor la functia integratoare a culturii, pot fi aduse o serie de argumente care sa demonstreze peremptoriu ca si la ora actuala aceasta ramane o sursa importanta a continuturilor, din randul carora mai importante sunt:

Prin intermediul valorilor oferite de cultura si arta elevii isi largesc sfera cognitiva avand posibilitatea sa dobandeasca informatii referitoare la modul de structurare si functionare a unor societati care au marcat istoria civilizatiei umane (cum au fost civilizatia greaca, romana etc.) si care in multe privinte pot oferi sugestii si societatii contemporane care, prin specificul sau, etaleaza si o serie de disfunctionalitati;

Valorile apartinand culturii si artei isi aduc un aport deosebit in formarea unor atitudini, convingeri, sentimente si toate aceste achizitii de natura afectiva au la randul lor un impact deosebit asupra dezvoltarii armonioase si echilibrate a personalitatii elevilor;

Formandu-si aceste achizitii prin intermediul valorilor oferite de cultura si arta, tinerii care se formeaza devin mai sensibili la diferitele aspecte ale problematicii umane, devin mai reflexivi si mai creativi, indiferent de domeniul de activitate in care sunt pusi sa-si exercite profesia.

Creatiile apartinand culturii si artei au un rol important in educatia artistica (estetica) a elevilor oferindu-le acestora posibilitatea sa-si formeze criterii mai obiective si mai riguroase in receptionarea diverselor mesaje artistice, fie ca este vorba de literatura, muzica, pictura etc.; datorita acestui fapt ei pot opera o selectie adecvata si implicit accede spre acele creatii care apartin culturii autentice si nu subculturii care, in majoritatea cazurilor promoveaza valori indoielnice;

Unele creatii apartinand mai ales literaturii, concretizeaza ele insele paradigme de formare a personalitatii umane, exemple putand fi gasite atat in literatura romana (Budulea Taichii de I. Slavici si Amintiri din copilarie de I. Creanga) cat si in cea universala (Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister de W. Goethe) si desigur, lista ar putea fi continuata.

Ideea conform careia cultura si arta raman in continuare o sursa importanta a continuturilor invatamantului este subliniata si de alti autori, iar unul dintre acestia, L. Antonesei (1996), chiar isi intituleaza tendentios un subcapitol al lucrarii prin afirmatia Continuturile educatiei inseamna cultura,   demonstrand ca valorile se constituie intr-un fel de coloana vertebrala a culturii, ele orienteaza spiritul oricarei culturi si functioneaza ca o grila selectiva fata de creatia si difuzarea culturala (op.cit., pag.27).

Autorul citat disociaza valorile in mai multe categorii, si anume:

1) Valorile etern umane (cele care sunt indisolubil legate de omul generic si anume: adevarul, binele, frumosul, intalnite la greci, omul universal al Renasterii, mila crestina, spiritul stiintific modern, adevarurile stiintifice indiscutabile ale diferitelor discipline incadrate in stiintele exacte si stiintele naturii, toate dovedind perenitate in timp si constituind patrimoniul cultural al umanitatii);

2) Valorile comunitatii nationale care s-au constituit de-a lungul istoriei unei comunictati care au trecut de asemenea proba timpului si care formeaza patrimoniul cultural national. Unele dintre ele pot patrunde chiar in patrimoniul universal daca ajung sa atinga relevanta ceruta altele continua sa fie reprezentative numai pentru comunitatea care le-a generat;

3) Valorile epocii (saeclum-ului), care sunt specifice unei anumite perioade istorice, care se disting printr-o accentuata instabilitate pentru ca nu au trecut proba timpului dar care compenseaza prin introducerea unor elemente de noutate si originalitate.

La modul general se poate aprecia ca si in cazul acestor valori este posibil ca unele dintre ele sa treaca proba timpului si sa fie incluse in categoria valorilor etern umane, altele de asemenea, sa-si dovedeasca perenitatea in timp, dar sa fie incadrate numai in paleta valorilor comunitatilor nationale.

Autorul sugereaza realizarea unui anumit echilibru in selectarea acestor valori deoarece, favorizarea unora dintre ele (de exemplu, valorile comunitatii nationale) in detrimentul celorlalte, se soldeaza cu efecte negative pe termen lung in formarea si dezvoltarea personalitatii tinerilor.

b) Stiinta si tehnologia reprezinta, de asemenea, o importanta sursa a continuturilor putandu-se aprecia ca ea a dobandit chiar o pondere mai mare in randul celorlalte domenii care alimenteaza continuturile. Lucrul acesta se datoreaza evolutiilor rapide care s-au manifestat in cadrul celor doua domenii ale cunoasterii.



In legatura cu aceste evolutii se poate afirma, la modul general, ca se constata la ora actuala o explozie informationala deoarece cunostintele si informatiile furnizate de diferitele stiinte au inceput sa creasca exponential, ceea ce inseamna ca s-au tot scurtat intervalele de timp la care volumul acestora se dubleaza, aceasta tendinta creand probleme serioase in selectia si prelucrarea acestor informatii, dat fiind faptul ca posibilitatile de receptare si prelucrare ale individului au ramas aceleasi, in pofida unor inovatii in perimetrul tehnicilor de munca intelectuala. De asemenea, mutatii extrem de semnificative s-au manifestat in sfera tehnologiei, deoarece, in perimetrul acesteia au fost concepute materiale cu caracteristici si insusiri noi, au fost create o serie de tehnologii, moderne care, pe de o parte, nu mai utilizeaza resursele traditionale, iar pe de alta parte, ridica nivelul de productivitate si eficienta al productiei fapt ce se soldeaza cu efecte benefice deoarece produsele obtinute sunt mai putin costisitoare si devin mai accesibile diverselor categorii de utilizatori.

In legatura cu progresele inregistrate in perimetrul stiintei si tehnologiei trebuie facuta mentiunea ca impactul acestora este vizibil nu numai la nivel industrial, ci si in perimetrul activitatilor casnice.

Daca la nivel industrial se promoveaza la o scara larga informatizarea, cibernetizarea si robotizarea proceselor de productie si in perimetrul casnic este observabil impactul tehnologiei deoarece multe activitati gospodaresti se realizeaza cu ajutorul unor unelte, aparate, etc. facandu-le mai agreabile si mai putin obositoare.

Aceste facilitati, in desfasurarea activitatilor gospodaresti, au consecinte benefice asupra existentei individului deoarece se creaza rezerve de timp care pot fi utilizate fie pe linia pregatirii profesionale, fie in organizarea mai placuta a loisirului.

Toate aceste avantaje oferite de inovatiile survenite in perimetrul stiintei si tehnologiei au si un anumit pret deoarece, asa cum subliniaza unii autori (E. Blideanu, N. Oprescu, 1988), necesita ridicarea nivelului de pregatire profesionala a indivizilor, obiectiv sau deziderat care nu poate fi atins daca la nivelul continuturilor invatamantului nu se fac schimbari mai ales in privinta modernizarii acestora; este vorba mai intai de o mai riguroasa selectie a acestora care sa se faca dupa criterii de relevanta maxima, iar dupa aceea de o mai buna prelucrare si prezentare la nivelul documentelor care le concretizeaza si in special la nivelul programelor si manualelor scolare.

Chiar si in cazul in care stiinta si tehnologia au dobandit o importanta mai mare in calitate de sursa principala a continuturilor invatamantului, trebuie avute in vedere si anumite precautii pe care unii autori le-au semnalat deja (St. Stoian, 1971), deoarece stiinta si tehnologia poate crea la nivelul individului o dependenta prea mare fata de realizarile sale si in consecinta sa determine o anumita alienare a individului, in virtutea careia stiinta si tehnologia nu se mai subordoneaza demersurilor individuale, ci il acapareaza in totalitate pe individ, il aserveste in adevaratul sens al cuvantului generand o serie de consecinte extrem de negative.

c) Problematica lumii contemporane se constituie, la fel, intr-o importanta sursa a continuturilor datorita, pe de o parte, complexitatii pe care o etaleaza si datorita caracterului sau global, iar pe de alta parte efectelor pe termen lung pe care le genereaza si care nu pot fi ignorate de nici o categorie de specialisti, fie ca este vorba de sociologi, economisti, tehnologi, psihopedagogi etc.

De fapt, problematica lumii contemporane este o sintagma extrem de acoperitoare deoarece sub acest titlu sunt decelabile o serie de subcategorii din randul carora mai semnificative sunt:

Protejarea mediului inconjurator, plecandu-se de la ideea ca la ora actuala acesta este supus unor diverse surse de poluare (este vorba de poluarea sonora intalnita mai ales in marile aglomerari umane) cu efecte negative pe termen mediu si lung mai ales cand nu se iau masurile necesare pentru ameliorarea situatiei existente.

In legatura cu aceste probleme legate de protectia mediului inconjurator exista la ora actuala o multitudine de lucrari, dintre care multe de popularizare, in cadrul carora se ofera informatii referitoare la cauzele si efectele poluarii cu scopul de a constientiza la nivelul cititorilor consecintele dezastruoase in cazul in care nu se vor lua masurile cele mai adecvate si evident cele mai economicoase.

Reducerea decalajelor existente intre statele, lumii plecandu-se de la constatarea unor dezechilibre evidente intre nord-sud si vest-est, ceea ce se soldeaza cu efecte negative atat in privinta schimburilor economice dintre state datorita faptului ca tarile subdezvoltate n-au resursele financiare necesare pentru a accede la produsele oferite de noua tehnologie, cat si in tendinta de migrare a unor cetateni din tarile sarace spre cele bogate in speranta ameliorarii statutului economic si social.

Combaterea analfabetismului, recunoscut ca flagel care afecteaza multe sute de milioane din populatia intregii planete si pentru care nu s-au gasit, din pacate, pana la ora actuala solutiile cele mai adecvate si cele mai eficiente.

Cum acest fenomen afecteaza in mod deosebit tarile subdezvoltate, mai concret cele care au P. I. B. -ul sub 100 dolar pe locuitor este putin probabil ca analfabetismul sa fie eradicat sau diminuat in mod considerabil in conditiile in care aceste state nu vor fi ajutate de tarile bogate si de organismele financiare internationale.

Combaterea razboiului si apararea pacii avandu-se in vedere ca la ora actuala exista multe conflicte intre state pentru care nu s-au gasit solutii pasnice facandu-se apel la calea armelor in pofida faptului ca alternativa militara este cea mai costisitoare si genereaza urmari extrem de negative, fie ca este vorba de pierderi umane, materiale, de distrugerea infrastructurii, de poluarea solului, apei si aerului.

Combaterea terorismului, rasismului, antisemitismului ca fenomen in contina ascensiune care se manifesta diferentiat de la o zana la alta, dar care au un numitor comun prin consecintele negative pe care le genereaza si prin deteriorarea climatului socio-economic si politic in anumite regiuni ale planetei.

Fara a mai avea in vedere si alte aspecte ale problematicii lumii contemporane ne marginim sa afirmam ca multe dintre ele sunt intr-o relatie directa cu ceea ce psihopedagogii numesc noile educatii si ca in buna masura ele au un impact considerabil asupra continutului invatamantului, deoarece se constituie intr-un referential atunci cand se face selectia cunostintelor si informatiilor care vor face obiectul activitatii de instruire-invatare.



d) Evolutiile social-politice reprezinta, de asemenea, o sursa a continuturilor care nu poate fi neglijata in pofida faptului ca reprezentativitatea sa este diminuata comparativ cu a celorlalte.

Chiar si in acest caz trebuie admis faptul ca anumite evolutii sociale si politice au un impact semnificativ asupra continuturilor invatamantului, fie ca este vorba de trecerea unor state de la un regim politic la altul (de exemplu, de la un regim totalitar la unul democrat), fie ca este vorba de dobandirea statutului de independenta de catre unele state care au facut parte din marile imperii coloniale (britanic, francez, spaniol etc.) si care, in noile conditii, vor trebui sa aplice reforme curriculare pentru a-si renova sistemele de invatamant si educatie.

Ca nota generala, se poate aprecia ca la ora actuala exista o tendinta evidenta de multiplicare a surselor continuturilor ceeea ce are repercusiuni asupra felului cum sunt selectate si prelucrate acestea.

Referindu-se la aceasta tendinta G. Vaideanu (1988, pp. 164-167) considera ca atunci cand se pune problema selectiei continuturilor trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele surse sau domenii:

1) Evolutia stiintelor exacte:

-mutatii si evolutii epistemologice;

-transferuri metodologice si interdisciplinare;

-discipline de granita si combinatii de discipline;

-accelerarea ritmului dezvoltarii;

-generalizarea utilizarii informatiei in diferite domenii.

Evolutia tehnologiei si impactul ei considerabil asupra productiei industriale si agricole, urbanismului si transporturilor, asupra vietii familiale, stilurilor de viata si bugetelor familiilor.

3) Evolutia lumii muncii si mutatiile declansate de impactul informatiei asupra profesiunilor; ca urmare, invatarea asistata de calculator se generalizeaza rapid in invatamantul preuniversitar european.

4) Evolutia stiintelor sociale si umane si rolul lor sporit in cultivarea atitudinilor (responsabilitatea, solidaritatea, patriotismul) si a unor capacitati importante (spirit critic, capacitate de autoinvatare, inventivitate, etc.).

5) Evolutia culturii si a artei: procese de democratizare, forme inedite de participare, noi curente, nevoia intaririi spiritului critic si a gustului estetic in scopul prevenirii efectelor negative ale mercantilismului si ale unor mode care pot acapara o parte a tineretului.

6) Dezvoltarea impetuoasa a sportului si a turismului si rolul acestor activitati in apropierea si cunoasterea popoarelor in promovarea pacii, etc.; importanta cunoasterii si promovarii spiritului olimpic si a fair-play-ului.

7) Impactul sporit al viitorului asupra prezentului si unitatea dintre trecut, prezent si viitor; de unde nevoia introducerii unor module sau activitati de studiere a viitorului precum si a unor exercitii prospective.

8) Aspiratiile tineretului cu fondul lui de optimism si generozitate, care isi va asuma raspunderi depline in deceniile viitoare; se impun luate in considerare aspiratii cum sunt:

-participarea ;

-nevoia de viata democratica;

-dorinta de a cunoaste lumea si a comunica;

-interesul pentru probitate si pentru respectarea valorilor etice;

-dorinta de a se implica in mod efectiv in procesele de luare a deciziilor, etc.

9) Importanta crescanda a mijloacelor de informare in masa si a comunicarii: sporirea considerabila a volumului informatiei acumulate de elevi si studenti in afara activitatilor didactice privitoare la:

spatiul cosmic;

-trecutul omenirii;

-viata si cultura altor popoare;

-problemele socio-economice grave ale epocii noastre;

-mediul inconjurator, etc.

10) Achizitiile pedagogice privitoare la selectionarea si la organizarea continuturilor si a invatarii inter si transdisciplinaritate, modularitate, indicatori de pertinenta a continutului, invatare continua si evaluare formativa, noi moduri de formare initiala a profesorilor, formarea formatorilor viitorilor profesori, etc.

11)Problematica lumii contemporane, caracterizata prin:

-universalitate;

-globalitate;

-interdependente puternice;

-caracter prioritar (urgenta si gravitate).

Cercetarea pedagogica, organizatiile mondiale axate pe studierea si imbunatatirea sistemelor educative si responsabilii invatamantului din diferite tari sunt din ce in ce mai receptivi si mai atenti fata de imperativele generate de problematica lumii contemporane.

Alti autori, mai ales straini, propun paradigme oarecum diferite in legatura cu posibilele surse ale continuturilor. De exemplu, E. Cornish, (apud. G. Mialaret, 1991) vizeaza un Curriculum total, care prin specificul sau configureaza urmatoarele obiective:

Obtinerea accesului la informatii:

-a citi;

-a asculta;

-a vedea;

-efectuarea de experiete;

-biblioteci si lucrari de referinta;

-priceperea de a regasi informatiile in ordinatoare si ziare;

-operatii comerciale, administrative;

-a sti sa identifici experti si sa inveti de la ei;

-a sti sa apreciezi si sa tratezi informatia.

Luciditatea spiritului:

-semantica;

-propaganda si sofisme elementare;



-clasificarea valorilor;

-logica deductiva;

-matematici;metode de analiza;,metode ale stiintelor;

-probabilitate si statistica;

-programarea ordinatoarelor;

-sisteme generale;

-metode creative in rezolvarea problemelor;

-previziune si predictie.

Comunicare eficace:

-a vorbi cu simplitate si claritate;

-a vorbi in fata unui public;

-limbajul vocii si al corpului;

-barierele culturale ale comunicarii;

-scrierea in stil oficial (formal si informal);

-gramatica;

-sintaxa si stilul;

-a desena, a schita, a fotografia, a face filme;

-desen, diagrame, tablouri grafice;

-a organiza informatia si a redacta;

-scrierea de mana, la masina, a dicta.

Intelegerea mediului:

-astronomie, fizica, chimie;

-geologie, geografie, biologie, ecologie, etnologie;

-genetica, evolutia si dinamica populatiei;

-bazele tehnologiei moderne;

-mecanica aplicata;

-optica si electronica.

Intelegerea omului si a societatii:

-evolutia omului, fiziologia umana;

-ligvistica;

-antropologie culturala, istorie, stiinte umaniste;

-psihologie si psihologie sociala;

-rasism si xenofobie;

-gestiune si legislatie;

-stiinte economice si filozofie economica;

-profesiunile in evolutie, mutatii profesionale;

-autoeducatie si munca;

-problematica supravietuirii umanitatii;

-perspectivele umanitatii:

Competente personale:

-armonie fizica si gartie;

-autocontrol si autoprotectie;

-securitate personala, igiena, alimentatie, educatie sexuala;

-bugetul personal, educatia consumatorului;

-educatia artistica, percepere si creatie;

-aptipudini interpersonale;

-dinamica grupurilor mici;

-gestiune si administratie;

-participare la viata sociala;

-cunoasterea metodelor si stilurilor autoinvatarii;

-educatia memoriei;

-aptitudinea de a medita si de a-ti controla comportamentul;

-cunoasterea de sine;

-capacitatea de automotivare.

O privire mai atenta asupra acestui curriuculum total sugerat de E. Cornish conduce la concluzia ca el este in mare parte acoperitor si ca cele mai multe din chestiunile vizate sunt incadrabile in sursele clasice ale continuturilor.

Pe de alta parte, nu trebuie omis faptul ca in pofida sugestiilor importante oferite de aceasta schita curriculara ea nu poate fi usor transpusa in practica sau altfel spus nu poate deveni operationala.

Un alt autor strain E. De Corte (1991, pag. 116), intr-un capitol destinat continuturilor, odata cu definitia acestora enumera si posibilele surse dupa cum urmeaza: Prin continut noi intelegem acea parte a bunurilor culturale existente si in special sistemele formale care se prezinta elevilor cu scopul de a realiza obiectivele didactice.

In cadrul sistemelor formale, autorul include:

-sistemul formal al limbii materne

-sistemul formal al numerelor (cantitatea)

-sistemul formal al timpului si al spatiului (istorie, geografie)

permitand de a localiza obiectele, persoanele si evenimentele, sistemul formal al normelor si al modelelor de comportament s-au spus intr-o maniera mai generala, sistemul formal al relatiilor umane.

Sistemele formale sunt deci categorii care permit sa se clasifice manifestarile vietii si ale actiunilor umane; este vorba deci, de categorii de clasificare si in acelasi timp de totalitatile realitatii. Instruirea confrunta copilul cu aceste sisteme formale.

Concluzia care se desprinde este aceea ca in viziunea lui E. De Corte, toate aceste sisteme formale se constituie in surse ale continuturilor invatamantului, ramanand in sarcinile specialistilor in curriculum ca in virtutea unor criterii riguroase sa selecteze din cadrul fiecarui sistem formal cunostintele si informatiile care sunt cele mai reprezentative si cele mai adaptate elevilor care urmeaza sa le asimileze. Deoarece, asa cum aminteam, exista la ora actuala o puternica tendinta de multiplicare a surselor continutului procesului de invatamant ceea ce determina in final aparitia unor presiuni exercitate asupra documentelor care concretizeaza continuturile (planuri si programe de invatamant), in sensul ca se doreste ca o parte din cunostintesle si informatiile apartinand noilor surse si fie integrate in curriculum-ul scolar, trebuie sa se manifeste multa prudenta iar in final, noile achizitii sa nu determine supraincarcarea programelor scolare si aparitia unor efecte negative generate de aceasta situatie.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




PROIECT DIDACTIC Clasa: a VII-a VERBUL. DIATEZA PASIVA
Dezvoltarea creativitatii elevilor
TRANSDISCIPLINARITATEA – O NOUA ABORDARE A INVATARII
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE APLICATE IN DEMERSUL DIDACTIC MODERN
CUM SA NE EDUCAM COPII
SOCIALIZAREA, LUAREA DECIZIEI SI VIITORUL
UNIVERSITATEA BABES BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Proiect didactic Clasa: a -IV-a Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000 000





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu