Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » familie » alimentatie nutritie
Clasificarea alimentelor

Clasificarea alimentelor




CLASIFICAREA ALIMENTELOR

Cred ca acest capitol este singurul putin mai complicat de citit si mai dificil de asimilat, din cauza caracterului sau tehnic, lucru pentru care veti avea bunavointa sa ma iertati. Restul cartii va putea fi citit, daca vreti, ca un roman.

De-a lungul intregii expuneri, voi mentiona diverse categorii de alimente. Se cuvine sa stiti despre ce este vorba, altfel intelegerea globala a metodei risca sa va scape.

Am incercat sa reduc capitolul de fata la cea mai simpla expresie a sa. Prin aceasta, inteleg ca nu contine decat esentialul a ceea ce trebuie sa stiti.

Daca, totusi, veti incepe sa cascati si veti adormi dupa al zecelea rand, treceti repede la rezumatul capitolului. Dar inainte de a aborda metoda propriu-zisa, va trebui neaparat sa va intoarceti la el, altfel asimilarea acesteia poate fi compromisa.




Alimentele sunt substante comestibile care contin un anumit numar de elemente organice, ca: proteinele, lipidele, glucidele, precum si saruri minerale si vitamine. Totodata, ele sunt compuse si din apa si materii nedigerabile, ca fibrele.

A. PROTEINELE (sau PROTIDELE)

Acestea sunt celulele organice ale materiei vii, adica ale muschilor, organelor, ficatului, creierului, oaselor etc. Sunt formate din cei mai simpli componenti, numiti aminoacizi. Unii dintre acestia sunt fabricati de catre organism. Majoritatea celorlalti aminoacizi provin insa dintr-un aport exterior, realizat prin intermediul alimentatiei, in care proteinele pot avea o dubla origine:

origine animala: cantitati mari se gasesc in carne, peste, branza, oua, lapte;

origine vegetala: in soia, migdale, alune, cereale integrale si in unele leguminoase.

Idealul este de a consuma atat proteine de origine vegetala, cat si proteine de origine animala.

Proteinele sunt indispensabile pentru organism:

pentru constructia structurilor celulare,

ca eventuala sursa de energie, dupa transformarea in glucoza (ciclul KREBS),

pentru producerea anumitor hormoni si neuromediatori[1],

pentru constituirea acizilor nucleici (necesari reproducerii). Un regim alimentar cu deficit de proteine poate avea grave, consecinte asupra organismului: topirea muschilor, ofilirea pielii etc.

Ratia zilnica de proteine trebuie sa fie de circa 60 grame la copil, si 90 de grame la adolescent.

La adult, ea trebuie sa reprezinte un gram pe kilogramul de greutate, cu un minimum de 55 de grame pe zi la femeie, si 70 de grame pe zi la barbat.

Altfel spus, consumul de proteine, pentru un adult, trebuie sa reprezinte cel putin 15% din aportul energetic zilnic. Daca insa consumul de proteine este, intr-adevar, prea mare, iar activitatea fizica este insuficienta, reziduurile proteice vor persista in organism si se vor transforma in acid uric, substanta responsabila pentru imbolnavirile de guta.

Cu exceptia oului, proteinele animale sau vegetale nu aduc cantitatea echilibrata de aminoacizi necesari organismului.

Absenta unui aminoacid poate constitui “factorul limitativ” care sa stanjeneasca asimilarea altor aminoacizi. De aceea, alimentatia trebuie sa asocieze proteinele de origine animala cu cele de origine vegetala.

O alimentatie bazata numai pe proteine vegetale (vegetarianism) ar fi dezechilibrata, ar fi lipsita, in special, de cisteina, ceea, ce ar provoca tulburari ale cornoaselor (unghii, par).

In schimb, un regim vegetarian, care include oua si lactate poate fi echilibrat.


B. GLUCIDELE (sau HIDRATII DE CARBON)

Glucidele sunt molecule compuse din carbon, oxigen si hidrogen.

Glicemia

Glucoza este principalul “carburant” al organismului. Ea este stocata, ca rezerva, sub forma de glucogen, in muschi si ficat.

Glicemia reprezinta procentul de glucoza din sange. Pe nemancate, are de obicei valoarea de un gram de glucoza la litrul de sange.

Cand se absoarbe – pe nemancate – o glucida (paine, miere, fainoase, cereale, dulciuri etc.), se observa o variatie a procentului de glucoza din sange, dupa cum urmeaza:

intr-un prim timp, glicemia creste (mai mult sau mai putin, in functie de natura glucidei),

intr-un al doilea timp (dupa secretarea insulinei, de catre pancreas), glicemia scade, iar glucoza patrunde, astfel, in celule,

intr-un al treilea timp, glicemia revine la normal (vezi schema de mai jos).

Multa vreme, glucidele au fost incadrate in doua categorii bine diferentiate, in functie de capacitatea lor de a fi asimilate de catre organism: zaharuri rapide pe de o parte, si zaharuri lente, de cealalta.

La rubrica zaharuri rapide, figurau zaharurile simple si zaharurile duble, ca: glucoza si zaharoza, care se gasesc in zaharul rafinat (din trestie de zahar sau din sfecla), miere si fructe.

Denumirea de “zaharuri rapide” se baza pe credinta conform careia – avand in vedere simplitatea moleculei de hidrat de carbon – asimilarea lor de catre organism se facea rapid, la putin timp dupa ingerare.

In schimb, se incadrau in categoria zaharurilor lente toate glucidele a caror molecula complexa trebuia sa faca obiectul unei transformari chimice in zaharuri simple (glucoza) in cursul procesului de digestie, asa cum este, in special, cazul amidonului din fainoase, care elibereaza glucoza in organisme, in mod lent si progresiv.

Aceasta clasificare este complet depasita, in prezent, deoarece; corespunde unei credinte eronate.

Experimente recente dovedesc, efectiv, ca molecula de hidrat de carbon nu conditioneaza prin complexitate rapiditatea cu care glucoza este eliberata si asimilata de catre organism.

Se constata ca varful glicemic al tuturor glucidelor (adica absorbtia lor maxima), luat in mod izolat, pe nemancate, survine in acelasi interval de timp (dupa circa o jumatate de ora de la ingerare).

Astfel ca, in loc sa vorbim de viteza de asimilare, este mai adecvat sa studiem glucidele in functie de cresterea glicemiei pe care o induc, adica in functie de cantitatea de glucoza produsa.

Este admis, prin urmare, de catre toti oamenii de stiinta (vezi bibliografia) ca, de acum, clasificarea glucidelor trebuie sa se faca in functie de puterea lor glicemica, definita prin conceptul de indice glicemic.

Zaharuri simple (glucoza si fructoza din fructe si miere)

Zaharuri complexe (cereale, faina, cartofi, legume uscate)

Zaharuri duble (zahar alb, maltoza din bere, lactoza din lapte)

Indicele glicemic

Puterea glicemica a fiecarei glucide este definita prin indicele glicemic, care a fost adoptat in anul 1976. El corespunde suprafetei triunghiului de pe curba hiperglicemiei induse de catre glucida ingerata

Se da arbitrar glucozei indicele 100, care reprezinta suprafata triunghiului de pe curba hiperglicemiei corespunzatoare. Indicele glicemic al altor glucide este, astfel, calculat dupa urmatoarea formula:


Indicele glicemic este cu atat mai ridicat, cu cat hiperglicemia indusa de glucida testata este mai mare.

Sa remarcam ca prelucrarea industriala a glucidelor mareste indicele glicemic al acestora (corn-flakes = 85, porumb = 70, fulgi de cartofi instant = 95, cartofi fierti = 70).

Se stie, de asemenea, ca nu numai cantitatea, ci si calitatea partii fibroase a glucidei ii da acesteia un indice mic sau mare (paine foarte alba – franzela = 95; paine alba – bagheta = 70; paine integrala = 50; paine graham = 35; orez alb = 70; orez neprelucrat = 50).



INDICE GLICEMIC RIDICAT

INDICE GLICEMIC SCAZUT

Maltoza

110

Fulgi de ovaz

50

Glucoza

100

Cereale cu tarate

50

Paine foarte alba

95

Orez complet

50

Fulgi de cartofi instant

95

Paine de grau integrala

50

Miere, dulceata

90

Paste din faina – cernuta

45

Corn flakes

85

Paine de secara completa

40

Morcov

85

Mazare verde

40

Zaharoza (zahar alb)

75

Fasole alba

40

Paine alba

70

Paine integrala

35

Orez alb

70

Lactate

35

Cartofi

70

Fructe proaspete

35

Porumb

70

Linte

30

Sfecla

70

Naut

30

Biscuiti

70

Fasole uscata

25

Paste (faina alba)

65

Ciocolata amaruie

22



Banane

60

Fructoza

20

Stafide

60

Arahide

15



Legume verzi

< 15



Din dorinta de a simplifica, propun ca glucidele sa fie clasificate in doua categorii: “glucide bune” (cu indice glicemic scazut) si “glucide rele” (cu indice glicemic ridicat), deoarece aceasta distinctie va va permite sa descoperiti, printre altele, in capitolele urmatoare, cauzele excedentului dumneavoastra ponderal.

Glucidele rele

Acestea sunt glucidele a caror asimilare provoaca o crestere mare a glucozei din sange (hiperglicemie).

Este cazul zaharului de masa, sub toate formele sale (pur sau combinat cu alte alimente, ca prajiturile), dar este si cazul tuturor glucidelor rafinate industrial, ca faina alba si orezul alb, sau al alcoolului (in special alcoolul distilat), precum si al cartofului si al porumbului.


Glucidele bune

Contrar celor prezentate mai sus, acestea sunt glucidele a caror asimilare de catre organism este slaba si provoaca, prin urmare, o crestere redusa a glucozei din sange.

Este cazul cerealelor brute (faina cu tarate), al orezului integral si al unor fainoase ca lintea si bobul, dar mai ales cazul majoritatii fructelor si al tuturor legumelor, pe care le includem si in categoria fibrelor alimentare (praz, nap, salata, fasole verde) si care contin, toate, o cantitate redusa de glucide.


C. LIPIDELE (sau GRASIMILE)

Acestea sunt molecule complexe, numite – in mod obisnuit – corpi grasi.

In functie de originea lor, se deosebesc doua mari categorii de lipide:

lipidele de origine animala sunt lipidele pe care le contin carnea, pestele, untul, branza, smantana proaspata etc.;

lipidele de origine vegetala sunt lipidele din uleiul de arahide, margarina etc.

Se pot clasifica lipidele si in doua categorii de acizi grasi:

acizii grasi saturati, care se gasesc in carne, mezeluri, oua si lactate (lapte, unt, smantana, branza);

acizii grasi mono-nesaturati sau poli-nesaturati; acestea sunt grasimile care raman lichide la temperatura ambientala (uleiul de floarea-soarelui, de rapita si masline), desi unele pot fi solidificate prin hidrogenare (fabricarea margarinei). Totodata, in aceasta categorie trebuie incluse toate grasimile de peste.

Lipidele sunt necesare in alimentatie. Pe langa aceasta ele contin numeroase vitamine (A, D, E, K) si acizi grasi esentiali (acidul linoleic si acidul linolenic) si servesc la elaborarea unor hormoni.

Numai grasimile presate la rece – obtinute din prima presare – garanteaza continutul de acizi grasi esentiali.

Asimilarea grasimilor este perturbata cand acestea sunt amestecate cu glucidele rele, ceea ce are drept consecinta o importanta stocare de energie, sub forma grasimilor de rezerva.

In general, mancam prea multe grasimi. Prajelile, gogosile, sosurile inutile si preparatele cu grasime ne-au invadat alimentatia, cand, de fapt, putem prepara foarte bine mancarurile cu mult mai putine grasimi, dar la fel de delicioase, fara a abuza de acestea din urma.

Anumite lipide sunt responsabile pentru excesul de colesterol, dar – in realitate – exista doua tipuri de colesterol: cel “bun” si cel “rau”, obiectivul nostru fiind mentinerea colesterolului total la cel mai scazut nivel posibil, prin reunirea tuturor conditiilor pentru ca procentul de colesterol bun sa fie cel mai mare[2].

Trebuie sa stim ca nu toate lipidele favorizeaza cresterea colesterolului “rau”. Dimpotriva, sunt unele care au tendinta de a-l face sa scada simtitor.

De fapt, pentru a fi obiectivi, grasimile trebuie impartite in trei categorii:

1. grasimile care maresc colesterolul

Acestea sunt grasimile saturate care se regasesc in carne, mezeluri, unt, branza, untura, lactate;

2. grasimile care nu au decat o mica influenta asupra colesterolului

Acestea sunt continute de crustacee, oua, carnea de pasare – (fara piele);

3. grasimile care scad colesterolul

Acestea sunt uleiurile vegetale: masline, rapita, floarea-soarelui, porumb etc. Cat despre peste, grasimea acestuia nu intervine cu adevarat in metabolismul colesterolului, ci constituie un mod de prevenire a bolilor cardiovasculare, facand sa scada trigliceridele si impiedicand trombozele. Prin urmare, trebuie sa mancam peste gras (somon, ton, scrumbie, hering, sardina).

Metoda de slabire pe care o propun se bazeaza, in parte, pe alegerea facuta intre glucidele “bune” si cele “rele”. De asemenea, trebuie sa alegeti intre grasimile “bune” si cele “rele”, daca aveti un colesterol cu tendinta de crestere sau daca doriti sa fiti asigurati impotriva riscului bolilor cardio-vasculare[3].


D. FIBRELE ALIMENTARE

Acestea sunt substantele continute in special de legume, leguminoase, fructe si cereale in stare bruta.

Desi ele nu au nici o valoare energetica a priori, fibrele alimentare joaca un rol extrem de important in digestie, in special datorita celulozei, ligninei, pectinei si a mucilagiilor pe care le contin. Ele asigura un bun tranzit intestinal, iar absenta lor sta la originea majoritatii cazurilor de constipatie. Fibrele fiind, totodata, foarte bogate in vitamine, oligoelemente[4] si in saruri minerale, insuficienta lor poate duce la grave carente.

Ele impiedica absorbtia, pe cale digestiva, a lipidelor, diminuand astfel riscul de ateroscleroza.

Pe de alta parte, fibrele au avantajul de a limita efectele toxice ale anumitor substante chimice, cum sunt aditivii si colorantii. Dupa opinia unor medici gastro-energologi, anumite fibre ar avea capacitatea de a proteja colonul impotriva a numeroase riscuri si, mai ales, impotriva cancerelor digestive.

In ultimii ani, cresterea nivelului de viata din tarile industrializate a avut ca urmare scaderea consumului de fibre.

Francezii consuma, actualmente, sub 20 de grame de fibre pe zi, in vreme ce aportul zilnic necesar ar fi de 40 de grame.

In 1925, consumul de legume uscate (deosebit de bogate in fibre) era de 7,3 kg anual, pe cap de locuitor. Astazi nu mai este decat de 1,3 kg.

Baza hranei italienilor a fost data intotdeauna de paste fainoase. Dar acum 30 de ani esentialul hranei lor era inca alcatuit din legume (bogate in fibre) si paste facute din faina integrala, adica faina bruta, care continea fibrele de celuloza din grau.

Astazi, o data cu cresterea nivelului de viata, carnea a inlocuit in cea mai mare masura legumele, iar pastele sunt fabricate cu faina alba, cernuta, adica faina din care au fost eliminate fibrele. In acest mod explica autoritatile medicale din Italia nu numai frecventa mai mare a obezitatii, ci, in special, proliferarea alarmanta a cancerelor digestive.[5]



SURSELE DE FIBRE (CELULOZA)
si concentratia lor la 100 g de alimente



Produse cerealiere

Legume uscase

Fructe uscate oleaginoase

Tarate

40 g

Fasole uscata

25 g

Nuca de cocos uscata

24 g

Paine integrala

13 g

Mazare uscata

23 g

Smochine uscate

18 g

Faina necernuta

19 g

Linte

12 g

Migdale

14 g

Orez integral

5 g

Naut

2 g

Stafide

7 g

Orez alb

1 g



Curmale

9 g

Paine alba

1 g



Arahide

9 g



Legume verzi

Fructe proaspete

Mazare verde fiarta

12 g

Varza

4 g

Zmeura

8 g

Patrunjel

9 g

Ridichi

3 g

Pere cu coaja

3 g

Spanac fiert

7 g

Ciuperci

2,5 g

Mere cu coaja

3 g

Fetica[6]

5 g

Morcovi

2 g

Capsuni

2 g

Anghinare

4 g



Salata verde

2 g

Piersici

2 g

Praz

4 g







S-a demonstrat ca fibrele (celuloza) au o actiune benefica in cazul obezitatii. Introducerea lor in alimentatie are ca efect scaderea glicemiei, ca si a insulinemiei (adica a secretiei de insulina), care sunt raspunzatoare – dupa cum vom vedea in capitolul urmator – pentru constituirea grasimii de rezerva.

Dintre cele patru mari familii de substante alimentare, proteinele sunt absolut necesare organismului, deoarece contin aminoacizi cu atat mai indispensabili, cu cat corpul nostru nu stie sa-i fabrice. Tot asa stau lucrurile in privinta unor anumite grasimi care contin vitamine si a doi acizi grasi esentiali (acidul linoleic si acidul linolenic), pe care celulele noastre sunt incapabile sa le sintetizeze. Numai glucidele ar putea fi considerate cel mai putin necesare, pentru ca organismul stie sa produca glucoza din grasimile de rezerva.

Dar trebuie stiut ca lipidele si proteinele se gasesc deseori combinate in aceleasi alimente, cum este cazul carnii.

Pe de alta parte, numai glucidele si lipidele au o putere energetica mare.

De aceea – pentru ca expunerea noastra sa fie clara – vom (lasa deoparte, in mare masura, proteinele. Astfel, de fiecare data cand vom vorbi de un aliment, il vom defini prin apartenenta sa la doar trei categorii:

glucide sau hidrati de carbon (facand precizarea ,,bune” sau ,,rele”)

lipide

fibre alimentare

Cand un aliment va contine, in acelasi timp, si glucide si lipide, ca in cazul arahidelor, vom spune ca este glucido-lipidic.


REZUMAT

Proteinele sunt substante care se afla in numeroase alimente de origine animala si vegetala: carne, peste, oua, lactate si leguminoase. Sunt indispensabile organismului si nu ingrasa.

Glucidele sau hidratii de carbon sunt substante care sunt transformate in glucoza. Se gasesc in alimente care, la origine, contin fie zahar (fructe, miere), fie amidon (faina, cereale, fainoase). Absorbtia glucidelor se face pe stomacul gol, la un interval de timp egal cu ingerarea lor. Sunt clasificate in functie de puterea lor glicemica, masurata prin indicele glicemic. Se poate face, de asemenea, diferenta intre “glucidele bune”, cu indice scazut, si ,,glucidele rele”, cu indice glicemic ridicat.

Lipidele sunt substante a caror origine poate fi atat animala, cat si vegetala. Acestea sunt grasimi (carne, mezeluri, peste, unt, ulei, branzeturi). Unele dintre ele pot mari colesterolul (carne, lactate), altele, dimpotriva, contribuie la scaderea lui (uleiul de masline etc.).

Fibrele alimentare (celuloza): in aceasta categorie intra toate legumele verzi (salate, andive, praz, spanac, fasole verde), dar si unele legume uscate, fructele si cerealele in stare bruta, care contin fibre in mare cantitate. Trebuie sa fie consumate frecvent, deoarece insuficienta lor duce la carente grave.



CLASIFICAREA LIPIDELOR, GLUCIDELOR, GLUCIDO-LIPIDELOR SI A FIBRELOR ALIMENTARE

LIPIDE[7]

GLUCIDE

ALIMENTE GLUCIDO-LIPIDICE

FIBRE ALIMENTARE[8]

CARNE

FAINA

LAPTE

SPARANGHEL

– OAIE

PAINE

NUCI

SALATA VERDE

– VACA

BISCUITI

ALUNE

SPANAC

– VITEL

OREZ

ARAHIDE

VINETE

– CAL

CARTOFI

MIGDALE

ROSII

– PORC

PASTE

CREIER

DOVLECEI

MEZELURI

GRIS

FICAT

TELINA

PASARE

CUS-CUS

SOIA (faina)

VARZA

IEPURE

TAPIOCA

GERMENI DE GRAU

CONOPIDA

PESTE

FASOLE USCATA

PASTE CU OU

VARZA ACRA

CRAB

MAZARE

NUCA DE CAJOU

FASOLE VERDE

CREVETE

LINTE

NUCA DE COCOS

PRAZ

LANGUSTA

NAUT

CIOCOLATA

ARAHIDE

LANGUSTA

MORCOVI

ZAHAR

ARDEI GRAS

OU

MIERE

MASLINE

ANDIVE

UNT

ALCOOL

CASTANE

CIUPERCI

BRANZETURI

PORUMB

CASTANE DULCI

NAPI

ULEIURI

FRUCTE

SCOICI

SALASIFI[9]

MARGARINE

FRUCTE USCATE

ST. JAQUES

FRUCTE



STRIDII

LEGUME USCATE



AVOCADO


CLASIFICAREA GLUCIDELOR


GLUCIDE RELE

GLUCIDE BUNE



ZAHAR DIN TRESTIE
(alb sau roscat)

CEREALE BRUTE
(grau, ovaz, orz, mei etc.)

ZAHAR DIN SFECLA

FAINA BRUTA (necernuta)

ZAHAR BRUN NERAFINAT

PAINE integrala

MIERE

PAINE de secara, integrala

SIROP DE ARTAR

PAINE cu tarate

DULCIURI

OREZ integral

MELASA

PASTE din faina integrala

DULCETURI, JELEURI

GERMENE DE GRAU

INGHETATA DE FRISCA

BOB VERDE

BAUTURI DULCI

LINTE

(sucuri acidulate, coca cola)

FRUCTE

FAINA RAFINATA

TELINA

(pentru baghete, franzela, pesmeti)

NAP

PRAJITURI DIN FAINA ALBA SI ZAHAR

GERMENI DE SOIA

PIZZA

MUGURI DE BAMBUS

BRIOSE, CORNURI, BISCUITI

INIMA DE PALMIER

FOIETAJE, SUFLEURI

SALSIFI

PASTE ALBE

VINETE

(spaghete, ravioli etc.)

DOVLECEI

OREZ ALB (rafinat)

CASTRAVETI

AMIDON DIN CARTOFI

ROSII

MORCOVI

RIDICHI

PORUMB

CIUPERCI

AMIDON DIN PORUMB

VARZA

GRIS, CUS-CUS

CONOPIDA

AMIDON

FASOLE VERDE

CEREALE cernute

PRAZ

FULGI DE PORUMB

ANGHINARE

PETALE DE PORUMB

ARDEI GRAS

– OREZ SUFLÉ

SALATA VERDE

ALCOOL (in special distilat)

SPANAC


NAUT


MAZARE USCATA


FASOLE USCATA


CIOCOLATA cu minimum 60% cacao




[1] Neuromediator, adica substanta chimica eliberata de celulele nervoase, sub influenta unei excitatii si care produce un efect biologic adaptat (n.a.)

[2] Vezi capitolul VIII, cu privire la supercolesterol. (n.a.)

[3] Un capitol intreg este consacrat hipecolesterolului ca si influentei sale asupra riscurilor cardio-vasculare. Va recomandam sa-l cititi cu atentie, pentru a fi siguri ca alegerea alimentelor pe baza acestei metode va fi cea adecvata. (n.a.)

[4] Oligoelemente – adica metale sau metaloizi aflate in cantitati infinitezimale in corpul uman si care sunt necesare pentru anumite reactii chimice din organism, indeplinind un rol de catalizator. (n.a.)

[5] Vezi publicatiile Profesorului Giacosa, Seful Serviciului de Nutritie din Centrul National de Cercetare a Cancerului, Genova. (n.a.)

[6] Fetica, lat. Valerienella olitoria, planta folosita pentru salata. (n. tr.)

[7] Toate alimentele care figureaza in aceasta coloana (cu exceptia untului, uleiurilor si margarinelor) contin si proteine (protide). (n.a.)

[8] Contin o foarte slaba proportie de glucide. (n.a.)

[9] Salsifi, lat. Scorzonera hispanica (n.tr.)





Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Aditivi Alimentari - Tartrazina
ALIMENTATIA LA PUBERTATE
Igiena personalului din unitatile de industrie alimentara
Refrigerarea cu aer racit
Metode de congelare
Valoarea nutritiva si terapeutica a oului de prepelita
Efectele temperaturilor scazute asupra cineticii reactiilor chimice si biochimice
Falsificarea mierii de albine





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu