Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » familie » arta cultura
Cultura și formele ei

Cultura și formele ei




Cultura și formele ei

A definii conceptul de cultura inseamna a dezvalui semnificatia majora a omenescului, a decoperi vocatia suprema a omului ca existenta conștienta de sine, ca fiintare specifica ce depașește imediatul și se proiecteaza in viitor, ca tendinta spre viabilitate și permanenta.”[1]

Conceptul de cultura are un caracter sintetic, cumulativ, cuprinde numeroase intelesuri, de la gandirea și comportamentul practic, pana la cele mai elaborate creatii ale spiritului. Intre viata subiectiva și continuturile sale, George Simmel plaseaza ideea de cultura inteleasa ca o sinteza intre subiectiv și obiectiv. De aici apar acele sintagme care folosesc in diferite contexte termenul de cultura, cum ar fi: cultura generala, cultura partiala sau de specialitate, cultura individuala, cultura sociala, știinta și cultura.




In raport cu sfera sa de cuprindere, cultura este inteleasa diferit. Astfel, putem vorbi despre cultura partiala și cultura totala, daca tinem cont de dinstinctia dintre lumea valorilor și aceea a persoanelor concrete. Avem de-a face cu o cultura partiala atunci cand o persoana, un grup social sau o colectivitate umana adera la un tip de valori pe care le promoveaza. In acest sens se poate spune ca cineva are o remarcabila cultura literara, muzicala, economica sau știintifica, ceea ce inseamna ca persoana sau grupul respectiv s-a format numai in legatura cu una sau alta din aceste valori. Sintagma „cultura partiala” este sinonima cu aceea de „cultura de specialitate sau profesionala”[2]. Din perspectiva filosofiei culturii trebuie sa precizam ca, in realitate, cultura partiala nu este satisfacatoare, oricat de sitmabila este acesta. Idealul formarii presoanei umane este cultura totala. Ea se identifica cu putinta de a trai lumea sub toate aspectele ei, a o pretui sub aspectul tuturor valorilor pe care le cuprinde virtual[3]. De aceea este recomandata și reprezinta un ideal inalt, o chemare spre mult mai mult, care inglobeaza toate energiile noastre culturale. „Cultura totala ar fi completa euritmizare ontologica și creatoare a vietii”[4], așa cum afirma Marin Aiftinca, valoarea culturii rezultand din greutatea atingerii ei, din riscurile pe care le presupune , din topirea sublima a incercarilor diverse la care te supune, pentru a-ti oferi darurile ei neasemuite.

Conceptul de cultura totala, vizand modelarea sufletului, poate fi ușor  indentificat in mod greșit cu acela de cultura generala. „Daca cultura totala a sufletului, a individului, este un ideal suprem al efortului cultural, cultura generala este o insușire a unui volum de cunoștinte variate, din toate domeniile”[5]. Astfel, diferenta dintre cultura totala și cea genereala consta in faptul ca prima include aspiratiile proprii catre valorile spirituale și aprofundarea unor exigențe sufletești (morale, religioase, estetice, etc.) fara de care nu poate fi realizabila. „Cultura generala este o instructie mai mult sau mai putin completa, in legatura cu aspiratiile noastre catre valorile intelectuale și care poate sa nu tina deloc seama de celelalte tinte ale vietii omenești, cum este adancimea morala sau cea estetica și religioasa a sufletului. Cultura generala, un bun indispensabil al omului, nu este deloc intreaga cultura.”[6] Pentru George Uscatescu, cultura generala este un ansamblu de „predicate semnificative”[7] , o combinatie de date sensibile și spirituale.

Definirea notiunii de cultura include și aspectul numeric al persoanelor carora se aplica. Potrivit acestei perspective, avem ca punct de referinta o dihotomie a termenului cultura, anume cultura individuala și cultura sociala. Cultura sociala are un plus de armonizare cu realitatea cosmica in sine[8] și insumeaza atat formele de cultura specifice unor grupuri sociale, cat și suma tuturor gruparilor sociale, umanitatea.



Este extrem de greu de surprins, intr-o formula universal valabila, conceptul de cultura, datorita faptului ca acesta desemneaza o realitate polimorfa, foarte bogata in sensuri și semnificatii, bilantul definitiilor situandu-se intre 164 de definitii (potrivit cercetarorilor americani A. Kroeber și K. Kluchohn) și 250 de definitii conform cercetarilor lui Abraham Moles[9].

Definirea conceptului de cultura urmeaza doua directii: prima concepe cultura intr-un sens restrans, reducand-o la cele mai elaborate valori artistice și știintifice, a doua directie intelege cultura intr-un sens extensiv, incluzand toate manifestarile vietii sociale. Aceste doua directii sunt inadecvate, in sens filosofic, motiv pentru care vom continua sa ne referin doar la perspectiva filosofica asupra culturii, deceland principalele orientari in domeniu: metafizica, rationala, istorista, activista, functionalista, semiotica și cea axiologica[10]. Nu vom starui asupra fiecareia dintre orientarile menționate, intrucat exced scopul lucrarii de fața. Ne vom opri doar la concepția axiologica despre cultura, care exprima mai bine exigențele actuale. Inainte de aceasta insa mai adaugam ca, conceptul de cultura a cunoscut, sub presiunea schimbarilor generate de evolutia știintelor teoretice și expansiunea tehnologiei și informatiei, o extensie permanenta. Astfel, definitia culturii a parcurs diferite forme, perspective și mentalitati, de la o perioada istorica la alta, de la un grup social la altul, de la o mentalitate la alta.

Caracterul polisemitic al acestui concept a dus la complicarea procesului de definire și la imposibilitatea inglobarii sensurilor sale intr-o definitie. Credem ca munca celor doi americani, amintiti mai sus (A.L. Kroeber și Clyde Kluckhohn), de inventariere a definitiilor și de unificare a lor este un exemplu clar al acestei dificultati. La randul lor ei formuleaza o definiție a culturii, pe care o reproducem aici din motivul ca, in opinia noastra, reușeste sa cuprinda o suprafata larga a conceptului de cultura. Astfel ei afirma ca „Cultura consta din modele implicite și explicite ale comportarii și pentru comportare, acumulate și transmise prin simboluri, incluzand și realizarile lor prin unelte. Miezul esential al culturii consta in idei traditionale, aparute și selectionate istoric, și, in special, din valorile ce li se atribuie, sistemele de cultura pot fi considerate, pe de o parte, ca produse ale actiunii și, pe de alta parte, ca elemente ce conditioneaza actiunea viitoare”[11].

Conceptia axiologica a culturii, elaborata de Marin Aiftinca, privește cultura in dependenta de valori. Cultura este o notiune axiologica, este esenta bunurilor pe care le apreciem pentru valoarea lor, așa cum a formulat H. Rickert[12]. Cultura este definita ca ansamblul valorilor materiale și spirituale, un fenomen polifonic și complex, ea nu este doar o realitate masurabila cantitativ, ea nu exprima doar obiectivitatea produselor masurabile ci și atitudinea omului fata de natura, societate și fata de sine insuși. „Focarul culturii este constituit de valori”[13] afirma Alexandru Tanase. Așadar, „cultura este ansamblul valorilor și bunurilor realizate de om in procesul devenirii sale intru umanitate”[14]. Spunem „valori și bunuri”, deoarece nu toate valorile se epuizeaza in bunuri, pe cand toate bunurile sunt uniri de lucruri cu valori sau lucruri valorizate. Valorile nu se istovesc in bunuri, pentru ca realizarea unei valori variaza in functie de persoana umana, tradiție, contextul social și mediul geografic. „In sfera eticului nu numai valorile se opun nonvalorilor, ci valorile pozitive se opun altor valori pozitive, iar nonvalorile se opun altor nonvalori. In numele libertatii, omul poare sacrifica dragostea, in numele justitiei sociale, el iși poate sacrifica libertatea, in numele milei iși poate sacrifica vocatia știintifica”[15] afirma Nicolae Rambu.



Definitia data mai sus surprinde caracterul istoric și cumulativ al culturii, precum și idealul care o indruma, adica umanitatea, inteleasa ca dezvoltare armonioasa a tuturor insușirilor pozitive in om. Ea reușește sa faca evidenta ipostaza omului ca subiect și obiect al culturii, de creator in toate formele culturii: ca arta, filosofie, religie, știința precum și in amplul domeniu al utilitarului. Aceasta definiție a culturii transcende conflictul cultura – civilizație și surprinde esența realitații construita de cultura, ințeleasa ca modalitate specifica a omului de a fi in lume.




[1] Alexandru Tanase, Cultura si civilizatie, Editura Politica, Bucresti, 1977, p. 9

[2] Marin Aiftinca, Filosofia culturii, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2008, p. 52

[3] Tudor Vianu, Filosofia culturii și teoria valorilor, Editura Nemira, București, 1998, p. 156

[4] Marin Aiftinca, Filosofia culturii, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2008,  p. 53

[5] Marin Aiftinca, Ibid., p. 53



[6] Tudor Vianu, Op.Cit., p. 157

[7] G.Uscatescu, Ontologia culturii, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1987, p.66

[8] Marin Aiftinica, Op.cit., p.54

[9] Abraham Moles, Sociodinamica culturii, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1974, p.45

[10] Vezi: Marin Aiftinca, Op.cit., p. 56 - 65

[11] A.L. Kroeber, Clyde Kluckhohn, Culture. A critical review of concepts and definitions, Hardvard University, vol. XLVII, nr. 1, Cambridge, 1952, p. 181

[12] Cf. Marin Aiftinca, Op.cit., p.66

[13] Alexandru Tanase, Op. cit., p. 15

[14] Marin Aiftinca, Op.cit., p. 67

[15] Nicolae Rambu, Tirania valorilor- studii de filosofia culturii si axiologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2006, p. 349





Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

CIVILIZATIILE ANTICE - Piramidele din Egipt, Civilizatiile americane
Folclorul in contemporaneitate
CULTURA DUPA DECEMBRIE 1989
CHRYSIPPOS
Gospodaria rurala de trai si creatie
Lumina in arta bizantina
Asezarea cimitirului si prezentare acestuia - Sulina
CAIETUL DE REGIE TEHNICA A SPECTACOLULUI





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu