Noile amenintari si libertatile individuale. Experienta Marii Britanii

Noile amenintari si libertatile individuale. Experienta Marii Britanii

In Regatul Unit, reactia la noile amenintari si eventuala punere in pericol a libertatilor individuale a facut obiectul unor abordari multidisciplinare. Politia a fost si este perceputa, asemanator ca in majoritatea tarilor, ca un pion principal in lupta impotriva terorismului, crimei organizate sau a criminalitatii complexe transfrontaliere. De aceea, societatea britanica a dotat politia cu puteri exceptionale si cu mijloace si proceduri neobisnuite in alte situatii de drept comun, pentru a putea face fata amenintarilor teroriste noi si extreme. Concomitent, au fost instituite masuri care sa dea un raspuns coerent preocuparilor referitoare la conduita politiei, indeosebi in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului.

Analiza pe care o facem noi abordeaza perspectiva sistemului de ancheta a plangerilor depuse de populatie, a incidentelor grave si a altor fapte grave vizand implicarea functionarilor politiei . Cei mai multi considera ca, indiferent de reformele prin care a trecut politia in primii ani ai noului mileniu , sistemul autohton de control asupra activitatii politiei a ramas unul solid. In practica, se sustine ca dreptul national si normele internationale privind drepturile omului sunt foarte clare, chiar si in conditiile recentelor amenintari teroriste, fara precedent in istorie. De asemenea, clasa politica si autoritatile administrative iau in considerare ca orice slabiciune a sistemului de control asupra activitatii politienesti ar putea compromite increderea populatiei, indeosebi in segmentele in care asistenta si cooperarea populatie - politie este mai necesara ca oricand, in acest moment . De aceea, responsabilii cu securitatea publica nu ascund faptul ca reforma adusa sistemului de tratament al plangerilor impotriva politiei, care prezinta slabiciuni, a condus la crearea "Independent Police Complaints Commision" (IPCC).

Una dintre principalele slabiciuni puse in discutie a constat in faptul ca doar un ofiter de politie putea avea competenta de a ancheta acuzatiile impotriva agentilor de politie. S-a estimat ca, gradul de impartialitate - constient sau inconstient, real sau prezumat - este pur si simplu foarte important pentru ca sistemul sa ramana neschimbat. De aceea, s-a decis crearea noului organism - Independent Police Complaints Commision - cu atributii adecvate si resursele necesare pentru a efectua anchetele importante asupra politiei, folosind propriul sau personal. S-a apreciat ca, in anchetele pe care le efectueaza, acesti anchetatori independenti trebuie sa aiba drepturi si puteri asemanatoare celor de care se bucura ofiterii de politie.

Concomitent, insa, s-a cazut de acord asupra faptului ca ratiunea de a fi a Independent Police Complaints Commision nu afecteaza intreaga responsabilitate a politiei in gestionarea aspectelor care apar in legatura cu conduita agentilor. Drept urmare, s-a stabilit ca, in marea majoritate a situatiilor, este preferabil pentru fortele de politie sa efectueze propriile anchete, dar numai in cazuri mai putin serioase, si aceasta pentru a mentine responsabilitatea interna si pentru a promova un cadru de gestiune eficace a climatului de ordine si disciplina. De aceea, numai cazurile "serioase", grave, fac obiectul investigatiilor independente ale Independent Police Complaints Commision. Marea majoritate a cazurilor sunt examinate de catre politie, dar in orice situatie in care exista o plangere din partea populatiei, reclamantul are dreptul de a se adresa Independent Police Complaints Commision, daca nu este multumit de ancheta politiei.

In toate situatiile in care survin anumite categorii de plangeri referitoare la incidente considerate grave, forta de politie implicata este obligata sa le inainteze Independent Police Complaints Commision. Un comisar al Independent Police Complaints Commision decide modalitatea in care vor fi examinate - independent, sub gestiunea sau supravegherea Independent Police Complaints Commision sau, pur si simplu, de catre forta de politie implicata. Categoriile de cazuri ramase in competenta Independent Police Complaints Commision au fost restranse la crime grave, la cazuri de deces sau vatamari grave, daca exista plangeri din partea populatiei sau se detin probe evidente despre acte imputabile politiei.

Ulterior, in 2005, Legea reformei politiei a fost modificata si amendata in scopul de a constrange politia sa supuna examinarii Independent Police Complaints Commision toate cazurilor de deces sau vatamare grava, indiferent daca exista sau nu suspiciuni de acte imputabile politiei. Aceasta modificare ni se pare cruciala in aprecierea rolului Independent Police Complaints Commision in impunerea respectarii drepturilor omului , cu precizarea ca Regatul Unit a derogat de la prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului in ceea ce priveste controlul judiciar al detentiei politienesti pe timpul conflictului din Irlanda de Nord si, mai recent, ca reactie la evenimentele survenite dupa septembrie 2001. Totusi, doua dintre drepturile fundamentale, dreptul la viata si prohibirea torturii, nu sunt teme ale acestei derogari si, cu just temei, raman sacre indiferent de orice amenintare la adresa securitatii.

De-a lungul prodigioasei sale activitati, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a creat un ansamblu jurisprudential care precizeaza mai detaliat obligatiile statelor, in situatiile in care alegatiile de transgresare a acestor drepturi sunt sustinute de probe. In virtutea articolelor 2 si 3 ale Conventiei, statul are datoria de a veghea ca orice incalcare sa faca obiectul unei anchete complete, juste si definitive. Acest rol este indeplinit, in Regatul Unit, de catre Independent Police Complaints Commision, care are datoria de a asigura ca aceste anchete respecta criteriile definite de Curtea de la Strasbourg. In calitate de organism statutar nondepartamental, Independent Police Complaints Commision este independent ierarhic fata de politie. Faptul ca toate cazurile de deces sau de vatamare grava trebuie sa fie transmise, in mod automat, de Independent Police Complaints Commision, demonstreaza ca ea poate declansa instantaneu o ancheta in momentul in care un asemenea eveniment are loc. In acest sens, Independent Police Complaints Commision are dreptul sa ceara politiei sa furnizeze toate informatiile si datele pe care le detine in legatura cu situatia creata, informatii si date utilizabile in derularea anchetei independente. In plus, Independent Police Complaints Commision are obligatia de a tine permanent la curent persoanele interesate, pe timpul si la finalul investigatiilor, fapt ce satisface exigenta mentinerii implicarii efective a acestora in proces.

Recent, acest sistem si procedurile pe care le presupune au fost din nou puse in discutie, urmare cazului Jean Charles de Menezes, un electrician brazilian ucis de politie intr-un metrou londonez . Detaliile cazului au facut obiectul unui sir de speculatii iar mass-media a difuzat versiuni aparent demne de incredere. Cazul a fost anchetat de Independent Police Complaints Commision si a facut obiectul unui proces, a unei anchete medico-legale si a unei anchete disciplinare. Ceea ce a aparut evident, a fost faptul ca J.C. Menezes a fost ucis cu focuri de arma, crezandu-se ca el este autorul unuia dintre atacurile cu bomba. S-a confirmat, in final, ca nici unul dintre agentii implicati in caz nu a fost pus sub acuzare, cu titlu individual, pentru conduita adoptata in acest incident. Doar Politia Metropolitana a fost urmarita in calitate de persoana morala, in virtutea legislatiei britanice a sanatatii si securitatii.

Implicarea directa a Independent Police Complaints Commision in aceasta afacere a fost criticata la timpul respectiv. Insa, este evident ca legea de reforma a politiei nu prevede nici o exceptie in ceea ce priveste obligatia fortelor de politie de a supune examinarii Independent Police Complaints Commision toate cazurile de deces si de vatamare grava cu implicarea agentilor acestora . Independent Police Complaints Commision a fost capabila sa examineze complet si eficace aceasta afacere, in timp ce politia a reusit sa identifice pe adevaratii autori ai atentatelor esuate. S-a demonstrat faptul ca amenintarile la adresa securitatii nu justifica orice fel de masura a politiei si ca este posibila mentinerea ordinii prin masuri calculate, acordand importanta cuvenita protectiei drepturilor omului.

In Marea Britanie exista si alte preocupari legate de tema drepturilor omului si raspunsurile care trebuie date noilor amenintari teroriste. Printre dezbateri se numara si cele care privesc implicarea indivizilor de alte origini etnice si religii in evenimentele care au survenit dupa anul 2001. Astfel, dupa septembrie 2001, in Regatul Unit a fost acordata o atentie speciala amenintarii terorismului islamic. Politia si celelalte forte de securitate au cautat sa valorifice consecintele celor doua evenimente si sa-i urmareasca pe cei care sustin si se angajeaza in actiuni teroriste, ceea ce a afectat comunitatea musulmana, in intregul ei. Se stie, de fapt, ca gruparile islamice nu reprezinta decat o infima minoritate. De aceea, o serie de personalitati musulmane britanice au sugerat ca ei resimt cum intreaga comunitate musulmana este considerata suspecta si ca este obligata sa suporte regimul aplicat suspectilor de acte de terorism. Ori, daca politia si fortele de securitate doresc sa-i identifice si sa-i izoleze pe extremisti, au nevoie de ajutorul si sprijinul intregii populatii si, in special, al musulmanilor. Drept urmare, daca actiunile politiei au rezultate contestabile este esential sa fie luate masuri pentru mentinerea increderii publice, indeosebi a opiniei populatiei musulmane.

Dupa cum am precizat deja, Ministerul Public Britanic a decis ca probele stranse in cazul Menezes au fost insuficiente pentru a justifica urmarirea penala individuala impotriva agentilor de politie implicati in impuscarea acestuia. Este evident ca opinia publica si numerosi specialisti si-au exprimat nemultumirea fata de aceste decizii. Reprezentantii politiei au apreciat ca, intrucat ancheta cu privire la conduita politieneasca a fost efectuata de IPCC, acest lucru a evitat amplificarea reprosurilor la adresa politiei. De altfel, amintim faptul ca ancheta efectuata de Independent Police Complaints Commision intr-un caz de ucidere in cadrul unei operatiuni anti-teroriste in cartierul estic la Londrei, Forest Gate, a fost mai bine desfasurata si incheiata intr-un timp record. Anchetatorii au conchis ca focul a fost tras accidental de catre un agent de politie si au pus la dispozitia opiniei publice probele corespunzatoare in intervalul de doua luni de la data evenimentului.

Si in acest caz, ca si in cazul Menezes, unele grupuri si-au exprimat rezervele si scepticismul cu privire la rezultatele investigatiilor, insa, reprezentatii populatiei musulmane, care au fost consultati cu regularitate, au precizat ca daca exista unele neclaritati referitoare la oportunitatea derularii operatiunii anti-teroriste, concluziile investigatiei Independent Police Complaints Commision privind imprejurarile intrebuintarii armei de foc au fost relativ bine acceptate in sanul comunitatii musulmane.