Arsurile chimice - clasificare, fiziopatologie, diagnostic, tratament

Arsurile chimice - clasificare, fiziopatologie, diagnostic, tratament

Fiziopatologie - fata de arsurile termice se supraadauga si alte mecanisme lezionale:

Actiunea mecrotica determinata de substantele chimice care disociaza si elibereaza ioni H sau radicali OH in cantitati incomparabile cu procesele tisulare

Actiunea brutala de deshidratare pe care o exercita substanta chimica (acizii) asupra tesutului cu care a venit in contact

Actiunea de saponificare a grasimilor (bazele)

Fenomene de intoxicatie sistemica (leziuni hepatice si renale) provocate in special de acizii organici in urma absorbiei de la nivelul leziunii locale

Clasificare:

Arsuri provocate de acizi si derivatii lor

De alcali si derivatii lor

De substante antiseptice corozive (derivati ai acidului carbolic, fenoli si crezoli)

De substante medicamentoase fotosensibilizate (meladinina)

De gaze de lupta iritante si vezicante

Diagnostic - particularitati anatomo-clinice:

Arsurile provocate de acizi minerali se caracterizeaza prin escare uscate si cartonate de culori diferite ce tradeaza agentul cauzal (cenusiu pt sulfuric, alb galbuie pt clorhidric, portocaliu pentru azotic)

Acizii organici slabi dau leziuni mai torpide cu escare moi de culori palide. Reabsorbtia acestora este insotita de intoxicatie sistemica cu insuficienta renala si/sau hepatica

Arsurile provocate de hidroxizi alcalini dau nastere la escare umede ce rapid se lichefiaza dar se elimina lent si incomplet.

Tratament - similar cu cel al arsuirilor termice, cu orientare spre eliminarea agentului in faza primara