Tulburari ale functiilor sistemului respirator

TULBURARI ALE FUNCTIILOR SISTEMULUI RESPIRATOR

1. Aspecte generale

2. Factori etiologici si favorizanti

3. Culegerea de date privind tulburarea functiilor sistemului

respirator

4. Tulburari ale respiratiei legate de reducerea posibilitatilor de

mobilizare

Tulburari ale clearance-ului cailor aeriene

6. Tulburari legate de scaderea schimbului de gaze

7. Tulburari respiratorii legate de alergeni

8. Boli ale sistemului respirator (diagnostic medical)

8.1. Infectii respiratorii acute

8.1. a. Infectii ale cailor respiratorii

8.1. b. Pneumonia

8.1. c. Pleurita si pleurezia

8.1. d. Principii de tratament ale infectiilor sistemului

respirator

8.1. e. PLan de ingrijire in infectii respiratorii

8.2. Tuberculoza pulmonara

8.3. Fibroza chistica

8.4. Pneumotorax

8. Astmul bronsic

8.6. Cancerul bronhopulmonar

1. Aspecte generale

Sistemul respirator permite prin structura si functia sa preluarea oxigenului din aer si eliminarea CO₂. In practica nursing asistenta(ul) medical trebuie sa urmareasca 3 aspecte esentiale:

1.  ventilatia - care in timpul inspiralui asigura aportul de O₂ iar in expir eliminarea C0₂;

2.  curatarea aerului inspirat - prin mecanisme specifice situate in cavitatea nazala (cili, umezire, stranut), in laringe, trahee si bronhii (cili, secretia mucoasei, tuse);

3.  mecanisme de adaptare in caz de hipoxie - polipnee, dispnee,
coordonate de centrii respiratori.

2. Factori etiologici si favorizanti

Cunoasterea factorilor etiologici si favorizanti ai patologiei sistemului respirator permit formularea corecta a diagnosticelor nursing.

1. factori etiologici:

infectii

secretie traheobronsica scazuta sau excesiva

scaderea elasticitatii tesutului pulmonar (bronsite cronice, batrani)

scaderea compliantei pulmonare - acumularea de lichid (pleurezii) sau aer (pneumotorax) in cavitatea pleurala

scaderea tesutului pulmonar functional: emfizem, atelectazie, tumori, excizie chirurgicala

alergia cailor respiratorii

hipertrofia sau edem al amigdalelor, vegetatiilor adenoide, laringe

tulburari neuromusculare

2. factori favorizanti:

traumatisme cu interesarea toracelui, cailor respiratorii

durere, anxietate

oboseala

obstructie mecanica

pozitie necorespunzatoare

traheostomie

medicamente - narcotice, sedative

umiditate extrema

scaderea concentratiei de O₂ in aer

tulburari ale perceptiei

3. factori legati de varsta

- nou-nascut:

prematuritate (prin deficit de surfactant, imaturitatea centrilor respiratori)

greutate mica la nastere

- copil

varsaturi cu aspiratie secundara

laringita edematoasa

astm alergic

fibroza chistica

batran

- scade surfactantul elasticitatea tesuturilor, mobilitatea, promptitudinea reflexelor.

3. Culegerea de date privind tulburarea functiilor sistemului respirator

Tulburarea functiilor respiratorii se manifesta pe plan clinic si biologic cu cateva caracteristici definitorii:

modificarea frecventei si profunzimii respiratiei

miscari asimetrice ale toracelui

tusea, dispneea, ortopneea

batai ale aripioarelor nazale

raluri bronsice, crepitante, subcrepitante

wheezing

valori anormale ale gazelor sanguine (O2, CO2)

anxietate

Pentru a aprecia cat mai corect starea pacientului si efectele bolii asupra pacientului culegerea datelor trebuie efectuata sistematic si cuprinde urmatoarele aspecte:

3.1. Culegerea datelor subiective

istoricul simptomelor respiratorii - ex. durere, dispnee, tuse, declansate de?, accentuate de?

simptome ale altor aparate

gastrointestinal: greturi, varsaturi, anorexie

cardio-circulator: angina pectorala, edeme, tahi- sau bradicardia

sistem nervos: cefalee, astenie

sistem osteomuscular: hipotonie, astenie

efecte asupra stilului de viata - ocupatia, adaptarea in societate, functia sexuala

identificarea factorilor etiologici si favorizanti ai tulburarii:

infectii anterioare

fumat - cate pachete/tigari pe zi ?

alergii la medicamente, mancare, polen, praf

traumatisme: torace, abdomen, cai respiratorii

durere dupa interventii chirurgicale, traheostomii

factori din mediu: poluare, locul de munca, acasa

caldura sau frig extreme

informatii despre medicatia curenta: medicamente, doze, durata, efect

3.2. Culegerea datelor obiective

Culegerea datelor obiective presupune observarea pacientului si culegerea unor date privind sistemul respirator si circulator (cele 2 sisteme sunt in interrelatie). Date obiective sunt si rezultatele examenelor paraclinice.

a) Date obiective in legatura cu functionarea sistemului respirator:

1. caracteristici ale respiratiei

rata / min - scazuta/crescuta

ritm - regulat, neregulat

profunzime - scazuta

- crescuta

- asimetrica

- variabila

- tipul de respiratie

- alte caracteristici:

cu wheezing

cu batai ale aripioarelor nazale

cu tiraj subcostal, intercostal, suprasternal

cu participarea muschilor respiratori accesorii (gat,abdomen)

raport I/E modificat (N=V₂)

2. tusea - uscata, productiva, dureroasa, latratoare,

3. sputa - culoare, cantitate, miros.

4. zgomote respiratorii - murmur vezicular - diminuat, absent

- raluri - bronsiee, crepitante, de transmisie

culoarea tegumentelor - buze, lob ureche

- extremitati

- mucoasa bucala

b) Date obiective in legatura cu functionarea sistemului cardiovascular:

puls, T.A.,

culoarea tegumentelor: normale, palide, rosii, cianotice

c) Explorari paraclinice

privind functionalitatea sistemului respirator

privind localizarea si intinderea leziunilor

privind etiopatogenia bolii

tuse ineficienta, secretii vascoase (deshidratare)

durere sau frica de durere

oboseala, astenie

deficit de cunostinte

b) Reducerea / eliminarea factorilor etiologici:

1.     Imposibilitatea mentinerii pozitiei corespunzatoare:

de preferat pozitia de decubit lateral

daca e necesara pozitia decubit dorsal, trebuie verificata permeabilitatea orofaringiana

prevenirea caderii limbii (limba sa nu obstrueze caile respiratorii)

pozitie procliva (capatul patului ridicat) daca nu este contraindicata

igiena cavitatii bucale

prevenirea aspiratiei:

aspiratia secretiilor bucofarmgiene

reevaluarea frecventa a pozitiei anatomice corecte

pozitie decubit-latera! dupa masa

2. Tusea ineficienta:

instruirea persoanei sa utilizeze metode de tuse controlata
potrivite

respiratii profunde si rare in ortostatism

respiratia diafragmatica

inspir profund - se tine 3-5 sec. apoi se tuseste profund prin expir fortat

3. Durerea sau frica de durere:

a) Evaluarea tratamentului antiaigic

daca s-a administrat suficient tratament antiaigic

se apreciaza efectul terapeutic

se noteaza momentul in care durerile au cedat, cand se recomanda exercitii de respiratie adanca si tuse

b) Suport emotional:

sa se explice importanta tusei cand durerea scade

asigurati persoana ca sutura este in siguranta si ca durerea scade in timpul miscarii daca fixeaza incizia cu mana sau cu o perna

c) Durere a cailor respiratorii superioare dupa intubatie:

umidifierea aerului

gargara cu ser fiziologic la 2 - 4 ore

utilizarea anestezicului local inainte de tuse

examinarea bucofaringiana pentru observarea modificarilor (roseata, secretii)

urmarirea temperaturii

se explica faptul ca este o problema de scurta durata dupa intubatie

d) Mentinerea unei pozitii a corpului care sa previna contractiile si durerile musculare - perne suplimentare in zona afectata

e) Secretii vascoase:

hidratare adecvata

umidifierea aerului inspirat

4.   Oboseala, slabiciune.

plan pentru programul de tuse adaptat programului de activitate/odihna al pacientului

stimularea persoanei sa respire profund

Deficit de cunostinte

evaluarea cunostintelor si rationamentelor privind tusea, respiratia

educatia pentru sanatate - principii

incurajarea eforturilor individuale

6.   Tuse cronica

reducerea substantelor iritante din aer

administrarea calmantelor pentru tuse, expectorante

umidifierea aerului

Tulburari legate de scaderea schimbului de gaze

Definitie: statusul unei persoane care are ca problema (actuala sau potentiala), scaderea schimbului de gaze (O₂ si CO₂) intre alveole si capilarele sanguine pulmonare (pneumonie, emfizem).

Factorii etiologici:

1. factori etiologici:

infectii

secretie traheobronsica redusa sau excesiva

scaderea elasticitatii tesutului pulmonar (bronsite cronice, batrani)

scaderea compliantei pulmonare - acumularea de lichid (pleurezii) sau aer (pneumotorax) in cavitatea pleurala

scaderea tesutului pulmonar functional: emfizem, atelectazie, tumori, excizie chirurgicala

alergia cailor respiratorii

hipertrofia sau edem al amigdalelor, vegetatiilor adenoide, laringe

tulburari neuromusculare

2. factori mai rar implicati:

traumatisme cu interesarea toracelui, cailor respiratorii

durere, anxietate

oboseala

obstructie mecanica

pozitie necorespunzatoare

traheostomie

medicamente- narcotice, sedative

umiditate extrema

scaderea concentratiei de 0₂ in aer

tulburari ale perceptiei

3. factori legati de varsta

nou-nascut

prematuritate (prin deficit de surfactant, imaturitatea centrilor respiratori

greutate mica la nastere

copil

varsaturi cu aspiratie secundara

laringita edematoasa

astm alergic

fibroza chistica

batran
- scade surfactantul, elasticitatea tesuturilor,

mobilitatea, reflexele pot fi intarziate.

Culegerea datelor

Semne si simptome definitorii:

cianoza

scaderea concentratiei de O₂ si cresterea CO₂ sanguin

letargie, oboseala

cresterea rezistentei vasculare pulmonare (presiune crescuta in artera pulmonara si ventriculul drept)

daca boala este cronica diametral antero-posterior al toracelui este marit

tahicardie, scade motilitatea gastrica

Obiective nursing:

In cadrul interventiilor nursing se urmareste:

1.       Invatarea persoanei sa-si conserve energia si sa controleze simptomele.

2.    Mentinerea unui nivel optim de activitate.

3.    Prevenirea / tratarea infectiei pulmonare.

4.    Scaderea efortului respirator ajutand persoana sa invete sa-si controleze miscarile respiratorii si postura pentru a creste eficienta ventilatiei.

Interventii nursing:

administrarea medicatiei recomandate de medic

igiena pulmonara adecvata:

tuse, drenaj postural, umiditatea aerului

administrarea medicamentelor in aerosoli

invatarea metodelor de eficientizare a tusei

invatarea tehnicilor de ameliorare a ventilatiei (ex: respiratia diafragmatica prin presarea regiunii subcostale in expir)

asigurarea nutritiei adecvate

mese mici si frecvente (pentru a nu reduce amplitudinea miscarilor diafragmului si pentru ca digestia unei mese foarte bogate necesita consum de energie)

evitarea alimentelor care produc meteorism abdominal

incurajarea consumului de lichide daca nu exista restrictii in aport

asigurarea unui nivel optim de activitate

cresterea gradata a activitatii

cunoasterea limitelor la efort (plasarea unui scaun la baie, in
curte)

suport emotional si social

completarea nivelului de cunostinte

evaluarea nivelului de intelegere asupra administrarii tratamentului, dietei

explicarea susceptibilitatii la infectii a pacientilor cu boli cronice pulmonare, necesitatea detectarii precoce a simptomelor (ex: aspectul sputei)

sa se discute despre necesitatea evitarii aerului poluat, fumatului,

umiditatea excesiva

mod de viata adaptat

dieta - bogata in calorii, vitamina C, proteine si lichide

orientarea pacientului catre organizatii sau literatura care pot ajuta

persoanele cu boli cronice.

7. Tulburari respiratorii determinate de alergeni (rinita, astm bronsic)

a) Culegerea datelor

subiective

dificultati in respiratie, 'sete' de aer

pacientul stie ca este alergic

intepatura de insecta

obiective

wheezing, dispnee

tuse, stranut

rinoree apoasa, lacrimare

eruptie cutanata, eritem, edem (fata, maini)

evaluarea cauzelor;

alergie cronica - cunoscuta

intepatura de insecte

alergen necunoscut

b) Obiectivele interventiilor:

evitarea alergenilor

intelegerea aspectelor emotionale ale manifestarilor alergice

administrarea imediata a medicatiei in forme severe de alergie

c) Aspecte ale educatiei pentru sanatate

1. Pentru alergie cronica la mucegai:

evitati hambarele, frunzele, buruienile, vegetatia putreda, lemnele de foc, plantele de casa, pivnitele, padurile, locuinte insalubre.

evitati produsele invechite sau marinate (paine, faina, branza, fructe, legume)

mentineti peretii casei uscati si curati

2. Pentru alergie la praf:

inlaturati praful in special in dormitor

goliti camera

curatati lemnaria si podeaua

inlaturati praful si aspirati bine zilnic si faceti o curatenie generala o data pe saptamana

reduceti mobilierul din dormitor la minim

alegeti un gen de podea data cu ceara

nu folositi draperii sau perdele

utilizati toaleta la minimum, pastrati-o la fel de curata ca si dormitorul

utilizati dormitorul doar pentru dormit

nu utilizati jucarii pufoase

tineti la distanta animalele sau blanurile

nu folositi cuverturi sau paturi pufoase, bumbacul este de preferat

spalati frecvent lenjeria

inlaturati praful din intreaga casa

utilizati aburii sau apa fierbinte

utilizati aerul conditionat

evitati sa intrati intr-o camera in timp ce este curatata

purtati o masca in timpul curateniei

3. Pentru alergia la polen.

reduceti cat mai mult expunerea la copaci infloriti

utilizati aerul conditionat cu filtre electrostatice

ramaneti in casa in zilele cu vant

utilizati aerul conditionat in masini si evitati calatoriile lungi

evitati mirosurile puternice (parfumurile)

nu beti bauturi de la gheata sau mancare rece (poate cauza spasme)

incercati sa plecati in vacanta in perioada cand exista o mai mare concentratie de polen, in zone cu un nivel redus de polen

aveti grija la medicamente fara prescriptia medicului cum sunt antihistaminicele, ele pot avea efecte secundare

4. Evitarea insectelor care inteapa (albine, viespi)

nu purtati haine in culori stralucitoare

legati-va parul la spate, evitati parfumurile (de par)

purtati sosete si pantofi

evitati pajistile, arborii uscati in sezonul cald

procurati-va un spray pentru insecte pe care sa-l aveti la indemana

daca se apropie vreo albina, ramaneti nemiscat sau indepartati-va incet

Interventii nursing in caz de intepatura de insecta la un pacient alergic

Pentru alergii severe cu simptome respiratorii sau daca cineva a avut o reactie anterioara severa la o intepatura, urmati indicatiile:

indepartati acul

evitati panica

aplicati gheata imediat pe locul intepat

administrati imediat tratament (cortizon, antihistaminice)

indepartati-va catre cea mai apropiata unitate spitaliceasca

Instructiuni generale pentru alergii necunoscute

verificarea alimentelor sau medicamentelor nou introduse

evitarea (eliminarea):

pestelui sau uleiului de peste

nucilor, ciocolatei

oualor, alimentelor care contin oua

laptelui si alimentelor ce contin lapte

8. Boli ale sistemului respirator

8.1. Infectii respiratorii acute

8.1.a. Infectii ale cailor respiratorii

8.1.b. Pneumonia

8.1.c. Pleurita si pleurezia

8.1.d. Principii de tratament ale infectiilor

sistemului respirator

8.1.e. Plan de ingrijire in infectii respiratorii

8.2. Tuberculoza pulmonara

8.3. Fibroza chistica

8.4. Pneumotorax

8. Astmul bronsic

8.6. Cancerul bronhopulmonar

In diferite boli ale sistemului respirator sunt prezente in grade variate tulburari ale functiilor respiratorii discutate in capitolul III in special:

tulburari ale clearance-ului cailor respiratorii

tulburari ale schimbului gazos la nivel alveolo-capilar

8.1. Infectii respiratorii

Infectiile respiratorii acute sau cronice sunt cauzate de virusuri si bacterii, mai rar de fungi, care determina inflamarea mucoasei tractului respirator (mucoasa nazala, iarmgiana, traheala, bronsica etc).

Infectiile respiratorii apar pe fondul reducerii capacitatii de aparare antiinfectioasa:

deficit imunitar congenital sau dobandit

malnutritie

antecedente recente de tratament cu cortizon sau imunosupresoare

boli hematologice

antecedente recente de infectie virala predispune la infectii bacteriene prin alterarea transportului muco-ciliar si imunosupresie locala.

Factori favorizanti ai infectiilor respiratorii

anotimpul rece

mediul poluat-fumat, factori iritanti, mediu familial supraaglomerat

8.1.a. Infectii ale caiior respiratorii

90 % din infectiile caiior respiratorii sunt de etiologic virala. Formele acute se succed in ordine de la nas la bronhii. Formele cronice sunt intretinute de factori iritanti (mediu, loc de munca), fumat, procese alergice, factori genetici (defecte structurale sau functionale).

Se manifesta de obicei prin:

febra ± herpes labial

hipersecretii ale mucoasei, tuse, stranut (amplificarea mecanismelor de curatare a mucoasei cailor respiratorii)

dispnee (mecanism de compensarea reducerii eficientei ventilatiei)

Daca nu apar complicatii prin suprainfectie bacteriana simptomatologia dispare in 3-4 zile; in caz contrar febra reapare dupa o evolutie initial favorabila.

Rinita afecteaza functionarea sistemului respirator, mai ales la varste mici, prin obstructie nazala.

Adenoidita (inflamarea amigdalei lui Luska) - se obstrueaza total sau partial rinofaringele; pacientul respira pe gura; dificultatile de respiratie sunt mai accentuate noaptea (respiratie zgomotoasa).

Faringoamigdalita si hipertrofia amigdaliana pot determina obstruarea orofaringelui cu dificultati secundare in realizarea alimentatiei, fonatiei si mai rar a ventilatiei.

Laringita acuta - se manifesta variat de la raguseala, tuse latratoare (laringita simpla) pana la afonie, dispnee, asfixie (laringita edematoasa).

Traheita si bronsita se manifesta prin febra, tuse uscata initial apoi productiva, dureri retrosternale accentuate de tuse. Sputa este galbena sau verde in infectii bacteriene, albicioasa in infectii virale.

8.1.b. Pneumonia

Pneumonia este o afectiune inflamatorie pulmonara provocata de bacterii, virusuri, richettsii caracterizata prin exudat alveolar sau/si interstitial (in tesutul dintre alveole). Alte cauze: aspiratia de lichid gastric, deficitul imun.

Pneumonia acuta debuteaza cu febra, frison, herpes labial, junghi toracic (datorat interesarii pleurei). Tusea este uscata la inceput apoi cu expectoratie ruginie.

Pneumonia extinsa este insotita de semen de insuficienta respiratorie (hipoxie), tahipnee, dispnee, tiraj inter si subcostal, batai ale aripioarelor nazale (la copii), cianoza.

Auscultatoric pulmonar se poate percepe: murmur vezicular diminuat, raluri crepitante, subcrepitante, raluri bronsice, suflu tubar.

Se pot asocia semne si simptome ce traduc complicatii ale pneumoniei acute:

simptome cardiovasculare: agravarea dispneei, polipneei, tahicardie discordanta fata de febra, vene jugulare turgescente;

simptome neurologice - sindrom meningeal: varsaturi, redoarea cefei, cefalee, fotofobie;

simptome digestive: greata, varsaturi, diaree

simptome hematologice: tegumente palide (hemoliza intranfectioasa), petesii, sangerari prelungite la locul injectiilor, punctiilor, epistaxis traducand tulburari ale hemostazei (trombocitopenia intrainfectioasa).

Evolutia bolii este de obicei favorabila, depinde de agentul etiologic (virulenta germenului) de terenul pe care evolueaza. La copii mici, varstnici cu deficite imunologice, boli asociate, pneumonia poate evolua spre agravare.

Complicatii: pleurezia purulenta, abces pulmonar, septicemie.

Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a radiografiei pulmonare.

Agentul etiologic al infectiei se poate identifica prin examenul bacteriologic al sputei, aspirat traheal sau bronsic.

8.1.c. Pleurita si pleurezia

Pleurita este infiamatia pleurei seroase si depunerea de fibrina pe suprafata acesteia. Poate apare in: pneumonii tuberculoase, bacteriene, virotice, abcese pulmonare. Se manifesta clinic prin: dureri accentuate de miscarile respiratorii si tuse; bolnavul va sta culcat pe partea bolnava.

Pleureziile sunt procese inflamatorii ale pleurei insotite de acumularea de lichid in cavitatea pleurala. Dupa aspectul lichidului pot fi:

serofibrinoase - in tuberculoza pulmonara

purulente - in pneumonii

hemoragice - in cancer, infarct pulmonar, tuberculoza. Mai frecvent este in cazul tuberculozei (50 -55 %).

Simptomatologia este variabila in functie de cantitatea de lichid acumulata si de etiologie: durere, tuse, dispnee, febra. La examenul obiectiv se poate constata: murmur vezicular abolit, matitate, suflu pleuretic.

Diagnosticul se confirma pe baza radiografiei care arata si volumul colectiei pleurale. Punctia pleurala precizeaza natura lichidului. Biopsia pleurala se poate face cand etiologia nu este elucidata prin alte examinari.

8:1.d. Principii de tratament ale infectiilor sistemului respirator

Medicamentos

1.  Combaterea febrei: paracetamol, algocalmin, aspirina, impachetari reci.

2.  Tratament etiologic: antibiotice in functie de flora bacteriana izolata sau presupusa.

3.  Tratament patogenetic:

expectorante - Bromhexin, Ambroxal, Sirop de patlagina, Sirogal, Trecid.

combaterea insuficientei respiratorii

oxigenoterapie

drenajul lichidului pleural

aspiratia secretiilor cailor respiratorii

4. Tratament simptomatic: antialgice, antitusive.

Interventii nursing:

hidratare corespunzatoare - 1,5 l/zi la adult

schimbarea lenjeriei de cate ori este nevoie (pacientii febrili transpira mult)

igiena pielii si mucoaselor

incurajarea tusei si eliminarea sputei in vase speciale. Asigurarea masurilor de dezinfectie.

recoltarea sputei pentru examen bacteriologic

administrarea medicamentelor, O₂ si urmarirea efectelor acestora

supravegherea drenajului pleural

Educatia pacientului

Pacientul trebuie sa fie informat ca dupa ameliorarea semnelor si simptomelor unei pneumonii urmeaza convalescenta ≈ 2 saptamani. I se recomanda sa evite eforturile fizice, expunerea la frig, fumatul. Alimentatia sa fie bogata in vitamine si proteine. Pacientii care au bronsiectazii (dilatatii bronsice) vor continua tratamentul antibiotic timp indelungat (conform recomandarilor).

Se recomanda exercitii de tuse si respiratie adanca. La pacientii cu tuberculoza se va avea grija ca tratamentul sa fie continuat regulat conform recomandarilor medicului ftiziolog. Pacientul poate continua o viata normala chiar daca ia medicamente. Controalele periodice (vaccinarea antignpala reduce incidenta infectiilor respiratorii) sunt obligatorii pentru a se aprecia eficienta tratamentului.

In tabelul 1 este prezentat un plan de ingrijire al unui pacient cu infectie a sistemului respirator. In acest plan de ingrijire sunt abordate mai multe probleme in raport cu care se precizeaza obiectivele nursing, se enumera interventiile posibile la fiecare din acestea mentionandu-se rationamentul.

Tabel nr. 1 PLAN DE INGRIJIRE - INFECTII RESPIRATORII

8.2. Tuberculoza pulmonara

Este o boala contagioasa provocata de bacilul Koch; afecteaza organismul in intregime dar intereseaza mai frecvent plamanul Are evolutie cronica. Bacilul este transmis de obicei pe cale aeriana. Produsele patologice de la pacienti (saliva, sputa) sunt dispersate in mediu de unde prin praf, picaturi de saliva sunt inhalate. Prima infectie cu bacilul Koch poate sa se vindece spontan, persoana devenind imuna. Aceasta infectie (primoinfectia TBC) este de obicei asimptomatica dar I.D.R.-ul la PPD este pozitiv (edem, eritem la locul injectiei). Focarul primar poate fi redeschis in conditiile scaderii rezistentei organismului.

Dintre cei infectati aproximativ 1 % fac boala.

Factorii favorizanti

varsta; riscul de a contacta boala este mai mare intre 0 - 3 ani, la pubertate, adolescenta si dupa 50 de ani.

caracterul contaminarii - contact prelungit cu o persoana bolnava, Ex: boala este prezenta ia un membru al familiei, invatator, persoana care ingrijeste copilul, etc.

scaderea rezistentei organismului prin subalimentatie, epuizare fizica sau psihica, diabet, alcoolism, sarcina, alaptare.

unele medicamente - corticoterapia.

Etape in evolutia tuberculozei:

contaminare pe cale respiratorie

incubatie cu durata de 2-10 saptamani pana la 3 luni; in aceasta perioada se dezvolta leziunile pulmonare caracteristice tuberculozei primare si se instaleaza hiperergia la tuberculina (IDR la PPD pozitiv).

apoi se dezvolta imunitatea specifica cu izolarea completa a focarului pulmonar(vindecare)

in cazul evolutiei nefavorabile focarul primar se extinde cuprinzand zone tot mai extinse din pulmon cu formarea cavitatilor pulmonare; in plus prin diseminare pe cale hematogena poate sa formeze focare miliare in plamani si extrapumonar - ficat, splina, rinichi, schelet etc.

Simptomatologie: poate fi asimptomatica sau prezinta tuse, astenie, inapetenta, scadere in greutate. Mai pot apare:

semne cutanate: eritem nodos,

simptome osteo-articulare: dureri osoase , limitare functionala a unor articulatii,

hepatosplenomegalie,

sindrom meningeal

Diagnosticul se confirma prin intradermoreactia la tuberculina (LD.R.), radiografia toracica, izolarea bacilului din sputa.

Evolutia tuberculozei - cu medicatie tuberculostatica evolutia este de obicei favorabila. Depinde de extinderea leziunilor pulmonare, de localizarile extrapulmonare si de complianta la tratament a pacientului.

Complicatii: pleurezie,

pneumotorax spontan

hemoptizie

tuberculoza laringelui

Profilaxia tuberculozei este cel mai important obiectiv si se realizeaza prin:

1. Vaccinare BCG - injectarea i.d. a 0,1 ml suspensie in partea
superoexterna a bratului la toti indivizii anergici cu varsta cuprinsa intre 0 si 25 de ani. Anergia se descopera prin I.D.R la PPD (la locul injectarii nu apare nici o reactie). Durata imunitatii vaccinale este de 5 - 7 ani.

2. Lupta infocare de infectie

- izolarea si tratarea bolnavilor

sterilizarea sputei cu cloramina 5 % sau clorura de var 10 - 20 %, sterilizarea veselei, lenjeriei de pat, de corp, obiectelor si hainelor prin fierbere, etuvare, expunere la soare sau raze ultraviolete.

dezinfectia incaperii prin varuire, spalarea dusumelelor cu petrol

vaccinarea si tratamentul contactilor.

3. Diagnostic precoce

testarea in masa a tuturor copiilor, adolescentilor, tinerilor prin I.D.R. la PPD.

radiografii la grupe de populatie cu risc crescut: fosti bolnavi, contacti, persoane cu simptome respiratorii ce persista mai mult de o luna.

4.          Educatia sanitara

pentru bolnavi pentru a respecta masurile de prevenire a raspandirii infectiei

pentru populatie pentru a constientiza importanta evitarii contaminarii, pentru a respecta programele de testare si vaccinare

pentru un regim de viata si alimentatie adecvat

8.3. Fibroza chistica

Boala autosomal recesiva care prin anomaliile de secretie a mucusului (vascos, aderent) determina tulburari respiratorii (tulburari ale clearence-ului cailor respiratorii) si ale pancreasului exocrin.

Debuteaza la varste diferite.

Diagnosticul se confirma prin determinarea clorului in sudoare (este scazut). Pacientul are tuse frecventa si nu poate expectora. Infectiile respiratorii sunt frecvente si cu evolutie prelungita. In evolutie poate apare insuficienta respiratorie (hipoxia).

Obiectivul principal al ingrijirilor in aceasta boala este eliminarea secretiilor din caile respiratorii. Se utilizeaza: percutia, exercitii de tuse, tratamente cu aerosoli.

In timpul proceselor infectioase recoltarea sputei pentru examen bacteriologic si antibiograma este importanta. Tratamentul cu antibiotice se face in functie de antibiograma.

Sprijin psihologic trebuie acordat atat pacientului cat si familiei care trebuie sa ajute pacientul; daca au cunostinte suficiente despre boala si evolutia ei vor intelege necesitatea tratamentului, a nutritiei adecvate. Fara tratament corespunzator calitatea si durata vietii acestor pacienti este redusa.

Alte aspecte ale ingrijirii se gasesc in tabelul nr. l ce cuprinde planul de ingrijire al pacientilor cu infectii respiratorii.

8.4. Pneumotorax

Defineste prezenta aerului in cavitatea pleurala care poate proveni din exterior in caz de traumatism al peretelui toracic sau din plamani in conditiile ruperii unei bule din apropierea pleurei viscerale. In functie de cantitatea de aer care se acumuleaza in cavitatea pleurala, inima si vasele mari pot fi mai mult sau mai putin deplasate iar plamanul este comprimat contralateral. Daca se comprima traheea sau vasele mari pacientul moare.

Simptomatologie: durere toracica instalata brusc, tulburari ale respiratiei, miscari asimetrice ale toracelui, dispnee, soc. La auscultatie lipseste murmurul vezicular in zona afectata. Radiografia toracica evidentiaza colapsul pulmonului, deplasarea mediastmuiui.

Tratament: reexpansionarea plamanului prin aspirarea aerului din cavitatea toracica printr-un tub (cateter) introdus prin spatiul intercostal. In aproximativ 5 zile plamanul reexpansioneaza.

Interventii nursing

urmarirea semnelor vitale

supravegherea drenajului pleural, a aspectului tegumentelor din jurul cateterului (vezi precizarile de la subcap. 4.i)

orice modificare va fi anuntata

administrarea medicatiei prescrise si urmarirea efectelor acestora.

8. Astmul bronsic

Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizata, variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. Se manifesta clinic cu crize de dispnee expiratorie si raluri sibilante. Criza de dispnee apare seara sau noaptea; este reversibila sub tratament cu corticoizi si simpatic omimetice.

In etiopatogenia bolii este important terenul atopic (alergic) ce presupune o reactivitate crescuta la alergen - determinata genetic. La inceput criza este determinata numai de alergeni, cu timpul pot interveni si stimuli emotionali, climaterici, reflecsi.

Alergeni: polen, praf de camera, par, scoame de animale, fungi atmosferici, alergene alimentare (lapte, oua, carne), medicamente (Penicilina, Aminofenazona).

Crizele sunt tipice. Apar mai frecvent in a doua jumatate a noptii cu dispnee, neliniste, prurit, alteori este precedata de stranut, lacrimare, cefalee. Respiratia este bradipneica, cu expir prelungit, suierator. Bolnavul sta in pozitie sezanda, cu capul pe spate, sprijinit in maini, ochi injectati, nari dilatate, vene turgescente, torace imobil in inspiratie fortata. La sfarsitul crizei apare tusea chinuitoare deoarece expulzarea secretiilor se face cu dificultate.

Complicatii:

starea de rau asmatic (evolueaza cu insuficienta respiratorie grava); manifestari clinice: polipnee cu expiratie prelungita, tiraj, cianoza, transpiratii abundente, imposibilitatea de a vorbi, tahicardie, hipotensiune arteriala.

infectii bronhopulmonare

emfizem pulmonar

Diagnostic:

caracterul crizei si raspunsul la tratament

teste alergologice

Principii de tratament:

profilaxia - evitarea alergenilor, fumatului

tratament medicamentos

bronhodilatator: pe cale inhaiatorie, orala, i.v.

Salbutamol (Ventolin) - aerosoli (4 x 2 puffuri), tablete sau sirop

Miofilin - i.v, oral

Corticoterapia:

aerosoli - Becotide

i.v.- Hemisuccinat de Hidrocortizon

- oral - Prednison

antibiotice

expectorante

antialergice : aerosoli, oral

hiposensibilizare specifica (imunoterapie)

Alte metode:

Kineziterapia

cultura fizica, terapeutica

exercitii de respiratie

cura balneara (Govora), cura salina

climatoterapia

Controlul evolutiei sub tratament este foarte importanta in astmul bronsic. Se poate realiza usor si eficient cu ajutorul peak-flow- metrului. Utilizarea peak-flow-metrului:

Rol:

masurarea volumului de aer ce poate fi expirat

masurarea regulata da pacientului si cadrelor medicale informatii despre efectele tratamentului

este un ajutor in decizia de schimbare a tratamentului

utilizarea regulata permite predictia unei crize de astm Mod de utilizare:

pacientul va sta in picioare

se face inspiratie adanca

se fixeaza buzele pe peak-flow-metru, se expira brusc

se noteaza valoarea obtinuta

se repeta de 3 ori

se va lua in considerare valoarea cea mai mare

Administrarea medicatiei pe cale inhalatorie

Avantaje:

a)     medicamentele actioneaza direct in caile aeriene fara a avea efecte sistemice

b)     este necesara o cantitate mult mai mica de medicament

c)     efecte adverse se inregistreaza foarte rar

Medicamente administrate pe cale inhalatorie sunt: Salbutamol, Cortizon, Mucolitice, Efedrina.

Modalitati de administrare:

1. Nebulizare (aerosoli).

- consta in administrarea unei solutii cu medicamente in caile aeriene prin transformarea acestora in pulberi fine cu ajutorul aerului comprimat. Aparatul de nebulizare este prevazut cu un filtru cu rol de a retine picaturile mai mari.

2. Spray : Salbutanol – bronhodilatator

Becotide - (cortizon) - antiinflamator Precautii:

inspir profund pentru a dispersa substanta in tot arborele respirator

in expir se indeparteaza tubul

buzele sa fie bine fixate in jurul tubului

dupa administrarea pufului pacientul sa-si mentina aerul in plamani aproximativ 10 secunde si apoi sa expire incet

puful al doilea, daca sunt recomandate 2 pufuri, se administreaza dupa cel putin 1 minut

pentru a creste eficienta administrarii se utilizeaza un recipient cu piesa de adaptare bucala in care se expira imediat dupa administrarea dozei

se poate utiliza un recipient in care pe la un capat se pulverizeaza medicamentul iar la celalalt capat printr-o piesa bucala pacientul respira normal. Este utila mai ales la copii si batrani.

3. Diskhaler:

pe un suport in forma de disc sunt fixate tabletele ce urmeaza a fi pulverizate

pacientul respira prin piesa bucala si inhaleaza medicamentul

ulterior discul se va muta la urmatoarea doza

PLAN DE INGRIJIRE Tabel nr. 2

8.6. Cancerul bronhopulmonar

Cancerul bronhopulmonar este o tumoare maligna cu punct de plecare bronsic. Apare mai frecvent la barbati, in special dupa 40 de ani. Fumatul este un factor favorizant important alaturi de procese inflamatorii cronice pulmonare, substante radioactive.

Formatiunea tumorala odata constituita proemina in bronsie si o obstrueaza.

Simptomatologia este variabila, poate imita o infectie respiratorie dar este rebela la tratament. Sputa poate fi hemoptoica, uneori apare hemoptizia.

Pacientul scade in greutate, este palid, obosit, inapetent.

Bronhoscopia este examenul fundamental care evidentiaza modificarile mucoasei bronsice si prin care se recolteaza un fragment de mucoasa sau se aspira secretie bronsica. Examenul histologic al fragmentului recoltat evidentiaza modificari caracteristice iar la examenul secretiei bronsice se pot gasi celule tumorale.

Alte explorari ce se efectueaza pentru diagnosticul cancerului si aprecierea extinderii acestuia:

radiografia toracica

tomografia

teste ventilatorii pulmonare

ecografia abdominala (poate evidentia metastaza in ficat)

Este foarte important diagnosticul precoce pentru a se putea interveni chirurgical.

Profilaxia presupune:

combaterea fumatului, a poluarii atmosferice (loc de munca, zone industriale)

actiuni de depistare radio logica in masa; tratamentul tuturor infectiilor bronsice

Prognosticul este incert. Supravietuirea la 5 ani dupa diagnostic este de obicei de aproximativ 10%. Multe cazuri sunt diagnosticate tardiv (extins pulmonar sau cu metastaze).

Tratament:

chirurgical - extirparea lobului in care este localizat cancerul

radioterapie si chimioterapie.

Pregatirea pentru anestezia generala

Are ca scop pregatirea pacientului pentru a fi in siguranta inainte si dupa operatie:

cu 1 zi inainte

curatarea tegumentelor pentru a preveni suprainfectarea plagii
operatorii

se va anunta pacientul ca nu are voie sa manance 6 ore inainte de operatie, astfel este prevenita aspiratia continutului gastric in timpul anesteziei

se va permite pacientului sa-si exprime temerile, sentimentele pentru a-i scadea anxietatea

se va administra sedativ daca a fost recomandat

in ziua operatiei

pacientul va face un dus dimineata

unghiile, parul, ombilicul trebuie sa fie curate

pacientul va imbraca haine de bumbac

va sta in pat

se vor indeparta: protezele dentare care ar putea obstrua caile respiratorii in timpul anesteziei generale, bijuteriile (verigheta poate fi pastrata), ochelarii, lentilele de contact

notarea protezelor ce nu pot fi inlaturate: ochi artificial, proteza auditiva

verificarea identitatii pacientului

golirea vezicii cu 1 ora inainte de intrarea in sala de operatie

administrarea premedicatiei pentru asigurarea relaxarii si reducerea anxietatii; se va avertiza pacientul ca pot apare : ameteli, uscarea mucoasei bucale, ca va trebui sa ceara ajutor (sonerie) daca trebuie sa mearga la toaleta

pacientul va fi condus in sala de operatie impreuna cu foaia de observatie

Recomandari la externare dupa lobectomie:

sa nu fumeze

control periodic

activitate progresiva

nu este nevoie de dieta speciala

cateva saptamani igiena personala se va face prin dus nu baie

va preveni gratajul plagii chirurgicale

orice modificare a plagii postoperatorii va fi anuntata medicului

la orice semn de infectie sa va adresa medicului

medicul chirurg va hotari cand se va reintoarce la lucru, in functie de vindecare si de natura muncii. De obicei dupa 2 luni pacientul poate sa faca majoritatea activitatilor de zi cu zi iar dupa 3 luni isi poate relua activitatea normala.

PLAN DE INGRIJIRE IN PERIOADA PREOPERATORIE

Tabel nr. 3

PLAN DE INGRIJIRE IN PERIOADA POSTOPERATORIE                

Tabel nr. 4