Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » familie » sport
BASCHET - Istoric, Baschetul in Romania, Terenul de joc

BASCHET - Istoric, Baschetul in Romania, Terenul de joc


BASCHET



Baschet-ul este unul dintre cele mai raspandite jocuri sportive din lume

De la New York in Londra, in Paris sau in Tokio. Din Sarajevo in Buenos Aires sau in Los Angeles. Din Bucuresti in Roma sau in Moscova. Din Rucker Park si celelalte playground-uri americane la terenurile din campiile prafuite ale Africii. Din “Studentesc-ul” bucurestean la terenurile din supersofisticatele arene americane. Oriunde in lume unde exista o minge si un obiect care are forma de inel, se poate juca baschet.


Istoric

Jocuri cu mingea, asemanatoare baschetului pe care-l cunoastem noi astazi, au fost practicate cu multe secole in urma in diferite zone ale lumii.Vechile populatii incase, maia si aztece practicau un joc in care mingea era aruncata intr-un inel de piatra, suspendat orizontal pe un zid. Bastinasii din Florida aveau o tinta formata dintr-un cos de nuiele iar indienii din America plasau un fel de cos in trunchiuri de copac.



In anul 1891, un tanar asistent de la colegiul Spring-field, din statul Massachusetts, SUA, pe numele sau James A. Naismith, incercand sa faca mai variate lectiile de educatie fizica ale studentilor, cu un continut mai atractiv si mai dinamic, fara conditii materiale deosebite, a combinat unele reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli noi si a inlocuit poarta cu un cos suspendat pe un perete. Astfel a luat nastere sportul caruia i s-a spus apoi baschet ball (basket = cos, ball = minge).

La inceput echipele erau alcatuite din cate 50 de jucatori, apoi numarul s-a redus treptat pentru a se ajunge la echipe formate din 5 jucatori pe teren. Jocul se raspandeste in Europa, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904 (de la St. Louis). In 1932 se constituie Federatia Internationala de Baschet Amator (F.I.B.A.) si din 1935 se disputa campionatele europene (la care a participat si tara noastra). Este de mentionat ca baschetul a fost primul joc pe echipe in care au aparut fetele pe terenurile sportive.



Baschetul in Romania

Jocul de baschet se raspandeste in Europa la inceputul secolului XX, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904, de la St. Louis. In 1932 se constituie Federatia Internationala de Baschet Amator (F.I.B.A.). Romania s-a aflat printre cele 8 tari membre fondatoare ale forului mondial alaturi de Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Lituania, Elvetia si Portugalia. Din 1935 se disputa campionatele europene (la care a participat si tara noastra).

La noi in tara, primele demonstratii de baschet au fost efectuate in 1920.. , in anul 1922 apare si primul si unicul teren regulamentar din Bucuresti, care a fost amenajat in curtea Liceului Mihai Viteazu. La putin timp dupa aparitia 'cadrului' oficial, este organizat si primul campionat inter-scolar, castigat, evident, de echipa gazdelor de la Liceul Mihai Viteazu. Totodata, firul istoriei baschetului romanesc consemneaza faptul ca prima intalnire oficiala de baschet din Romania a fost castigata de echipa Liceului Mihai Viteazu, cu scorul de 11- 9, in disputa cu jucatorii Liceului Dimitrie Cantemir. In 1922 este organizat primul campionat regional al Munteniei, cu participarea a 15 echipe, provenind de la 8 cluburi sportive.. . Incepand cu anul 1928 se constituie diferite echipe, exclusiv masculine, la cluburile Sportul Studentesc, Juventus sau T.C.R, in 1929 este organizat primul campionat bucurestean, care s-a desfasurat in luna mai cu participarea a cinci echipe: Tenis Club Roman, PTT, YMCA, Viforul Dacia si Rugby Club Roman. in ultimul act al competitiei au intrat TCR si YMCA, prima echipa castigand laurii primului turneu din Capitala, cu scorul 38-32. Totodata, organizatorii l-au desemnat pe Richard Hillard ca fiind cel mai valoros jucator, acesta dovedindu-se, ulterior, unul dintre promotorii importanti ai baschetului romanesc. In anul de referinta1931 ia fiinta si Federatia Romana de Baschet si Volei, avandu-l ca presedinte pe I. C. Marinescu . In aceasta perioada nu existau mai mult de 150-200 sportivi legitimati, baschetul traind mai ales din insistentele si pasiunea unor animatori. Dupa 23 august 1944, odata cu instaurarea regimului comunist acest sport incepe sa aiba caracter de masa, ca de altfel majoritatea activitatilor sportive din acea vreme. Sunt organizate campionate republicane (incepand cu anul 1947), se participa la primele Jocuri Balcanice (1946), sunt organizate anual campionate scolare si universitare precum si festivaluri de minibaschet pentru copii. Dintre performantele Romaniei pe plan international mentionam clasarea de 3 ori pe locul IV la campionatele feminine europene (1964,1966, 1968) si de 2 ori pe locul V la cele masculine (1957,1967), precum si unele succese ale echipelor de club Steaua, Dinamo, Politehnica Bucuresti, Rapid in cupele europene. In 1981, la Campionatele Mondiale Universitare echipa de fete a Romaniei s-a clasat pe locul III, cucerind medalia de bronz, iar echipa masculina a ocupat locul IV. In 1991 echipa masculina de baschet juniori a Romaniei a inregistrat cea mai buna peformanta a vreunui lot din Romania la un campionat mondial de baschet clasandu-se pe locul V la CM de la Edmonton, Canada. Din lot faceau parte, printre altii, Ghita Muresan, singurul roman care a evoluat in NBA sau Constantin (Titi) Popa, doi dintre cei mai cunoscuti baschetbalisti romani pe plan international



Regulament

Un joc de baschet are loc intre doua echipe a cate 5 jucatori pe teren fiecare. Scopul fiecarei echipe este sa introduca mingea in cosul adversarilor si sa incerce sa impiedice cealalta echipa sa inscrie. Echipa care inscrie cele mai multe puncte la terminarea timpului de joc va fi invingatoarea jocului respectiv. Mingea poate fi pasata, aruncata, lovita, rostogolita, driblata, in orice directie.


Terenul de joc

Terenul de joc este o suprafata dreptunghiulara, plana si dura, libera de orice obstacol. Dimensiunile terenului trebuie sa fie de 28 m, in lungime pe 15 m in latime acestea fiind masurate de la marginea interioara a liniilor care delimiteaza terenul. Federatiile nationale au autoritatea sa aprobe pentru competitiile nationale, terenurile de joc existente cu dimensiunile minime de 26 m lungime si 14 m latime.

Terenul de joc va fi delimitat de linii. Toate liniile trebuie sa fie trasate cu aceiasi culoare (de preferinta alb), sa aiba o latime de 5 cm si sa fie clar vizibile. Aceste linii sunt: liniile de fund (pe latimile terenului) si linii laterale (pe lungimile terenului). Aceste linii nu fac parte din terenul de joc. Orice obstacol inclusiv scaunele din zona bancii echipelor trebuie sa fie situate la cel putin 2 m distanta de terenul de joc.

Linia de centru trebuie trasata, paralel cu liniile de fund, din punctele centrale ale fiecarei linii laterale. Ea va fi prelungita cu 15 cm in afara fiecarei linii de tusa. Cercul central trebuie trasat la centrul terenului si va avea o raza de 1,80 m masurata de la marginea exterioara a circumferintei. Daca suprafata cercului central este colorata, atunci culoarea va fi aceiasi cu cea a zonelor de restrictie. Semicercurile vor fi trasate pe terenul de joc avand centrul al jumatatea liniilor de aruncari libere si o raza de 1,80 m masurata de la marginea exterioara a liniilor care le delimiteaza.

Liniile de aruncari libere si zonele de restrictie O linie de aruncari libere trebuie trasata paralel cu fiecare linie de fund. Marginea ei exterioara trebuie situata la 5,80 m de la marginea interioara a liniei de fund si trebuie sa aiba 3,60 m lungime. Centrul liniei trebuie situat pe linia imaginara care uneste mijlocul celor doua linii de fund. Zonele de restrictie trebuie sa fie spatiile delimitate pe terenul de joc de liniile de fund, liniile de aruncari libere si liniile care unesc extremitatile liniilor de aruncari libere cu punctele situate pe liniile de fund la 3 m de o parte si de cealalta a mijlocului acestor linii, masurate de la marginea exterioara a acestor linii. Toate aceste linii, cu exceptia liniilor de fund, fac parte din zona de restrictie

Panoul de baschet este fabricat din lemn tare, sticla sau plastic, avand grosimea de 3 cm. Mingea de baschet este confectionata dintr-o camera de cauciuc, acoperita cu o anvelopa de piele, material plastic sau cauciuc, avand greutatea de 600-650 gr. si circumferinta de 75-80 cm. Jocul este condus de 3 arbitri in teren (conform regulamentului FIBA), ajutati de un scorer si un cronometror.

Mingea poate fi vie sau moarta.
Mingea devine vie, cand:
- In timpul unei angajari intre doi, mingea este regulamentar atinsa de unul dintre saritori.
- In procedura de executate a aruncarilor libere, arbitrul pune mingea la dispozitia celui care urmeaza sa execute aruncarea / aruncarile libere.
- In timpul repunerii in joc din afara limitelor terenului, mingea este la dispozitia jucatorului care efectueaza repunerea in joc.

Mingea devine moarta, cand:

- A fost reusit un cos din actiune sau o aruncare libera.

- Un arbitru fluiera cand mingea este vie.

- Este vizibil ca mingea nu va intra in cos in urma unei aruncari libere, care este urmata de: - Una sau mai multe aruncari libere.

- O noua sanctiune ( aruncare sau aruncari libere) si / sau o repunere in joc din afara limitelor terenului.

- Se aude semnalul operatorului de 24 secunde si mingea este vie.

- Se aude semnalul sonor care marcheaza terminarea timpului de joc al unei perioade sau al unei prelungiri.

- Mingea care este deja in aer ca urmare a unei aruncari la cos este atinsa de un jucator al uneia dintre echipe, dupa: - Expirarea timpului de joc al unei perioade sau prelungiri.

- Ce un arbitru a fluierat.

- Ce se aude semnalul sonor al aparatului de 24 secunde.

Mingea nu devine moarta si punctele trebuie acordate daca ele au fost reusite atunci cand: - Mingea este in aer in urma unei aruncari la cos din actiune si un arbitru fluiera sau se aude semnalul sonor al cronometrului oficial de joc sau al celui de 24 secunde.

- Mingea este in aer dupa o aruncare libera si un arbitru fluiera pentru a penaliza o infractiune, alta decat cea comisa de executantul aruncarilor.

- Un adversar comite o greseala atunci cand mingea este inca controlata de un jucator care arunca la cos si care isi termina actiunea printr-o miscare continua, inceputa inainte ca greseala sa fi fost comisa.

Un meci de baschet se desfasoara in 4 reprize de cate 10 minute fiecare, cu o pauza de 2 minute intre sferturile 1-2 si 3-4, precum si o pauza de 15 minute intre sferturile 2-3 conform regulamentului FIBA. In campionatul nord-american NBA meciul se desfasoara in 4 reprize de cate 12 minute fiecare. Spre deosebire de alte jocuri, la baschet se cronometreaza timpul efectiv de joc, cronometrul fiind oprit la toate intreruperile jocului. Cos inscris este valabil numai daca mingea intra in cos pe deasupra lui si trece prin el. Un meci de baschet nu se termina niciodata cu un scor de egalitate intre cele doua echipe. In cazul in care la sfarsitul timpului regulamentar de joc cele doua echipe se afla la egalitate meciul se va prelungi cu o repriza de prelungire de 5 minute de joc efectiv. Daca si la capatul acestei reprize situatia de egalitate continua meciul se va prelungi cu atatea reprize cat este necesar ca la final o echipa sa aiba cel putin un punct mai mult decat adversara sa.

Dupa fiecare cos marcat, mingea se repune in joc de catre echipa aflata in aparare din orice loc aflat inapoia liniei de fund a propriului teren. Timeout-ul se poate acorda in ambele reprize de cate 2 ori fiecarei echipe, la cererea antrenorului sau a jucatorilor.

In jocul de baschet sunt sanctionate (prin pierderea mingii), fie abaterile de la regulament, fie greselile personate (efectuate prin contact direct cu un adversar). In timpul driblingului jucatorul se poate deplasa pe teren, dar daca a oprit driblingul, nu-l poate relua, facandu-se vinovat astfel de 'dublu dribling'.

PivotuI este un post detinut de un jucator intr-o echipa de baschet, sau mai este si miscarea unui jucator cu mingea, care mentine cu un picior contactul cu solul, iar cu celalalt isi schimba directia o data sau de mai multe ori. Regula pasilor interzice jucatorului aflat in posesia mingii sa se deplaseze cu ea in brate. Regula celor 3 secunde nu permite unui jucator in atac sa stea mai mult de 3 secunde in suprafata de aruncari libere sau sa tina mai mult de 3 secunde mingea in posesia sa, fara s-o bata in podea. Regula celor 10 secunde obliga echipa care are mingea sa treaca in acest interval de timp in terenul advers (cu mingea). Regula celor 30 de secunde impune echipei in atac sa arunce la cos in timp de maximum 24 de secunde. Un jucator care comite 5 greseli personale in timpul jocului este eliminat definitiv de pe teren.

Baschet-ul modern se caracterizeaza prin efortul sustinut de jucatori pentru a mentine un ritm de joc rapid, ceea ce presupune sportivi cu o pregatire fizica, tehnica si tactica superioara, intr-un meci se inscriu in medie cca 80 de puncte (uneori chiar peste 100). Media de inaltime a echipelor masculine este in jur de 2 m iar acelor feminine de 1,87 m, fiecare echipa straduindu-se sa aiba pe teren in timpul unui meci 1-2 jucatori foarte inalti, de peste 2,06 m la baieti si peste 1,92 m la fete. Marea majoritate a jucatorilor au o pregatire multilaterala, folosesc in joc ambele maini cu usurinta si realizeaza executii tehnice in mare viteza si derutante.

Baschet-ul se caracterizeaza prin finetea, precizia si fantezia exercitiilor tehnice si tactice, prin talia inalta si calitatile fizice deosebite ale sportivilor, toate acestea implicate intr-o lupta sportiva care pretinde spirit de pretinde spirit de echipa si de sacrificiu, inteligenta si rezistenta nervoasa.




Politica de confidentialitate


logo mic.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.