Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » sport
Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la Școala generala apaȚa cu ajutorul stafetelor si parcursurilor aplicative

Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la Școala generala apaȚa cu ajutorul stafetelor si parcursurilor aplicative



UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV
FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

LUCRARE DE LICENTA

STUDIU ASUPRA IMBUNATAȚIRII MOTRICITAȚII IN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA LA CLASELE a V-a DE LA ȘCOALA GENERALA APAȚA CU AJUTORUL STAFETELOR SI PARCURSURILOR APLICATIVE

CUPRINS



INTRODUCERE

1. Aspecte generale

2. Ipoteza cercetarii

3. Scopul cercetarii

4. Motivul alegerii temei

5. Sarcinile cercetarii

CAPITOLUL 1

FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII

1.1. Varsta școlara mijlocie

1.2. Caracteristicile lectției de educație fizica școlara

1.3. Parcursurile aplicative in lecția de educație fizica

1.4. Caracterul formativ si eficacitatea folosirii parcursurilor aplicative

1.5. Dezvoltarea motricitații

1.6. Ștafetele și parcursurile aplicative pentru dezvoltarea calitaților motrice

CAPITOLUL 2

ORGANIZAREA CERCETARII

2.1. Data, locul și subiecții cercetarii

2.2. Aparatele, instalațiile și materialele folosite

2.3. Metodele de cercetare utilizate

2.4. Procedura de desfașurare a cercetarii

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA, PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA STATISTICA A REZULTATELOR CERCETARII

3.1. Stabilirea si descrierea probelor de control

3.2. Mijloacele de actionare pentru dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor

3.3. Prelucrarea statistico-matematica a rezultatelor experimentului

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Aspecte generale

In contextul actual al sarcinilor pe care trebuie sa le rezolve scoala, educatia fizica se include in programul promovarii personalitatii omului in concordanta deplina cu exigentele de azi si de maine ale societatii noastre.

Sarcina principala a scolii consta in inarmarea elevilor nu numai cu cunostinte si deprinderi, ci si cu capacitatea de a intelege lumea in complexitatea ei, de a se integra in ea. Una din functiile educatiei fizice pate fi definita nu numai ca dezvoltare a calitatilor motrice, ci si ca formare a conceptiei asupra sistemului motric al omului.

Elevii trebuie sa paraseasca scoala inarmati cu cunostinte tehnice, fundamentale stiintifice, despre volumul si formele activitatii fizice, cu acele principii ale activititii fizice care ii vor ajuta in tot cursul vietii.

Lectia de educatie fizica este eficienta nu numai atunci cand rezolva sarcini de moment, in legatuta cu insusirea miscarii, formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice, efectuarea exercitiilor, ci si cand, in acelasi timp, il face pe elev sa inteleaga importanta utilitatea si necesitatea acestora in dezvoltarea personalitatii sale, in activitatea generala pe care o desfasoara si o va desfasura.

Dincolo de formarea deprinderilor de miscare, dezvoltarea calitatilor motrice de baza si initierea in diferite ramuri de sport, lectia de educatie fizica trebuie sa trezeasca in elev dorinta pacticarii exercitiilor fizice.

2. Ipoteza cercetarii

In cercetarea noastra am plecat de la ipoteza ca folosind ștafetele si parcursurile aplicative in cadrul lecției de educație fizica se va obține o imbunatațire semnificativa a motricitații generale a elevilor din clasele a V a.

3. Scopul cercetarii

Pornind de la scopul educatiei fizice, acela de a contribui la intarirea sanatatii, asigurarea dezvoltarii fizice armonioase a elevilor, insusirea priceperilor si deprinderilor motrice utile in activitatea cotidiana si cele necesare performantelor sportive, ne-am propus sa introducem in lectia de educatie fizica, indiferent de scopul ei (fie de invatare, de consolidare – fixare, de perfecționare, de control sau de concurs) stafetele si parcursurile aplicative ca mijloace de obtinere a acestor deziderate.

Practica pedagogica ne-a determinat sa cautam si sa gasim mijloacele de contribuire la dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor si ne-am oprit asupra stafetelor si parcursurilor aplicative care fac parte din grupa activitatilor globale in cadrul carora se aplica priceperile si deprinderile motrice si utilitare si care valorifica in conditii noi calitative, cunostintele, priceperile si deprinderile insusite de elevi in lectiile anterioare.

Stafetele si parcursurile aplicative prin formele lor de organizare, materialele diverse folosite, exercitiile cunoscute, dau un colorit emotional si avand elemente de intrecere, pot fi folosite sub diferite forme la toate clasele.

Prin structura lor organizatorica se pot desfasura in diferite locuri si conditii: in sala de clasa, in sali destinate educatiei fizice, pe holuri, pe terenul de sport si in orice conditii climaterice.

Am organizat si desfasurat astfel de activitati in conditiile mai sus amintite si le-am experimentat la clasa a V a.

4. Motivul alegerii temei

Integrate in continutul complex al activitatii corporale, ștafetele si parcursurile aplicative sunt considerate de specialisti drept mijloace ale educatiei fizice cu importante valente formativ - educative.

Functiile lor pot fi identificate in cele de integrare sociala, proprie fenomenului educational. Elevul cunoaste si isi insuseste calitatea motrica, dirijandu-si in mod constient mitcarile corpului, se pregateste pentru munca si viata, dobandind capacitatea motrica si dezvoltand calitatile motrice.

In acest proces, elevul este activ: observa, gandeste, reactualizeaza, cauta si gaseste solutii care asigura succesul.

Perfectionarea capacitatii motrice si dezvoltarea fizica armonioase sunt corelate cu influentarea dezvoltarii personalitatii.

Capacitatea motrica este “un potential uman dinamic (progresiv sau regresiv) dat de unitatea dialectica dintre calitatile si deprinderile sau priceperile motrice“.

Calitatile motrice de baza (viteza, indemanarea, rezistenta si forta), deprinderile si priceperile motrice de baza si utilitor – aplicative se constituie in capacitatea motrica generala. Calitatile motrice specifice, deprinderile si priceperile motrice specifice alaturi de capacitatea motrica generala formeaza capacitatea motrica specifica unor sporturi.

Prin introducerea jocurilor de miscare, a stafetelor si parcursurilor aplicative in lectia de educatie fizica s-a urmarit inlaturarea monotoniei, folosirea timpului intr-un mod cat mai placut, dorinta de a trezi in randul elevilor gustul pentru intrecere, pentru competitie, necesitatea de a avea un organism sanatos si armonios dezvoltat, de a se intrece pe sine si pe ceilalti si nu in ultimul rand cresterea eficientei lectiei de educatie fizica.

Prin folosirea acestor mijloace in lectie se poate afla care sunt posibilitatile elevilor, care sunt trasaturile de caracter dominante.

Perfectionarea capacitatii motrice in lectia de educatie fizica la clasele a V a, cu ajutorul stafetelor si a parcursurilor aplicative, este o tema foarte atractiva, deoarece constituie o preocupare prioritara si intra in categoria obiectivelor de rangul I, fiind si una din cele doua laturi ale obiectului de studiu sau de cercetare specific “Teoriei si Metodicii Educatiei Fizice“.

5. Sarcinile cercetarii

Sarcinile cercetarii se refera la studierea si rezolvarea obiectivelor concrete, care prin insumare sa ne conduca la realizarea in mod corect si eficient a temei date

Sarcinile principale au fost:

Experimentarea folosirii stafetelor si parcursurilor aplicative.

Alegerea esantionului pentru cercetarea si testarea initiala si finala a claselor experimentale.

Stabilirea strategiei de cercetare.

Stabilirea metodelor de cercetare.

Prelucrarea si interpretarea datelor experimentului.

Formularea de concluzii si propuneri.

Reflectarea in literatura de specialitate a temacticii propuse.

CAPITOLUL 1

FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII

1.1. Caracterizarea generala a varstei scolare mijlocii (preadolescența)

Preadolescenta (etapa scolaritatii mijlocii) etapa ontogenetica cuprinsa intre 10/11 si 14/15 ani, se caracterizeaza in mod esential prin faptul ca marcheaza incheierea copilariei si inceputul fazei de maturizare. Pubertatea este o perioada de impetuase si profunde modificari biosomatice si psihologice

In aceasta perioada de varsta scolarul inceteaza de a mai fi copil, dar nici nu poate fi considerat matur, desi el incepe sa creada aceasta si chiar sa se impuna printr-un comportament pozitiv.

Dezvoltarea biofiziologica

Procesul de crestere intra intr-o faza de puseu: in perioada de varf – 13 ani la fete, 15 ani la baieti – cresterea taliei este de 8-10 cm. pe an, iar a greutatii corpului de 5-6 kg. pe an. Cresterea intensa in inaltime este insa insotita de unele stari de disconfort. Datorita cresterii mai intense a membrelor inferioare si celor superioare, in raport cu trunchiul a carui crestere se produce in timpul pubertatii propriu-zise si ulterior in ajunul pubertatii, are loc o modificare a segmentelor si particularitatilor siluetei.

In aceasta perioada de varsta se desavarseste osificarea coloanei vertebrale, se accelereaza procesul sudarii oaselor bazinului, se incheie in mare procesul de osificare a oaselor mainii, de aici aparitia unor stangacii ale miscarilor fine ale mainii.

Cresterea mai intensa a unor segmente ale organismului precum si dezvoltarea intr-un ritm diferit – mai lenta si mai tarzie a musculaturii decat a scheletului – modifica partial sistemul de coordonare a miscarilor, de unde iarasi o stangacie in miscari. Aceste stangacii dispar la sfarsitul pubertatii.

Schimbari importante se produc in aceasta perioada si in structura si functiile aparatului cardio – vascular. Masa si volumul inimii se amplifica, dar muschiul cardiac nu se dezvolta in acelasi ritm; pe de alta parte diametrul vaselor sanguine creste mai lent decat volumul inimii. Ca efect, mai ales in conditii de efort sustinut, ritmul inimii sporeste considerabil, creste presiunea sanguina, apar uneori fenomene de tulburare a circulatiei si activitatii inimii: palpitatii, ritm neregulat, dispnee, precum si unele tulburari ale activitatii nervoase: ameteli, dureri de cap, oboseala. Aceste fenomene impun necesitatea evitarii factorilor suprasolicitanti.

Perioadei preadolescentei ii este caracterizata si intensificarea dezvoltarii plamanilor: creste sensibilitatea pulmonara.

In ceea ce priveste sistemul nervos, masa creierului nu mai creste. In schimb, au loc o complicare a structurii cerebrale interne si o evidenta dezvoltare a plasticitatii functionale a activitatilor nervoase superioare.

Modificari complexe se produc la nivelul sistemului endocrin. Locul central in restructurarea generala a organismului preadolescentului il ocupa procesul maturizarii sexuale, care isi pune amprenta atat pe dezvoltarea anatomo – fiziologica cat si pe cea psihica.

Se inregistreaza acum numeroase momente de instabilitate nervoasa, o relativa slabire a fortei inhibitiei, exprimata prin izbucniri zgomotoase, cu caracter exuberant, prin reactii nervoase si prin prezenta unei iritabilitati generale. Prin evidentierea caracterelor sexuale secundare se manifesta semnele maturizarii fizice a individului.

Dezvoltarea psihica

Concomitent cu dezvoltarea biofiziologica in pubertate se desfasoara intens si procesul de evolutie psihica.

O puternica influenta asupra dezvoltarii psihice la aceasta varsta o exercita continutul mai complex si formele lor variate ale activitatii pe care o desfasoara copii de varsta scolara mijlocie.

Pe plan senzorial –perceptiv se constata o evidenta intensificare a dezvoltarii mai ales a capacitatilor vizuale si auditive; se dezvolta orientarea spatio-temporala, spiritul de observatie, etc., iar perceptiile imbraca accentuate forme analitice.

Si memoria inregistreaza transformari calitative: procesele sale, pana acum mecanice, dobandesc treptat caracteristice logice, fixand, pastrand, reproducand esentialul.

Gandirea, in prima parte a preadolescentei, are inca un caracter concret, utilizand preponderent imagini intuitive.

Continutul procesului de invatamant, devenit mai complex, exprimand cerintele care solicita capacitatile interpretative si creatoare, determina insa un salt calitativ in manifestarile gandirii, care devine abstracta, logica, categoriala, etc..

Structura vocabularului se imbogateste cu noi termeni stiintifici si tehnici; debitul verbal creste; relatarile verbale sau scrise devin mai consistente, mai bogate si mai facile.

Preadolescentul este deosebit de sensibil la manifestarile afective ale familiei prietenilor, grupului social, fiind la randul sau capabil de o bogata si intensa afectiune.

Preadolescentul ii este specifica afirmarea intensa a aspiratiilor, idealurilor, ca si a posibilitatilor, fenomen ce marcheaza inceputul constituirii liniilor de perspective ale vietii. Se constata uneori o dispozitie intre aspiratii, dorinte si posibilitatile de realizare.

Dezvoltarea motricitatii

Datorita dezvoltarii organismului pe mai multe planuri mai ales marirea plasticitatii scoartei cerebrale si a mobilitatii proceselor nervoase excitatia si inhibitia, sporesc si posibilitatile de dezvoltare a tuturor calitatilor motrice.

Ca urmare a dezvoltarii aparatului locomotor indemanarea progreseaza evident, fapt pentru care pubertatea mai este denumita “varsta indemanarii“.

Prin imbunatatirea calitatilor muschilor, sporeste capacitatea de forta in regim de viteza sub forma detentei.

In privinta motricitatii la varsta invatamantului gimnazial, nu prezinta deosebiri esentiale intre baieti si fete, ci numai unele particularitati de care trebuie tinut cont pentru a se face o judicioasa tratare diferentiala, particularitati care se refera la gradul de maturitate al miscarilor, cursivitatea, tempoul, expresivitatea.

In aceasta perioada baietii au inclinatii spre exercitiile de forta, in timp ce fetele prefera exercitiile expresive.

Din cercetarile facute, alergarea este deprinderea cel mai larg utilizata, insa volumul alergarii scade odata cu inaintarea in varsta, fapt care trebuie impiedicat printr-o buna aplicare a alergarii in lectie de catre profesorul de educatie fizica.

Aruncarile sunt realizate mult mai bine su mai corect de catre baieti, fetele avand tendinta de impingere a mingii in loc sa foloseaseca procedeul de azvarlire.

Datorita dezvoltarii morfologice din aceasta perioada si sariturile au de suferit din punct de vedere calitativ impunandu-se in acest caz o atenta indrumare a profesorului in ceea ce priveste coordonarea miscarilor segmentelor corpului, dezvoltarea musculaturii membrelor inferioare, insusirea corecta a componentelor sariturilor. Pe parcursul ciclului gimnazial exista mari disponibilitati in ceea ce priveste insusirea unor procedee specifice jocurilor sportive.

Indiferent de faptul ca dezvolatrea tuturor calitatilor motrice incepe concomitent, trebuie respectata legea cresterii gradate a volumului, in diferite exercitii.

Redam in tabelul urmator modul de reparizare al volumelor de dezvoltare a calitatilor motrice in perioada pubertatii.

CALITATEA MOTRICA

VARSTA ELEVILOR

10 –12 ani

13 – 14 ani

VITEZA

INDEMANARE

REZISTENTTA

FORTA

SUPLETE

1.2. Lectia de educatie fizica scolara – forma de baza: concept, tipologie, structura, perspective

In cadrul sistemului formelor de activitate, din considerente de ordin pedagogic cunoscute, lectia reprezinta forma de baza a organizarii procesului instructiv – educativ. Ea ramane, in viziunea didacticii moderne, principala forma de organizare, supla, cu mobilitate structurala si cu un grad crescut de adaptabilitate la conditiile concrete, prezentand urmatoarele caracteristici:

Se desfasoara cu colective de subiecti (clase, echipe sau grupe) relativ constante (ca numar), omogene (ca varsta sau de pregatire). Fiind prevazuta in plan (de invatamant sau antrenament) este obligatorie (pentru educator si educat).

Are o durata stabila(50’, 90’, 100’, 120’ in antrenamentul sportiv), fiind inclusa intr-un orar sau plan. Are un volum precizat saptamanal, de la prescolari pana la invatamantul superior.

Este condusa de un „specialist ” cu o pregatire corespunzatoare. Conducerea nu presupune intotdeauna o indrumare nemijlocita (mai ales cand se lucreaza pe ateliere).

Se desfasoara pe baza unei programe elaborata pe plan national (de Minister sau federatii) asigurand o indeplinire unitara a obiectivelor educatiei fizice si sportului.

In ea se respecta – ca urmare a pregatirii de specialitate a celor care conduc – cerintele generale sau fundamentale care stau la baza conceperii, organizarii si desfasurarii sale.

Lectia reprezinta unitatea structurala de baza a procesului instructiv – educativ, instituindu-se in sisteme sau cicluri de lectii. In educatia fizica scolara se intalneste o mare varietate de tipuri de lectii, determinata de specificul invatamantului si in mod special de teme si obiective.

Teoretic, pornindu-se de la etapele invatarii care vizeaza deprinderile si priceperile motrice, s-au stabilit urmatoarele tipuri de lectii:

- de invatare

- de consolidare (fixare )

- de perfectionare

- de verificare

- mixte, rezultand din combinatia celor 4 tipuri

In realitate, din punct de vedere al subiectului nu exista decat lectii mixte (pornind de la faptul ca in orice lectie sunt 2 sau 3 teme). Din punctul de vedere al celui care conduce (profesor) putem avea si lectii „ pure ” (de exemplu verificare), dar lectia trebuie privita ca unitate.

Din alte puncte de vedere, lectia mai poate fi:

a) - monosport - cand are o tema sau doua din aceeasi ramura de sport;

– bisport – cand are teme din doua ramuri de sport;

b) de pregatire fizica generala (cu teme numai din calitatile motrice) intalnita in special in antrenamentul sportiv;

c) – introductiva sau de organizare (la inceput de trimestru)

- bilant (la sfarsit de trimestru sau an scolar)

Lectia prezinta un continut si o structura. Continutul, impus de tipologie este constituit din ansamblul mijloacelor, metodelor si procedeelor metodice, al altor masuri didactice, fiind structurat intr-un anumit mod.

Structura lectiei este reprezentata de succesiunea, in timpul alocat, a unor „parti”, „verigi” necesare pentru indeplinirea temelor si obiectivelor.

Prezentarea structurii depinde de criteriul principal luat in seama (biologic, metodic, psiho-pedagogic), de orientarile specifice in diferite perioade si nu in ultimul rand de „viziunea” fiecarui specialist.

In timp, evolutia structurii lectiei a fost:

- pe patru parti (organizare, pregatire,fundamentala,incheiere)

- pe trei parti (pregatire,fundamentala,incheiere)

- pe verigi

Toate acestea sunt secvente intre care nu exista o delimitare stricta, ci o interdependenta, o unitate.

In prezent se accepta structura pe verigi, care, din punct de vedere teoretic, deci in totalitatea lectiei, sunt:

1. Organizarea colectivului (de elevi, studenti, etc.)

2. Pregatirea organismului pentru efort.

3. Influentarea selectiva a aparatului locomotor.

4. Dezvoltarea (“educarea”) calitatilor motrice, viteza/indemanare.

5. Invatarea, consolidarea, perfectionarea sau verificarea deprinderilor

sau/si priceperilor motrice.

6. Dezvoltarea (“educarea”) calitatilor motrice, forta sau rezistenta.

7. Revenirea organismului dupa efort.

8. Aprecieri si recomandari.

In realitate, in nici o lectie nu pot exista practic toate aceste verigi. Caracter permanent au, indiferent de tipuri de lectie, verigile 1,2,3,7 si 8. Celelalte sunt prezente in functie de natura temelor si obiectivelor.

In fiecare veriga se folosesc anumite grupaje de exercitii, se stabililesc o dozare medie a efortului, s-au consacrat unele formatii de lucru. Toate sunt subordonate rezolvarii temelor si obiectivelor lectiei.

Privind in perspectiva, in “perimetrul” lectiei ar aparea o serie de noutati vizand, de exemplu, conducerea unor verigi, nu de catre specialist, ci de catre elevi, in sensul acceptarii autonomiei elevilor in cadrul lectiei. Tot de principiul autonomiei se leaga o eventuala “rupere” de cadrul national unitar reprezentat de programa de educatie fizica. In privinta structurii, s-ar putea renunta la verigile in care se vizeaza “educarea” calitatilor motrice, acestea urmaand a constitui teme pentru acasa.

1.3. Rolul și locul parcursurilor aplicative in lecția de educație fizica

In lectia de educatie fizica, dezvoltarea organismului elevilor se poate face prin varietatea de mijloace si metode pe care le foloseste profesorul in functie de nivelul clasei, pe tot parcursul anului scolar. Un loc aparte il ocupa deprinderile motrice aplicative cum sunt: mersul, alergarea, tararea, sariturile, catararea, escaladarea, aruncarea, prinderea.

Omul in viata de zi cu zi este supus celor mai diverse influente ale mediului in care traieste si munceste, de aceea elevii trebuie informati astfel incat sa poata face fata tuturor solicitarilor si in special celor de ordin fizic.

Parcursurile aplicative aduc un aport esential in acest sens. Prin denumirea de parcurs intelegem toate instalatiile, aparatele, improvizatiile, obiectele asezate pe un traseu intr-o anumita succesiune in functie de scopul urmarit, dezvoltarea calitatilor motrice, a deprinderilor motrice.

In timpul parcursului aplicativ, elevul alearga, sare, se catara, se tareste, escaladeaza, toate acestea intarindu-l din punct de vedere fizic. Fiind desfasurate sub forma de intrecere, acestea duc la invingerea sfielii, a timiditatii, dezvoltandu-se la elevi stapanirea de sine, inventivitatea.

Parcursurile aplicative desfasurate sub forma de joc duc la dezvoltarea calitatilor intelectuale: gandire, atentie, spirit de observatie, dezvoltandu-si astfel personalitatea.

Spre deosebire de celelalte mijloace folosite in pregatirea elevilor, parcursurile aplicative prezinta urmatoarele particulariati metodice mai importante

permit manifestarea si dezvoltarea complexa si simultana a deprinderilor motrice de baza sau specifice, a calitatilor fizice si a unor forme de manifestare a acestora, precum si a calitatilor moral- volitive;

in timpul executiei parcursului, indiferent de natura sa apar legaturi noi si complexe intre deprinderile motrice, ceea ce contrubuie la perfectionarea lor, apar relatii care pot favoriza transferul pozitiv intre diferitele forme de manifestare a calitatilor motrice. Aceasta manifestare simultana a mai multor laturi ale activitatii motrice este posibila si determinata de caracterul complex al parcursurilor;

raportul de intredependenta intre deprinderile si calitatile motrice, realizarea lor la nivel superior in condittile si pe fondul solicitarilor intense a unor calitati motrice si de vointa subliniaza importanta deosebita a parcursurilor aplicative in dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor.

Parcursurile aplicative contribuie la indeplinirea sarcinilor educatiei fizice daca sunt alese cu multa atentie, discernamant. Aceasta alegere conditioneaza influentarea pozitiva sub toate aspectele asupra copiilor.

Pentru o influentare pozitiva se tine seama de urmatoarele cerinte metodice:

a.Continutul parcursurilor aplicative sa corespunda particularitatilor morfo – fiziologice si psihice ale elevilor. Parcursurile sa nu fie nici prea simple, nici foarte complicate, iar regulile de desfasurare sa fie intelese si retinute de elevii participanti.

b. La alegerea parcursului se va tine seama de: scopul instructiv – educativ urmarit; incalzirea organismului, captarea atentiei, revenirea organismului, dezvoltarea calitatilor motrice, dezvoltarea deprinderilor motrice, dezvoltarea curajului, a stapanirii de sine.

Profesorul poate folosii in lectia de educatie fizica parcursul aplicativ in toate verigile acesteia, obiectivele propuse indeplinindu-se cu precadere prin parcurs.

In partea pregatitoare se pot folosii parcursuri simple pentru orientarea in spatiu, captarea atentiei, care sa aiba reguli simple si putine, durata fiind de 2-4 minute.

Parcursurile se pot regasii si in partea fundamentala a lectiei de educatie fizica ajutand foarte mult la rezolvarea obiectivelor, sarcinilor lectiei. Se vor desfasura parcursuri care sa formeze sau sa intareasca deprinderile motrice de baza, aplicative sau specifice disciplinelor sportive practicate in scoala, parcursuri care sa contribuie la educarea sensibilitatilor motrice (ritm, echilibru), toate stimuland dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor.

Timpul acestor parcursuri este variabil (28-35 minute).

In ultima parte a lectiei, partea de incheiere, pot fi folosite parcursuri cu caracter linistitor; de restabilire a marilor functiuni de captare a atentiei, durata fiind de 3-4 minute.

Pentru formarea grupelor se urmareste repartizarea proportionala a elevilor foarte buni, cu pregatire medie si cei slabi, alcatuindu-se grupe omogene ca nivel astfel sansele de victorie fiind egale.

Trebuie asigurata egalitatea numerica si alegerea capitanilor.

In timpul desfasurarii parcursului profesorul urmareste respectarea regulilor de joc si a dozarii efortului.

La incheierea parcursului, profesorul comunica rezultatul dupa care se vor executa exercitii in vederea linistirii organismului.

Majoritatea specialistilor au hotarat ca in structura lectiei de educatie fizica sa fie inclusa intr-o veriga de sine statatoare si dezvoltarea calitatilor motrice.

Conform structurii lectiei de educatie fizica si mai ales a dinamicii efortului, cea mai mare intensitate a acestuia (varful maxim se plaseaza de regula spre finalul lectiei, fie ca este vorba de organizarea unei stafete, jocuri sportive, fie ca este vorba de dezvoltarea unor calitati motrice.

Aceleasi teme ale unei lectii se pot realiza intr-o alta ordine si in acest fel se creaza posibilitatea de revenire in timp a organismului la normal (intr-o lectie cu doua varfuri de intensitate).

De aceea, locul actiunilor pentru dezvoltarea calitatilor motice in structura lectiei de educatie fizica trebuie stabilit in functie de natura efortului stabilit, pentru a se putea asigura o intensitate si un volum optim in vederea dezvoltarii calitatilor motrice planificate la nivelul obiectivelor propuse si pentru asigurarea posibilitatii de revenire a organismului la starea normala.

1.4. Caracterul formativ si eficacitatea folosirii parcursurilor aplicative

Eficienta exercitiului fizic in dezvoltarea capacitatilor motrice a elevilor din clasele a v a in ciclul gimnazial

Parcursurile aplicative fac parte din grupa activitatilor globale in cadrul carora se aplica priceperile si deprinderile utilitare. Acestea valorifica in conditii noi, nestudiate in prealabil, cunostinte, priceperi si deprinderi, insusite in lectiile anterioare sau chiar in lectia respectiva.

Parcursurile aplicative trebuie sa creeze situatii care sa ceara elevilor rezolvarea anumitor probleme in mod individual, personal, creativ.

In cadrul parcursurilor aplicative vor fii incluse deprinderi cunoscute si accesibile intregului efectiv de elevi tinand cont de mai mule cerinte: organizatorice si metodice.

Cerinte organizatorice:

aparatele si instalatiile ce urmeaza a fi folosite in cadrul parcursurilor aplicative sa aiba o stare de functionare buna, verificandu-se permanent;

la exercitiile cu grad ridicat de dificultate trebuie asigurat locul de aterizare la sarituri si escaladari cu saltele;

inaltimea aparatelor gradata corespunzator.

Cerinte metodice:

aparatele care pretind un grad ridicat de dificultate a exercitiilor se vor monta la jumatatea traseelor;

in ultima portiune a traseului se vor evita exercitiile cu structuri grele din cauza oboselii elevilor care nu vor mai fi apti de cele mai bune si corecte executii;

efortul trebuie planificat astfel incat dupa un efort pentru membrele inferioare sa urmeze un efort pentru trunchi, brate, alternandu-se efortul;

efortul se va grada in concordanta cu varsta, dezvoltarea fizica si bagajul motric al elevilor prin marirea sau micsorarea numarului de aparate, ingreunarea sau usurarea unor exercitii, marirea sau micsorarea vitezei de parcurgere a parcursului, cresterea sau scaderea inaltimii aparatelor;

exercitiile care solicita o baza mica de sustinere sa fie alternate cu cele care solicita o baza mare de sustinere;

instalatiile si aparatele sa fie montate astfel incat sa ofere mai multe posibilitati de a fi trecute;

aparatele cu grad redus de stabilitate sa fie montate la inceputul parcursului, deoarece solicita o concentrare mai mare;

pentru a oferi coonditii identice de lucru, aparatele, instalatiile trebuie sa fie dispuse la fel, sa fie identice ca forma, greutate si culoare;

in dispunerea aparatelor si instalatiilor se are in vedere alternarea elementelor dinamice cu cele ce contribuie la orientarea in spatiu;

traseele pe care se desfasoara parcursurile aplicative sa solicite pemanent schimbari de directie si lucrul pe planuri diferite;

pe tot parcursul se iau masuri de asigurare si autoasigurare;

la parcursurile aplicative desfasurate in aer liber este recomandat sa foloseasca cu multa fantezie toate conditiile naturale existente;

la parcursurile aplicative la care se folosesc mijloace din diferite sporturi, actiunile sa fie executate corect din punct de vedere tehnic si sa aiba finalitate precisa, identica cu cea din ramura sportiva;

pentru recunoastere si acomodare este bine ca percursul sa fie executat de doua ori inainte de inceperea concursului intre echipele formate.

Parcursurile aplicative sunt atractive prin caracterul spectaculos, prin ineditul lor precum si prin starea de emulatie pe care o confera.

In executia parcursurilor aplicative pot fi folosite aparatele de gimnastica, obiectele portative (maciuci, fanioane, mingi), franghii, banci de gimnastica, lada de gimnastica, saltele, obstacole naturale, parteneri.

Miscarile frcvent utilizate sunt: mersul, alergarea, tararea,aruncarea, prinderea, transportul, saritura, catararea, escaladarea. Alaturi de aceste miscari se pot introduce si elemente acrobatice: rostogoliri, rulari, rasturnari, salturi, precum si elemente din jocurile sportive si atletism.

Folosirea parcursurilor aplicative in lectia de educatie fizica pune in evidenta caracterul formativ al acestui sistem de lucru, capacitatea de analiza a deprinderilor insusite, nivelul calitatilor si capacitatilor motrice ale elevilor.

Se recomanda ca la grupa de elevi cu un nivel ridicat de pregatire sa participe la stabilirea parcursului aplicativ la montarea aparatelor.

In experimentul pe care l-am efectuat la clasele aV- a am selectionat cateva parcursuri aplicative in functie de:

scopul urmarit;

calitatile si deprinderile motrice dominante la aceasta varsta;

concordanta cu particularitatile de sex;

relatia cu experienta motrica a elevilor din clasele V;

tema si veriga lectiei;

preferinta elevilor.

In lectia de educatie fizica folosim parcursurile in functie de o calitate dominanta pe care dorim sa o dezvoltam: parcursul pentru dezvoltarea vitezei, a atentiei, rezistentei, a fortei explozive.

Pentru dezvoltarea fortei explozive vom folosi in parcursuri diferite forme de aruncare cu mingi de forme diferite, la anumite distante, pe puncte fixe, de pe loc, din deplasare si alte forme de aruncare care se introduc in parcurs atunci cand tema lectiei impune ca aceasta calitate sa fie dezvoltata, consolidata, fixata, aruncarea mingii de oina de pe loc sau cu elan, la handbal aruncarea la poarta, aruncarea cu mingia de oina la tinata fixa.

Pentru dezvoltarea parcursurilor aplicative se desfasoara pe distante scurte de 40 m. In care pe langa alergare se executa structuri de exercitii bine cunscute cu un numar mare de repetari, cu pauze de revenire a organismului.

In parcurgerea parcursurilor aplicative un rol important il au analizatorii: vizual,chinestezic,acustico-vestibular.Fiecare parcurs contine parti mai usoare si mai dificile adevarate bariere fizice si psihologice. Aceste bariere cer asigurarea stabilitatii aparatelor si obiectelor prin fixarea acestora, prin acordarea de catre profesor a ajutorului si a autoasigurarii.

Parcursurile folosite contin miscari cunoscute, invatarea unor miscari noi in timpul parcurgerii, fie chiar si usoare se soldeaza cu esecuri sub diferite forme. Un parcurs care a fost atractiv pentru elevi poate fi mentinut un anumit ciclu de lectii. Pentru eliminarea monotoniei se pot include variante in asezarea fiecarui obstacol (sau executii noi), exercitii noi. Astfel se poate modifica si modul de apreciere: odata se cronometreaza, alta data se dau calificative. Se urmareste finetea, eleganta, usurinta executiei.

In continuare voi exemplifica cateva grupuri de exercitii care pot fi incluse in componenta parcursurilor aplicative:

exercitii de aruncare si prindere a mingii in ritm vioi cu treceri peste diferite obstacole, elevii avand timp limitatt de executie, fiind pusi in situatii imprevizibile si in conditii neobisnuite;

Exemplu: alergare, rostogolire, urmata de prinderea unei mingi de

cauciuc arincata de un coleg urmat de aruncare la un punc fix.

Aceasta se poate executa sub forma de stafeta contribuid la

dezvoltarea prezentei de spirit la perfectionarea indemanarii si vitezei

de rotatie, precum si la dezvoltarea atentiei si orientarii in spatiu.

exercitii de alergare, saritura peste obstacol, tarare pe distante scurte si treceri printr-un cerc, transportul unei mingi medicinale pe o distanta data;

exercitii de alergare pe o distanta limitata cu spatele spre directia de deplasare, transportand doua mingi, intoarcere, alergare cu saritura peste coarda, trecere peste un obstacol mic, doua rostogoliri pe o saltea din ghemuit in ghemuit, alergare pana la linia de sosire.

Exercitiul fizic, mijloc de formare a personalitatii si de pregatire a omului pentru profesiuni si cerintele contemporane, trebuie sa atribuie un rol deosebit constientizarii aactivitatii prin intelectualizarea procesului pedagogic de educatie fizica prin studierea cunostintelor pe aceeasi treapta de importanta cu priceperile si deprinderile motrice si prin corelarea lor optimala cu acestea.

In aceasta idee cunostintele de educatie fizica au rolul de a clarifica indiferent de forma metodico-organizatorica aplicata esenta,scopul si modalitatile de realizare a exercitiilor fizice.

Datele numeroaselor cercetari si teorii cu privire la legile ci conditiile eficacitatii exercitiilor indiferent de mijloacele si formele metodico-organizatorice folosite, pot fi sintetizate in urmatoarele concluzii si indicatii practice:

inainte de a propune exercitiile, este necesar ca profesorul sa se edifice pe deplin asipra posibilitatilor si limitelor acestuia;

eficacitatea exercitiilor este conditionata nu numai de numarul lor ci si de atitudinea constienta pe care elevii o adopta fata de acestea; de intelegerea scopului de atins, a necesitatii si insemnatatii exercitiului respectiv, in contextul situatiei de invatare date; de cunoasterea scopului teoretic al exercitiilor; de claritatea performantelor ce trebuie atinse.

Prin folosirea exercitiilor variate se previne monotonia, aparitia oboselii si plictiselii, se mentine atentia si se suscita interesul pentru actiune, creaza disponibilitatea pentru efectuarea cresterii. Variatia se poate obtine prin schimbarea formei, a gradului de complexitate, a modului de executie.

Toate exercitiile folosite reprezinta principalele componente ale procesului instructiv – educativ cu pondere in perfectionarea capacitatii motrice umane. Sunt insusiri inascute si dobandite in procesul instructiv- educativ si activitatea cotidiana care insotesc actul motic.

1.5. Caracteristicile dezvoltarii capacitatii motrice

Caracteristicile dezvoltarii capacitatii motrice se dezvolta in functie de substratul morfo-functional de care depinde manifestarea unora dintre elevi:

dezvoltarea inegala, neuniforma a organelor si functiilor organismului se reflecta in dezvoltarea inegala a calitatilor si deprinderilor motrice;

dezvoltarea naturala a calitatilor si priceperilor motrice se manifesta diferentiat la fete si baieti;

dezvoltarea unei calitati motrice exercita influenta asupra nivelului de dezvoltare a celorlale calitati motrice;

avandu-se in vedere relatia de interdependenta orice actiune de dezvoltare a uneia, va exercita o influenta si asupra celorlelte;

obtinerea unor indici superiori ai capacitatii motrice conditionata si de educarea unor trasaturi psihice;

dezvoltarea capacitatii motrice trebuie sa faca obiectul temei pentru acasa, precum si a formelor de practicare independenta;

in dezvoltarea capacitatii motrice trebuie sa se aibe in vedere reactia organismului elevilor la efortul fizic;

dezvoltarea capacitatii motrice depinde de natura exercitiului fizic si a efortului fizic, de dozarea acestuia la care se adauga capacitatea de efort a organismului si modul de participare al elevilor.

Mentinerea capacitatii motrice in timp se realizeaza diferentiat (inegal).

La baza capacitatii motrice sta exercitiul fizic alternat cu repausul.

Volumul si intensitatea efortului fizic sunt in raport invers proportional.

Procesul de refacere se face diferit, acest lucru ne face sa relevam eforul fizic inaintea restaurarii totale.

Sub aspectul continutului pauzele pot fi:

active;

pasive.

Eforturile pot fi:

standard

variate

alternative

Cerintele metodice privind dezvoltarea capacitatii motrice

a. Dezvoltarea capacitatii motrice presupune un proces indelungat, sistematic, bine gandit in fiecare lectie;

b. Alegerea metodelor si variantelor metodice trebuie facuta in concordanata cu particularitatile de varsta, sex, nivel de pregatire a elevilor;

c. Datorita conditiilor fata de antrenamentul sportiv, nu sunt indicate metodele si procedeele din antrenamentul sportiv, decat dupa o preadaptare a acestora;

d. Nivelul efortului preconizat trebuie sa permita revenirea indicilor pana la inceperea altor activitati. Niciodata nu vom suprasolicita organismul pana la maximum, deoarece in acest caz randamentul scolar scade;

Principalele efecte care vizeaza dezvoltarea capacitatii motrice, pot fi tratate foarte pe larg, dar voi prezenta urmatoarele cerinte ale dezvoltarii capacitatii motrice astfel:

Stabilirea sistemelor de actionare in diferite etape;

Aplicarea cu mai mare consecventa si continuitate a sistemelor de actionare in lectia de educatie fizica pe perioada planificata;

Stabilirea unui numar optim de repetari a volumului si intensitatii corespunzatoare efortului;

Incadrarea exercitiilor selectionate pentru dezvoltarea fiecarei calitati motrice in sisteme precise de actionare;

Timpul si ritmul de executie, valoarea incarcaturilor si durata exercitiilor, distanta si durata pauzelor sunt elemente de baza cu care se apreciaza progresul;

1.6. Dezvoltarea calitatilor motrice prin stafete si parcursuri aplicative

La varsta de 10-14 ani jocul trebuie sa ocupe un rol important in viata copilului pentru ca reprezinta unul dintre mijloacele de realizare a educatiei fizice si sportrive, o forma de manifestare specifica varstei copilariei si preadolescentei. Prin continuturile lor jocurile contribuie la formarea unor notiuni, priceperi si deprinderi, la dezvoltarea principalelor calitati fizice, morale si volitive. In timpul jocului copilul alearga, se tareste, se catara,sare, miscarile devin mai precise si el se intareste din punct de vedere fizic. In timpul jocului se dezvolta atentia, gandirea, spiritul de observatie si deci implicit si personalitatea.

Spre deosebire de celelalte mijloace folosite in pregatirea elevilor, ele reprezinta urmatoarele particularitati metodice mai importante:

Permit manifestarea si dezvoltarea complexa si simultana a deprinderilor motrice de baza sau specifice, a calitatilor morale;

In timpul jocului, indiferent de natura sa, apar legaturi noi si complexe, intre deprinderile motrice, ceea ce contribuie la perfectionarea lor, apar relatii care pot influeta transerul pozitiv dintre diferitele forme de manifestera a calitatilor motrice;

Raportul de interdependenta intre deprinderile si calitatile motrice, realizarea lor la un nivel superior, in conditiile si pe fondul solicitarii intense a unor calitati morale si de vointa, subliniaza importanta deosebita a acestei particularitati metodice a jocului.

Stafetele sunt jocuri de intrecere, desfasurate pe echipe, fara contact direct cu adversarul. In alte jocuri de miscare participarea jucatorilor este simultana, cu stafeta ei isi indeplinesc sarcinile in mod succesiv.

Stafetele au un grad mare de accesibilitate, unele putand fi organizate si cu copii de varsta mica. Starnesc interes la toate categoriile de varsta care practica educatia-fizica. Avand aceste caracteristici, stafetele constituie categoria de jocuri de miscare care se folosesc pe scara cea mai larga in diferite forme ale procesului de educatie-fizica.

Caracterul de intrecere este foarte pronuntat, fapt care duce la ridicarea starii emotionale.

Organizarea stafetelor se face pe doua sau mai multe echipe, in functie de numarul de participanti. Numarul de jucatori dintr-o echipa trebuie sa fie in jur de 10. Daca numarul este prea mare, participantii asteapta prea mult pana le vine randul, fapt care duce la pierderea rabdarii si la realizarea unor pauze prea mari. Cand numarul de participanti este prea mic (mai mic de 5), jocul se termina prea repede, iar interesul si starea emotionala nu ating cotele dorite.

Formatiile cele mai frecvent folosite sunt pe siruri, cu echipele alaturate, la cativa pasi interval. Se pot organiza stafete si in alte forme: raze, cerc, patrat.

Diferitele deprinderi de miscare constituie continutul stafetelor; la majoritatea nu lipseste alergarea.

In stafete sunt folosite numeroase exercitii si miscari din gimnastica, elemente si procedee tehnice ale jocurilor sportive si ale altor jocuri care pot fi apolate in conditii variate, toate avand caracter de competitie.

Stafetele pot fi organizate folosind transmiterea unor obiecte sau fara obiecte.

La inceputul stafetelor fara obiecte se pot folosii diferite forme si procedee de deplasare: alergare, sarituri intr-un picior si pe doua picioare, mers in patru labe, tarari in brate, saritura iepurelui, mersul piticului.

In stafetelor cu obiecte, obiectul de joc poate fi folosit in felul urmator:

Bastonul poate fi:

a. dus in echilibru;

b. schimbata pozitia lui pe locul unde este asezat;

c. aruncat la distanta

d. aruncat pentru doborarea unor tinte aflate in picioare.

Mingea poate fi:

a. manuita (prindere, aruncare);

b. transportata;

c. condusa;

d. rostogolita (cu mana, capul sau picioarele);

e. aruncata (la cos, poarta, distanta, tinta).

Esarfa sau batista poate fi:

a. predata din alergare;

b. legata sau dezlegata.

Cercul de gimnastica poate fi:

a. transportat;

b. rostogolit;

c. aruncat pentru ochire (la cadere sa cuprinda in el obiectul care

constituie tinta);

d. tinut in pozitia verticala, trecerea prin el prin saritura iepurelui

sau saritura de ghemuire.

Indicatii pentru asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea parcursului aplicativ

Cadrul de desfasurare a jocurilor trebuie sa fie corespunzator. De aceea profesorul de educatie fizica se ocupa cu inventarul materialelor necesare, precum si de pregatirea prealabila a jocului.

Folosind in joc materiale ca: cercuri, mingi, maciuci, etc. se obtine o participare mai activa a elevilor, creand un cadru mai placut, mai atractiv.

Se recomanda ca fiecare profesor, constient de sarcinile instructiv-educative ce-i revin sa se preocupe cu asigurarea unui inventar de materiale pe care sa le foloseasca in situatii de joc.

Inventarul trebuie sa cuprinda materiale ca:

mingi de oina;

bastoane confectionate de elevi;

cercuri de lucru;

mingi de cauciuc de toate marimile;

mingi medicinale sau saci de nisip de diferite greutati;

bastoane de stafeta;

corzi pentru sarituri si sfori de diferite lungimi si grosimi;

maciuci;

materiale pentru elevi: esarfe, benzi colorate, numere;

stegulete, fanioane.

Sunt necesare si alte materiale din categoria aparatelor simple de gimnastica:

bancile;

capra;

lada;

saltelele.

Aceste materiale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie in stare de folosinta;

sa fie curate;

CAPITOLUL 2

ORGANIZAREA CERCETARII

2.1. Data, locul si subiectii cercetarii

Nr.crt.

NUME SI PRENUME

VARSTA

INALTIME

ARDELEAN FILIP

BORZOS MARIUS

BORZOS MIRELA

BORZOS OCTAVIA

CIMPOERIU EMIL

DRAGAN ESTERA

DRAGAN ROXANA

KORODI MANUELA

LINGURAR MARIA

PAVEL RAZVAN

VANCEA ANDREEA

2.2. Aparate, instalatii si materiale

Pe langa traditionalele materiale (hartie, creion, pix, fise de observatie, protocoale) am folosit in cadrul cercetarii si suporturi video (casete video si DVD-uri).

Aparatura utilizata in scopul cercetarii a fost: camera video, camera digitala de fotografiat, DVD player, video recorder.

Putem aminti aici instalatiile folosite in jocul de volei chiar daca noi nu le-am utilizat in mod direct, cercetarea noastra fiind constatativa: terenul, fileul, stalpii, antenele si mingile de volei.

2.3. Metodele de cercetare utilizate

Metodele de cercetare folosite in aceasta lucrare sunt:

metoda observatiei;

metoda conversatiei;

metoda experimentala;

metoda statistica;

metoda reprezentarii grafice.

In continuare aceste metode sunt descrise pe larg.

Studiul materialului bibliografic

Toate lectiile de cercetare au la baza cunoasterea rezultatelor obtinute in domeniul in decursul timpului si a surprinde care sunt problemele, tendintele, ipotezele, indoielile pe care le formuleaza cei ce au de studiat tema respectiva.

Pentru a obtine rezultate obiective stiintifice este nevoie de o buna documentare care duce la o cunoastere reala a fondului de baza a disciplinei pe care o studiaza cat si datele noi, recente si in continua dinamica.

Cel ce-si propune o tema de studiu, de cercetare, trebuie sa stapaneasca tehnicile actuale ale documentarii.

In ceea ce priveste tema lucrarii de fata, studiul materialului bibliografic a constat din culegerea datelor din foarte multe lucrari publicate in manuale, volume, reviste de specialitete, publicatii periodice ce au avut aceeasi tema ca cea de fata.

Metoda observatiei

Observatia ca proces psihic de cunoastere activa, intentionata, planificata, sistematica are la baza un sistem de referinte, idei, ipoteze, postulate furnizate de experienta si stiinta.

Observatia este considerata de Paul Fraisse primul moment al cercetarii experimentale. Este contemplarea intentionata a unui obiect, documet, fenomen, proces.

Observatia este un rezultat al raportului dintre cercetator si natura.

Scopul observatiei este culegerea de date concrete a caror analiza stiintifica sa permita generalizare. In observarea stiintifica participa atat procesele senzoriale cat si procese logice, intelectuale.

Observatia stiintifica este caracterizata de:

caracterul fundamental teoretic si metodologic;

scopuri precis formulate;

sarcini precis delimitate;

inregistrarea sistematica a datelor;

publicarea si interpretarea datelor;

o buna pregatire a celui ce face observatia.

In aceasta lucrare observatia s-a facut astfel;

Preliminar observand:

- componenta clasei;

- omogenitatea clasei;

- nivelul de dezvoltare fizica;

- nivelul capacitatii motrice;

- nivelul calitatii motrice;

- frecventa participarii individuale;

- interesul de participare la lectie;

- calitatea lectiei de educatie fizica.

In timpul cercetarii:

- modul de executie al comenzilor;

- receptivitatea elevilor;

- influenta efortului specific asupra subiectilor;

- evolutia grupei martor si a celei de experiment;

- sesizarea factorilor perturbatori.

In cadrul orei de educatie fizica se urmareste:

a. felul in care elevul abandoneaza situatia cu usurinta, incredere;

b cum stabileste contactul uman cu ceilalti profesori, colegi, neutrii:

deschis, usuratic sau cu familiarism;

c. felul cum se organizeaza actiunea: cu atentie, lipsit de control,

necesitand permanent imbold;

d. felul cum se exprima prin cuvant, mimica, gest;

e. felul cum subiectul isi conduce propria organizare motrica;

f. cum reactioneaza la sarcinile propuse;

g. reactiile subiectului la propriul comportament, la rendamentul sau in

fata dificultatilor, succesului;

h. evolutia raportului cu examinatorul;

i. preocuperi si opinii marturisite de subiect.

Metoda conversatiei

Conversatia sau interviul consta in discutia tematica dintre cercetator si subiect. Se face pe baza unor intrebari tematice, puse intr-o anumita ordine, raportate la clasa in care se afla subiectul sau clasa respectiva.

Pentru o mai buna informare, in afara subiectilor cercetati s-au purtat discutii cu dirigintii clasei, cu cadrele didactice si cu cadrele medicale ale scolii.

Metoda experimentala

Aceasta metoda este un sistem complex de cunoastere a realitatii, caracterizat prin utilizarea rationamentului experimental. Metoda experimentala verifica o ipoteza si stabileste relatii cauzale intre fenomene, fapte, etc..

Claude Bernard defineste experimentul “drept o observatie provocata cu scopul de a defini un control”.

In vederea confirmarii sau infirmarii ipotezei lucrarii am stabilit doua grupe:

experimentala: - clasele a IV a A mixte de la Scoala Generala nr.2 din Campina.

martor: - clasele a V a B mixte tot de la Scoala Generela nr.2 din Campina.

Ipoteza se verifica atunci cand diferenta dintre rezultatele grupelor este semnificativa.

Metoda statistica

Pentru depasirea fazelor descriptive pline de termeni de comparatie subiectivi, in activitatea sportiva s-au introdus calculele matematice.

Aceasta metoda confera o descriere mai precisa a fenomenelor, permite extragerea unor cocluzii generale in functie de anumite reguli bine conturate precum si insumarea rezultatelor cerceterii intr-o forma semnificativa.

Datele statistice permit cercetatorului sa determine gradului de omogenitate al fenomenului sau populatiilor cercetate, tendinta centrala si deviatiile de la aceasta, gradul de corelatie, gradul de corelatie dintre fenomene, ca si gradul de incredere, semnificatie pe care-l reprezinta rezultatele cercetarii.

In urma experimentului si a datelor inregistrate am calculat urmatorii indici statistici, considerati ca fiind reprezentativi pentru scopul cerceterii:

- Parametrii tendintei centrale – in special media aritmetica – bazata pe numarul total al valorilor individuale si care ajuta si la calculul abaterii standard.

Σ – suma

X – valorile individuale obtinute

n = numarul de cazuri

Abaterea standard (S)


S=± d2

n-1

S = suma;

d = diferenta dintre media aritmetica si fiecare valoare individuala;

n = numarul de cazuri.

Cu cat abaterea standard este mai mare, cu atat media caracterizeaza mai inexact selectivitatea aleasa.

- Coeficientul de variabilitate (CV):

M – media aritmetica

S – abaterea standard

Daca CV este ±10%, indica o variatie mica, colectivul este omogen.

Daca CV este ±20%, indica o dispersie foarte mare, colectivul este neomogen.

Metoda reprezentarii grafice

Vizualizarea datelor prin folosirea metodei grafice permite o intelegere mai usoara a dinamicii fenomenelor urmarite precum si raportului dintre ele.

2.2. Organizarea experimentului

Cercetarea s-a efectuat la Scoala Generala nr.2 din Campina, timp de un an scolar, la clasele a V a A, B mixte. Orele de educatie fizica cu acesti elevi s-au desfasurat conform orarului claselor, saptamanal 2 ore, atat in sala de sport, cat si pe terenul de sport din incinta scolii.

Grupa experimentala a fost formata din clasele a V a A mixta.

Grupa martorilor a fost formata din clasele a V a B mixta.

Clasa a V a A,B sunt formate din 8 baieti si 6 fete fiecare.

Etapele cercetarii

Experimentul s-a desfasurat pe parcursul anului scolar 2009-2010, si a cuprins doua testari.

1.Testarea initiala a elevilor din grupa martor si grupa experimentala am efectuat-o la inceputul anului scolar la sfarsitul lunii septembrie.

2.Aplicarea experimentului in perioada septembrie 2009- mai 2010.

3.Testarea finala si-a efectuat in luna mai 2010 atat a elevilor din grupa martor, cat si a celor din grupa experimentala.

Sarcinile cercetarii:

stabilirea subiectilor celor doua grupe martor si experimentala

stabilirea probelor de control

selectarea celor mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea capacitatii motrice

efectuarea testarilor initiale si finale

analizarea statistico-matematica a datelor rezultate in urma desfasurarii experimentului

formularea unor concluzii si propuneri

Prima sarcina a cercetarii am reusit sa o analizez repede, cea de a stabili subiectii celor doua grupe participante la experiment.

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR CERCETARII

3.1. Stabilirea si descrierea probelor de control

Procesele de control puse in programa scolara pentru testarea capacitatii motrice sunt:

Procedee tehnice specifice jocului de handbal

Probe din gimastica acrobatica si sarituri

Aceste probe au fost aplicate sub forma de test initial la inceputul semestrului I si test final la sfarsitul semestrului al II lea.

Probele de control obligatorii pentru insusirea unor ramuri de sport:

Efectuarea unor linii acrobatice liber alese, cu aprecierea prin nota la finalul ciclului tematic al lectiei;

Saritura cu sprijin pe aparat de gimnastica, cu apreciere prin nota la finalul ciclului de lectii;

Parcurs aplicativ cu elemente tehnice din hadbal.

Proba 1: procedee tehnice izolate din jocul sportiv

elevii executa izolat numarul de procedee tehnice prevazute in sistemul de evaluare pentru fiecare clasa

se apreciaza corectitudinea executiei

nota maxima de apreciere este 8

Structura tehnico-tactica

elevul va efectua o structura cuprinzand elementele tehnico-tactice prevazute in programa

se apreciaza corectitudinea si cursivitatea executiei, numarul si dificultatea procedeelor

nota maxima de apreciere este 9

Joc bilateral

se organizeaza pe terenuri si cu efective regulamentare

se desfasoara utilizand continuturile si regulile prevazute in programa clasei respective

se apreciaza comportamentul in joc, deci nota maxima 10

Proba 2: elemente acrobatice izolate

se executa izolat elemente statice si dinamice prevazute in programa

se apreciaza corectitudinea executiei

aprecierea se face din nota maxima noua

Legari de elemente acrobatice

se efectueaza un exercitiu liber ales cuprinzand elemente acrobatice si de legatura prevazute in programa

se apreciaza calitatea executiei. numarul si dificultatea elementelor componente

aprecierea se face din nota maxima 10

Saritura la un aparat de gimnastica

se executa cu bataie pe trambuluina semielastica

locul de aterizare se amenajeaza cu saltele de gimnastica

se executa una din sariturile prevazute in programa clasei respective

se apreciaza corectitudinea executiei

3.2. Mijloacele de actionare pentru dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor

STAFETE PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATII MOTRICE

Stafete pentru dezvoltarea vitezei

a. “Stafeta cu stop”

Descriere: - colectivul de elevi impartit pe trei echipe, executa intreceri sub forma de stafeta, traseul cuprinzand diferite exercitii ca rostogoliri, sarituri, escaladari etc.

- pe parcursul efectuarii traseului, profesorul pronunta cuvantul “stop”. La acest semnal, toti elevii care se intrec in acel moment se opresc in pozitia in care au fost surprinsi la comanda.

- la un nou fluier, intrecerea continua

- profesorul poate comanda de mai multe ori “stop” si nu de fiecare data in acelasi moment, fapt ce va determina sporirea atentiei din partea elevilor.

b. “Stafeta cu maciuci”

descriere: - elevii sunt grupati in doua echipe,in coloana

- traseul este format din mai multe cerculete, la 2 m distanta intre ele, iar in fiecare se casesc doua maciuci

- primul elev alearga si cu ajutorul piciorului, doboara maciucile din toate cercurile, dupa care se reintoarce la sirul sau

- urmatorul elev alearga si reaseaza maciucile in pozitia initiala

- castiga echipa care termina mai repede executia cu toti elevii

c. Stafeta dubla”

Descriere: - elevii se impart pe patru grupe, asezate cate doua fata in fata la distanta de 15 m. In acest spatiu se aseaza mai multe obiecte dispuse in zig-zag

- la semnal, primii elevi din fiecare grupa parcurge acest traseu sinuos, fara a atinge un obiect.

- grupa care termina mai repede traseul si atinge de mai putine ori obiectele dispuse pe parcurs castiga intrecerea

d. “Stafeta cu schimb de locuri”

Descriere: - elevii dispusi in grupe de 6-7, se aseaza in coloana cate unul, fata in fata (doua grupe constituie o echipa)

- primul din ambele siruri au cate o minge

- la semnal, pornesc in dribling ocolind propria grupa, iar cand au ajuns in fata ei paseaza primului din grupa opusa si se deplaseaza la urma acesteia

- echipa care a realizat prima schimbul de locuri castiga intrecerea.

Stafete pentru dezvoltarea indemanarii



a. “Stafeta indemanarii”

Descriere: - elevii se impart in doua echipe, fiecare echipa impartindu-se la randul ei in doua grupe: A= 12 elevi si B = 4 elevi.

- grupele A se aseaza pe un traseu lung de 20-30 m astfel la 3 m distanta fata de grupa B, patru elevi in stand departat la 1 m distanta unul de celalalt; dupa 4 m, alti patru elevi stau capra la 2 m unul de celalalt, apoi alti 4 elevi stau dispusi in zig-zag la 1 m unul de celalalt.

- la semnalul profesorului, primii din grupa B pornesc in cursa, trec in ghemuit printre picioarele colegilor, sar de 4 ori capra si alearga serpuit printre ultimii 4 elevi.

- plecarea in cursa a celor din grupa B se face continuu dupa ce elevul din fata trece de primul obstacol, grupa care termina mai repede castiga intrecerea.

- la reluare se schimba rolurile grupelor.

b. “Stafeta combinata”

Descriere: - elevii sunt impartiti in doua echipe egale numeric, la unul din capetele culuarului.

- primii elevi din fiecare echipa stau in sprijin culcat inainte cu cate doua maciuci inaintea lor, si o coarda legata de mijlocul trunchiului.

- la comanda pleaca se ridica, alearga 5 m, aseaza maciucile in zig-zag pe lungimea de 4 m (locuri marcate) continua alergarea 5m, sar peste o banca de gimnastica, deznoada coarda, se intorc cu fata spre echipa si revin in alergare, sarind coarda pana in dreptul maciucilor, le aduna si alearga sa le predea urmatorului elev.

- acesta isi inoada mai intai coarda in jurul mijlocului, apoi reia executia.

- castiga echipa care termina prima si care executa mai corect.

c. “Stafeta combinata”

Descriere: - elevii sunt impartiti in doua echipe care la randul lor sunt impartite in doua grupe, asezate paralel.

- echipele alearga 6m, executa doua rostogoliri inainte in ghemuit pe saltea, ridica de pe sol o minge de handbal si efectueaza dribling alternativ cu mana stanga si dreapta: se deplaseaza lateral cu sprijinul mainilor pe banca de gimnastica si picioarele pe sol, rostogolire lunga pe saltea si predarea stafetei urmatorului elev.

- castiga echipa care termina prima.

Stafete pentru dezvoltarea fortei si detentei

a. “Stafeta cu sarituri la capra”

Descriere: - colectivul de elevi se imparte in mai multe grupe

- primul elev din fiecare grupa alearga pana la un semn, unde se afla un coechipier in pozitia ghemuit executa o saritura peste capra si ramane in locul acestuia, cel care a fost capra se inapoiaza la sfarsitul sirului.

- castiga echipa care termina prima.

Stafete pentru alergarea de viteza

a. “Stafeta cine alearga mai repede”

Descriere: - colectivul clasei se imparte in 2 grupe egale, asezate pe siruri, inapoia liniei de plecare.

- la semnal primii alearga 10 m, altii cu palma doboara un obstacol si se intorc in alergare, atingand umarul coechipierilor, care urmeaza sa execute acelasi lucru.

- castiga echipa care termina cursa mai repede.

b. “Micul maraton”

Descriere: - elevii sunt impartiti pe doua grupe si asezati in sir inapoia unei linii. In fata fiecarei ecipe la distante de 4 m intre ele se traseaza 3 linii.

- la semnal elevii alearga pana la prima linie, o ating cu piciorul, se intorc la linia de start, alearga pana la linia a doua pe care o ating, se intorc in alergare pana la prima linie, alearga pana la linia a treia se intorc la linia de start si se preda stafeta prin atingerea coechipierului.

- castiga echipa care termina prima stafeta.

Stafete pentru gimnastica acrobatica si sarituri

a. Stafeta 1.

Descriere: -colectivul impartit pe echipe efectueaza: deplasare prin sarituri pe ambele picioare pe barna de gimnastica, asezata longitudinal, rostogolire lunga inainte la saltea, restogoliri laterale pe lungimea unei saltele, restogolire inapoi in ghemuit la saltea, alergare pe banca si coborare prin sariture cu extensie.

- castiga echipa care executa corect si termina prima.

b. Stafeta 2.

Descriere: - colectivul impartit in doua echipe egala numeric

- efectueaza saritura in sprijin ghemuit pe lada; apoi saritura in adancime cu extensie, alergare 10 m, saritura in departat peste capra de gimnastica, rostogolire inainte in ghemuit, alergare la coada sirului si transmiterea stafetei.

- castiga echipa care termina prima.

c. Stafeta 3.

Descriere: - elevii impartiti in doua echipe in sir, inapoia unei linii.

- startul se da din pozitia ghemuit , alergare 5 m, trecere preintr-un cerc, 2 piruete, saritura cu rostogolire la lada, alergare peste obstacole joase, amplasate la intervale de 3 pasi, restogolire din ghemuit in ghemuit pe saltele, sarituri succesive de pe un picior pe celalalt prin 4 cercuri asezate pe sol in zig-zag si alergare la coada sirului.

- castiga echipa care termina prima.

d. Stafeta 4.

Descriere: - elevii impartiti in 2 echipe egale numeric, inapoia unei linii

- sarituri laterale peste banca de gimnastica, asezate longitudinal, saritura in sprijin ghemuit printre brate la lada si aterizare pe saltea, alergare, bataie pe trambulina si saritura in stand pe calul transversal, coborare cu saritura in adancime, trecerea printr-o cutie de lada si catarare la scara mica, alergare la coada sirului.

- castiga echipa care termina prima.

PARCURSURI APLICATIVE PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATII MOTRICE

Parcursuri aplicative pentru dezvoltarea calitatilor motrice

Parcurs aplicativ 1

Descriere: - start din ghemuit; alergare 5 m, rostogolire inainte, ridicare prin saritura cu extensie, mers in echilibru pe banca de gimnastica, 5 sarituri pe piciorul stang, 5 sarituri pe piciorul drept cu deplasare inainte, alergare sarind coarda pe distanta de 5 m.

Parcurs aplicativ 2

Descriere: - mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica; alergare printre 5 jaloane; tarare 5 m, alergare in zig-zag peste o banca de gimnastica; escaladarea unui aparat de gimnastica; alergare 5 m pana la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 3

Descriere: - alergare cu ocolirea a 5 jaloane; primirea si pasarea de la un coechipier a unei mingi de handbal; trecerea in tarare pe sub un obstacol gard; alergare sarind coarda pe distanta de 5 m.

Parcurs aplicativ 4

Descriere: - transportul a doua mingi medicinale 5m; deplasare in echilibru cu mingile sub brat pe banca de gimnastica; trecerea pe sub obstacol gard; urcare si coborare a scarii fixe; alergare pana la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 5

Descriere: - alergare pe un plan inclinat; saritura cu extensie; rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit;trecerea printr-un cerc;saritura peste lada de gimnastica; mers in echilibru pe pertea ingusta a bancii de gimnastica; aruncare la tinta a doua mungi mici;alergare printre jaloane; alergare pana la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 6

Descriere: - alergare pe 5 m; taras prin tractiune alternativa pe banca de gimnastica; trecerea peste 4 obstacole asezate orizontal; 5 sarituri la coarda; alergare la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 7

Descriere: - alergare 6 m, mers in echilibru pe pertea ingusta a bancii de gimnastica; saritura peste trei obstacole joase; dribling cu mana neandemanatica printre 5 jaloane cu mingea de handbal;imbracarea si dezbracarea unei bluze de trening; alergare la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 8

Descriere: - alergare pa banca de gimnastica; alergare pa banca de gimnastica asezata inclinata; saritura in adancime cu extensie urmata de rostogolire inainte; saritura in zig-zag in 4 cercuri asezate pe sol; tararea pe sol 6 m; saritura pe doua picioare peste 3 obstacole joase.

Parcurs aplicativ 9

Descriere: - pasire peste mingile medicinale asezate pe banca de gimnastica; rostogolire laterala pe salteaua asezate la capatul bancii; alergare peste 3 obstacole joase; escaladarea lazii de gimnastica; aruncarea a 2 mingi de oina la tinta orizontala; sarituri la coarda pana la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 10

Descriere: - alergare serpuita printre 5 jaloane; saritura peste un obstacol jos; alergare cu pendularea gambei inapoi pe 6 m; alergare cu picioarele intinse inainte 6 m;sarituri pe un picior 6 m; aruncarea la tinta a 3 mingi de oina; alergarea cu spatele la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 11

Descriere: - mers ghemuit 8 m; pendularea gambei inapoi 10 m; mers in patru labe 6 m; trecerea pe sub un obstacol; dribling pana la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 12

Descriere: - alergare la semnal, saritura peste o sanie asezata transversal; primirea unui bulgar de zapada si pasarea acestuia inapoi; intoarcere si alergare pana la saniuta pe care o impinge pana la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 13

Descriere: - alergare serpuita printre 3 sanii; saritura peste 3 obstacole; trecerea taras peste 2 saniute sprijinite (legate in partea de sus cu o sfoara); alergare la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 14

Descriere: - la semnal plecare in alergare cu impingerea serpuita a unei saniute printre 6 fanioane asezare pe saniuta; urmata de deplasare prin impingere cu picioarele pana la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 15

Descriere: - alergare in panta (15-20 m); coborare serpuita in alergare printre 5 jaloane; saritura de pe un picior pe altul pe 3 trunchiuri de copaci; mers in echilibru pe un bustean;saritura in adancime; alergare in saritura pentru a atinge doi clopotei suspendati de o sfoara intre doi stalpi; aruncare a mingii de oina la tinta vertica (6 m); alergarea cu pendularea gambei inapoi la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 16

Descriere: - alergare serpuita printre copaci; escaladarea unui obstacol inalt de 0,60-0,80 m; trecerea printre 3 cercuri; aruncarea mingii medicinale peste un gard de 1,5 m inaltime; alergare la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 17

Descriere: - saritura peste coarda pe loc (15 secunde); alergare cu pasire in 4 cercuri asezate vertical la distanta de 1,5 m una de alta, 5 flotari cu mainile sprijinite pe un obstacol; deplasare in maini alternativ pe bara transversala a portii de handbal; aruncarea mingii medicinale intr-o tinta orizontala; alergare la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 18

Descriere: - alergare 25 m, dribling printre 6 jaloane dus-intors; aruncare la poarta;escaladarea unui obiect inalt de 1 m; alergare 20 m urmata de saritura in lungime la groapa de nisip; aruncarea mingii medicinale inainte, cu 2 maini; aducerea mingii inapoi; alergare pe 20 m, saritura peste un sant trasat pe sol; alergare si trecere peste 3 obstacole; revenire la linia de plecare.

Parcurs aplicativ 19

Descriere: - alergare 20 m, atarnat la scara fixa, ridicari ale genunchilor la piept de 6 ori; mers in patru labe 6 m; alergare cu trecere peste 3 obstacole; alergare la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 20

Descriere: - rostogolirea mingii medicinale pe 10 m (este mentinut permenent contactul cu mingea); tarare cu tractiune alternativa in brate pe banca de gimnastica, pe partea lata; alergare urmata de o saritura pentru atingerea unei mingi suspendate la 1,35 –1,50 m inaltime; sarituri pe doua picioare; alergare la linia de sosire.

Parcursuri aplicative pentru formarea deprinderilor motrice

Parcurs aplicativ 1

Descriere: - start la semnal, alergare 10 m, prinderea mingii de handbal aruncata de partener; dribling printre 6 jaloane dus-intors atat cu mana dreapta, cat si cu mana stanga; aruncarea mingii la partener; alergare cu spatele le linia de sosire.

Parcurs aplicativ 2

Descriere: - start din ghemuit cu spatele spre directia de deplasare, mers ghemuit 6 m; alergare 6 m urmata de saritura cu bataie pe trambulina elastica; rostogolire la saltea; trecerea peste 2 obstacole joase cu sarituri pe ambele picioare; primirea unei mingi de handbal si conducerea ei printre 6 jaloane; pasarea mingii in locul de unde a primit-o; executarea a 10 sarituri pe loc la coarda; rostogolire inapoi in ghemuit si la alergare la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 3

Descriere: - alergare cu spatele 5-7 m rostogolire inainte in ghemuit; alergare cu pasire peste doua banci de gimnastica asezate transversal fata de directia de alergare (la 3 m distanta una de alta) ocolirea unui obiect (minge medicinala) si revenire la linia de start.

Parcurs aplicativ 4

Descriere: - alergare pe doua banci de gimnastica asezate una in prelungirea celeilalte; rostogolire inainte in ghemuit si rostogolire inapoi in ghemuit; alergare inapoi pana la linia de plecare.

Parcurs aplicativ 5

Descriere: - mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica; saritura in departat peste capra; mers in echilibru pe partea ingusta a celei de-a II a banci de gimnastica asezata oblic in sus la 30 grade- 40 grade, sprijinita de un capat de scara fixa; atarnat la scara fixa apucat de ultima sipca, catarare pe sipca respectiva spre stanga si spre dreapta; mers in echilibru oblic in jos pe banca de gimnastica; alergare cu viteza maxima pana la linia de plecare.

Parcurs aplicativ 6

Descriere: - mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica, la jumatate bancii intoarcere de 360 0 cabarare prin saritura cu extensie; alergare intr-un picior pe partea lata a bancii de gimnastica; deplasare prin saritura intr-un picior pe partea ingusta a bancii de gimnastica; ocolirea unui obstacol; alergare la linia de plecare.

Parcurs aplicativ 7

Descriere: - alergare 6 m; mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica, la mijlocul bancii prindereas unei mingi de handbal aruncate de un elev si transmiterea ei acestuia inainte de terminarea mersului in echilibru; alergare 3-4 m; culegerea de pe sol a unei mingi de oina si aruncare la tinta; alergare inapoi 3-4 m; mers in echilibru pe banca de gimnastica; prinderea si aruncarea mingii in acelasi loc; alergare pana la linia de plecare.

Parcurs aplicativ 8

Descriere: - alergare 6m, avand intr-o mana o minge de oina, iar in cealalta o minge de handbal; saritura peste o banca de gimnastica asezata transversal; aruncare la tinta cu mingea de handbal intr-un cerc suspendat; rostogolire inainte in ghemuit; pasare amingii de oina unui elev si reprimirea ei; alergare la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 9

Descriere: - alergare 5-6 m;saritura peste capra de gimnastica prin procedeul preferat; rostogolire inainte in ghemuit; tarare in pozitia pe genunchi cu sprijin pe pelme 3-5 m; alergare 5-7 m cu trecere peste lada de gimnastica asezata transversal pe directia de deplasare; tarare din pozitia culcat inainte cu impulsul alternativ al picioarelor si tractiunea bratelor pana la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 10

Descriere: - tarare inainte din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme pe partea lata a bancii de gimnastica; catarare la scara fixa cu ajutorul mainilor si picioarelor, coborarea numai in brate, tarare inapoi din pozitia culcat cu ajutorul bratelor pana la capatul bancii.

Parcurs aplicativ 11

Descriere: - Alergare pe 8m; inainte din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme, pe partea la ta a bancii de gimnastica asezata pe lungime; catarare pe o franghie inalta de 4 m cu coborare; slalom printe 4 mingi medicinale; catarare la scara fixa cu ajutorul mainilor si picioarelor si coborare; alergare de viteza la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 12

Descriere: - tarare pe 2 saltele asezate in lungime, prin tunelul facut de parteneri care stau in coloana cate unul in stand departat; bataie pe trambulina si saritura inalta pe o saltea; excaladarea calului asezat transversal; rostogolire inainte in ghemuit pe saltea, catarare la scara fixa si coborare.

Parcurs aplicativ 13

Descriere: - alergare 5-6 m, transportand in fiecare mana cate o hltera de 1 kg; mers in echilibru pe partea lata a bancii de gimnastica, asezarea halterelor pe sol si culegerea mingii medicinale si transportul ei pe cap pana la linia de plecsre

Parcurs aplicativ 14

Descriere: - alergare 8-10 m, transportand un coleg pe spate; mers in echilibru pe o banca de gimnastica,coborare de pe banca, dupa care se inverseaza rolurile si se strabate acelasi traseu.

Parcurs aplicativ 15

Descriere: - sprijin culcat facial, inainte pe sol, varfurile picioarelor sprijnite pe banca de gimnastica; deplasare laterala pe banca; rostogolire inainte in ghemuit pe saltea; ridicarea si luarea unei mingi de handbal; dribling cu schimbarea directiei de deplasare; pasire pe capacul lazii de gimnastica si aruncare la poarta prin saritura; recupererea mingii; dribling pana la jumatatea traseului;pase la urmatorul elev; rostogolire inainte in ghemuit pe saltea; alergare la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 16

Descriere: - alergare 10 m cu transportul a 2 mingi de handbal; saritura cu pasire pe lada de gimnastica (2-3 cutii); rostogolirea inainte, tarand mingile in maini; ridicare in ghemuit cu intoarcere 1800 rulare pe spate si revenire, tarare in culcat ininte; alergare 10 m cu rostogolirea unei mingi de handbal pe sol, alergare in dribling pana la linia de sosire.

Parcurs aplicativ 17

Descriere: - roaba, cu schimbarea rolurilor la jumatatea traseului; rostogolirea inainte in ghemuit, mersul ghemuit 6 m, prinderea mingii de handbal si aruncarea mingii la poarta din alergare recuperarea mingii si aruncare ei la partener.

Parcurs aplicativ 18

Descriere: - catararea la scara fixa; saritura pe ambele picioare 6 m; trecerea peste 5 banci; deplasarea inapoi in sprijin culcat dorsal; saritura peste capra; dribling si aruncare la poarta; recuperare la urmatorul elev.

Prelucrarea statistico-matematica a rezultatelor experimentului

1. GIMNASTICA ACROBATICA

CLASA a Va

GRUPA MARTOR

GRUPA EXPERIMENT

Nr

Initiale

Ti

Tf

Tf-Ti

Nr

Initiale

Ti

Tf

Tf-Ti

 

D.S.

C.V.

 

N.C.

I.P.

 

C.A.

C.S.

 

S.C.

H.S.

 

S.I.

T.R.

 

T.G.

S.M.

 

E.R.

C.C.

 

M.A.

T.G.

 

N.C.

I.B.

 

M.R.

L.I.

 

B.A.

R.M.

 

M.A.

A.M.

 

P.D.

M.V.

 

O.I.

C.A.

 

CLASA a V a BAIETI

GRUPA

TESTE INITIALE

TESTE FINALE

DIFERENTA

X

S

CV

X

S

CV

X

S

CV

 

Martor

 

Eeperiment

 

CLASA a V a FETE

GRUPA

TESTE INITIALE

TESTE FINALE

DIFERENTA

X

S

CV

X

S

CV

X

S

CV

Martor

Eeperiment

SARITURI LA UN APARAT DE GIMNASTICA

CLASA a V a

GRUPA MARTOR

GRUPA EXPERIMENT

Nr

Initiale

Ti

Tf

Tf-Ti

Nr

Initiale

Ti

Tf

Tf-Ti

 

D.S.

C.V.

 

N.C.

I.P.

 

C.A.

C.S.

 

S.C.

H.S.

 

S.I.

T.R.

 

T.G.

S.M.

 

E.R.

C.C.

 

M.A.

T.G.

 

N.C.

I.B.

 

M.R.

L.I.

 

B.A.

R.M.

 

M.A.

A.M.

 

P.D.

M.V.

 

O.I.

C.A.

 

CLASA a V a BAIETI

GRUPA

TESTE INITIALE

TESTE FINALE

DIFERENTA

X

S

CV

X

S

CV

X

S

CV

Martor



Eeperiment

CLASA a V A FETE

GRUPA

TESTE INITIALE

TESTE FINALE

DIFERENTA

X

S

CV

X

S

CV

X

S

CV

Martor

Eeperiment

Rezultatele obtinute de grupa experimentala la testarea initiala au fost – 7,87 la baieti si 7,71 la fete, iar la testarea finala de –9,50 la baieti si 9,57 la fete, in comparatie curezultatele grupei martor unde la testarea initiala rezultatele au fost – 7,88 la baieti si 7,71 la fetesi la testarea finala de numai –8,75 la baieti si 8,56 la fete.Toate rezultatele obtinute de grupa experimentala au fost superioare ceea ce confirma faptul ca mijloacele de actionare folosite in cadrul acestui experiment au fost eficiente

PROCEDEE TEHNICE DIN HANDBAL

CLASA a V a

GRUPA MARTOR

GRUPA EXPERIMENT

Nr

Initiale

Ti

Tf

Tf-Ti

Nr

Initiale

Ti

Tf

Tf-Ti

 

D.S.

C.V.

 

N.C.

I.P.

 

C.A.

C.S.

 

S.C.

H.S.

 

S.I.

T.R.

 

T.G.

S.M.

 

E.R.

C.C.

 

M.A.

T.G.

 

N.C.

I.B.

 

M.R.

L.I.

 

B.A.

R.M.

 

M.A.

A.M.

 

P.D.

M.V.

 

O.I.

C.A.

 

CLASA a V a BAIETI

GRUPA

TESTE INITIALE

TESTE FINALE

DIFERENTA

X

S

CV

X

S

CV

X

S

CV

Martor

Eeperiment

CLASA a V a FETE

GRUPA

TESTE INITIALE

TESTE FINALE

DIFERENTA

X

S

CV

X

S

CV

X

S

CV

 

Martor

 

Eeperiment

 

Rezultatele obtinute de grupa experimentala la testarea initiala au fost –8 la baieti si 7,83 la fete, iar la testarea finala de – 9,38 la baieti si 9,33 la fete, in comparatie curezultatele grupei martor unde la testarea initiala rezultatele au fost – 7,63 la baieti si 7,50 la fete si la testarea finala de numai – 8,62 la baieti si 8,83 la fete.Toate rezultatele obtinute de grupa experimentala au fost superioare ceea ce confirma faptul ca mijloacele de actionare folosite in cadrul acestui experiment au fost eficiente

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Experimentul s-a desfasurat pe perioada unui an scolar, in care majoritatea lectiilor de educatie fizica au avut 2-3 teme privind dezvoltarea calitatilor motrice, formarea si consolidarea deprinderilor motrice specifice programelor didactice ale claselor aV a .

Corespunzator ipotezei am folosit, in toate lectiile pentru dezvoltarea capacitatii motrice, la clasa experimentala, stafete si parcursuri aplicative.

Stafetele le-am folosit predominant in partea de dezvoltare a calitatilor motrice, iar parcursurile aplicative si stafetele in veriga de formare si consolidarea deprinderilor motrice.

Datorita intensitatii limita impuse de stafetele si parcursurile aplicative pulsul elevilor a atins valorile cele mai ridicate din intreaga dinamica a lectiilor respective, incat putem afirma ca aceste doua momente sunt cele mai reprezentative pentru densitatea functionala a lectiilor.

Dorim sa evidentiem faptul ca prin folosirea stafetelor si parcursurilor aplicative, lectia de educatie fizica a castigat din punct de vedere al atractivitatii, elevii asteptandu-le si participand cu o dispozitie motrica mare.

Rezultatele experimentului ne conduc la concluzia ca nivelul capacitatii motrice poate fi dezvoltat si perfectionat mai rapid și mai eficient prin folosirea stafetelor si parcursurilor aplicative in lectia de educatie fizica.

In urma experimentului, a datelor obtinute de grupa experimentala putem afirma ca ipoteza acestei lucrari a fost confirmata, capacitatea motrica poate fi perfectionata prin folosirea stafetelor si parcursurilor aplicative in lectia de educatie fizica si propunem folosirea acestora mai des in lectia de educatie fizica.

BIBLIOGRAFIE

ALBU C. (1977) – “Educatia fizica la clasele V-VIII” Ed. Sport Turism

ATANASIU M; ATANASIU C. (1974) – “Jocuri pentru scolari” Ed. Didactica si Pedagogica

BRANGA D.; MUJICICOV N. (1968) – “Jocuri de miscare pentru pionieri” Ed. Tineretului

BRATU I. (1985) – “Deprinderi motrice de baza” Ed. Sport Turism

CARSTEA G. (1993) – “Programarea si planificarea in educatia fizica si sportiva scolara” Ed. Universul

CARSTEA G. (1993) – “Teoria si metodica educatiei fizice si sportului” Ed. Universul

CARSTEA G. (1997) – “Educatia Fizica, Teoria si Bazele Metodicii” ANEFS

CARSTEA G. (1999) – “Educatie fizica – fundamente teoretice si metodice” Ed. Petru Maior

CHIRITA G. (1983) – “Educatia prin jocuri de miscare” Ed. Tineretului

DEMETER A. (1974) – “Bazale fiziologice ale educatiei fizice scolare” Ed. Stadion

EPURAN V. (1973) – “Jocuri de miscare” IEFS

FIREA E.(1984) – “Metodica educatiei fizice scolare” IEFS

GHERMANESCU K. (1983) – “Teoria si metodica handbalului” Ed. Didactica si Pedagogica

MITRA G.; MOGOS A. (1980) – “Metodica educatiei fizice scolare”Ed. Sport Turism

SICLOVAN I. (1979) - “Teoria educatiei fizice si sportului” Ed. Sport Turism

TURCU, I. (2007) – Metodologia cercetarii in educatie fizica si sport, Editura Universitatii Transilvania, Brasov

XXX  CURRICULUM NATIONAL – Ghid metodologic de aplicare a progarmei de educatie fizica si sport, invatamant primar, edit. S.C. Aramis Print, Bucuresti 2001;

XXX  CURRICULUM NATIONAL – Ghid metodologic de aplicare a progarmei de educatie fizica si sport, invatamant gimnazial, edit. S.C. Aramis Print, Bucuresti 2001;

XXX  PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASELE a V-a – a VIII-a – Aria curriculara educatie fizica si sport, Bucuresti 1999;

XXX  PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASELE I-a – a IV-a – Aria curriculara educatie fizica si sport, Bucuresti 1999;

XXX  SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE – Sistemul national scolar de evaluare la disciplina educatie fizica si sport, edit. Scoala Romaneasca, Brasov 1999;

XXXXX- CURRICULUM NATIONAL – ARIA CURRICULARA E.F.S.

Educatie fizica

Clasa a V-a

COMPETENTE GENERALE

Utilizarea limbajului de specialitate in relattiile de comunicare.

Valorificarea informatiilor, metodelor si mijloacelor specifice educatiei fizice si sportului,in vederea optimizaarii staarii de saanatate si a dezvoltarii armonioase.

Utilizarea cunostintelor,metodelor si mijloacelor specifice educatiei fizice si sportului, in vederea dezvoltarii capacitatii motrice.

Aplicarea sistemului de reguli specifice organizarii si practicarii activitatilor de educatie fizica si sport si adoptarea unui comportament adecvat in cadrul relatiilor interpersonale si de grup.

Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea si intelegerea ideilor,starilor afective si a esteticului.

COMPETENTE SPECIFICE

Recunoasterea principalelor notiuni specifice domeniului.

Utilizarea terminologiei de specialitate in transmiterea mesajelor specifice.

Idendtificarea principalilor indicatori ai starii de sanatate si a modalitatilor de mentinere a acestora.

Recunosterea celor mai importante mijloace pentru dezvoltare fizica.

Recunoasterea diferitelor reactii ale organismului la eforturi variate.

Recunoasterea calitatilor motrice in cadrul diferitelor actiuni motrice.

Realizarea de actiuni motrice simple.

Aplicarea sub forma de intrecere a deprinderilor fundamentale si a celor sportive de baza.

Integrarea si actionarea eficienta intr-un grup prestabilit.

Colaborarea cu ceilalti membri ai grupului,in vedera constituirii deiferitelor formatii de adunare, de deplasare, de exersare.

Indeplinirea rolurilor si respectarea regulilor specifice organizarii activitatilor din lectie

Identificarea aspectului estetic al gesturilor motrice.

Efectuarea gesturilor motrice cu corectitudine si expresivitate.

Constientizarea si abordarea constanta a sinutei estetice.

Scoala Generala Apaczai Csere Janos

Loc.Apata

Clasa a V-a

Plan calendaristic

Anul scolar 2009-2010

Semestrul I.

Unitatea de invatare

Comp. specifice

Continuturi

Nr ore alocate

Saptamana

Obs.

Dezvoltarea vitezei

Viteza de reactie la stimuli

-vizuali

-auditivi

-tactili

Viteza de executie

-in actiuni motrice simple

Viteza de deplasare

-pe directia rectilinie

-cu schimbari de directie

Aruncarea mingii de oina

Elemente din “scoala aruncarii”

Aruncarea mingii de oina:

-de pe loc,la distanta

-conostinte teoretice despre:

-depasirea liniei de aruncare

-masurarea lungimii aruncarii

Alergare de viteza

Elemente din scoala aruncarii:

-alergare cu joc de glezne

-alergare cu genunchii sus

-alergare cu pendularea gambei

Pasul alergator de accelare

Startul de jos si lansarea de la start

-cunostinte teoretice despre:

-startul corect

-pastrarea culoarului de alergare

Handbal

-pasa cu o mana de la umar:de pe loc si din deplasare

-prinderea cu doua maini,de peloc si din deplasare

-driblingul simplu

-aruncarea la poarta de pe loc

-aruncarea la poarta cu pasi adaugati

-pozitia fundamentala

-procedee tehnice specificeportarului

-repunerea mingii in joc de catre portar

-depasirea

-marcajul adversarului aflat in posesiamingii si demarajul

-sistemul de atac in semicerc

-asezarea in aparare in sistemul 6:0

-variante de joc cu tema

-cunostinte teoretice privind regulile de joc:pasi,fault,dublu dribling

Scoala Generala Apaczai Csere Janos

Loc.Apata

Clasa a V-a

Plan calendaristic

Anul scolar 2009-2010

Semestrul al II-lea

Unitatea de invatare

Comp. specifice

Continuturi

Nr ore alocate

Saptamana

Obs.

Dezcoltarea fortei

Forta dinamica segmentara

Forta segmentara in regim de rezistenta

Gimnastica acrobatica

Variante de legare a elementelor acrobatice insusite

Cunsostinte teoretice despre greseli frecvente de executie

Sarituri la aparate

Saritura in sprijin ghemuit pe lada de gimnasaticasituata transversal,urmata de coborare prin saritura dreapta.

Cunostinte teoretice despre greselile de executie.

Deprinderi motrice utilitar-aplicative

1.Escaladarea

-prin apucare si pasire pe aparat

-prin apucare si rulare pe partea anteriaoa a corpului

2.Tractiunea

-pe banca de gimnastica

-pe perechi

3.Impingerea

-cu deplasarea propriului corp,prin actiunea bratelor si picioarelor

4.Transport de obiecte

-individula

-in grup

5.Catararea-coborarea

-la scara fixa

-pe plan inclinat

Saritura in lungime

Elementele din „scoala sariturii”:

-pasul saltat

-pasul sarit

Saritura in lungime cu elan 1+1/2 pasi in aer:-elan

-bataie libera si desprindere de pe un picior

-cunostinte teoretice despre regula masurarii lungimii sariturii

Dezvoltare indemanarii

Coordonarea segmentelor fata de corp

Echilibrul:

-in pozitii statice

-in deplasare pe suprafete inguste,situate pe diferite inaltimi

Sarituri la aparate

-saritura in sprijin ghemuit pe lada de gimnastica situata transversal,urmata de coborare prin saritura dreapta

-cunostinte teoretice despre greselile de executie

Deprinderi motrice utilitar-aplicative

1.Mersul

-pe varfuri

-ghemuit

-cu pas fandat

2.Alergarea

-pasul de alergare

-pe ditectii diferite

-cu ocolire de obstacole

3.Saritura

-cu desprindre de pe unul si de ambele picioare:

-de pe loc

- din deplasare

-pe si de pe obiecte/aparate

4.Aruncarea si prinderea

-aruncarea azvarlita

-aruncarea lansata cu doua maini de jos

-prinderea cu doua maini

5.Catararea-coborarea

-la scara fixa

-pe plan inclinat

6.Tararea

-pe genunchi si pe coate

Dezvoltarea fortei

Forta dinamica segmentara

Forta segmentara in regim de rezistenta

Gimnastica acrobatica

Elemnte statice:

-cumpana pe un genunchi si pe un picior

-semisfoara

-podul de jos

-stand pe omoplati

Elemente dinamice:

-rulari

-rostogoliri inainte si inapoi din ghemuit in ghemuit

-rostogolireinapoi din ghemuit in departat

Variante de legare a elementeloracrobatice insusite

Cunostinte teoretice despre greseli frecvente de executie

Handbal

Pasa cu o mana de la umar:de pe loc si din deplasare

Prinderea cu doua maini,de pe loc si din deplasare

Driblingul simplu

Aruncare la poarta de pe loc

Aruncarea la poarta cu pasi adaugati

Pozitia fundamentala

Procedeetehnice specifice portarului

Repunerea mingii in joc de catre portar

Depasirea

Marcajul adversarului aflat in posesia mingii si demarcajul

Sistemul de atac in semicerc

Asezarea in aparare in sistemul 6:0

Variante de joc cu tema

Cunostinte teoretice privind regulile de joc:pasi,fault,dublu dribling.

Dezvoltarea rezistentei

Rezistenta cardio-respiratorie

Alergare de rezistenta

-pasul alergator lansat de semifond

-startul de sus si lansarea de la start

-alergare in grup

-coordonarea respitatiei cu ritmul pasilor de alergare

-cunostinte teoretice despre regula depasirii adversarului

Intocmit,

Prof.

Scoala Generala „Apaczai Csere Janos” -loc.Apata Clasa a V-a

Esalonare anuala aunitatilor de invatare

Anul scolar 2009/2010







loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




Instructor si campul de tensiune intre pretentie si realitate - fotbal
TERMINOLOGIA GIMNASTICII
Tactica in joc - fotbal
Traumatisme pe ramuri sportive
PROIECT KINETOTERAPIE - Kinetoterapia tulburarilor de statica secundare entorsei de genunchi
INDICATII PRIVIND EXECUTIA - FOTBAL
Teoria si Practica Activitatilor Motrice
Cinci antrenamente favorite in fotbal



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu