CLASIFICAREA RAPORTURILOR DE SUBORDONARE ADMINISTRATIVA

CLASIFICAREA RAPORTURILOR DE SUBORDONARE ADMINISTRATIVA

1.) Dupa continut, Subordonarea administrativa completa  se defineste atat sub aspect organic, cat si

func­tional.

- Subordonarea organica are un continut larg care rezida in obligativitatea autoritatii ierarhic

inferioare de a se organiza si de a functiona conform dispozitiilor autoritatii supraordonate.

- Subordonarea functionala este mai limitata si are, de regula, in vedere doar simpla coordonare a

activitatii institutiilor din subordine fata de care se exercita drepturi limitate. Aceasta din urma subordonare poate fi delegata altei institutii specializate ;

- Subordonarea combinata, poate functiona concomitent fata de mai multe autoritati: de pilda,

serviciile publice deconcentrate in teritoriu se subordoneaza organic si functional fata de ministerul de resort, dar numai functional fata de prefect.

2) .Dupa modul de exercitare,

-subordonarea poate fi directa, atunci cand raportul ierarhic nu are o treapta intermediara, asa cum

se realizeaza intre guvern-minister, sau intre guvern-perfect;

subordonare indirecta, cand in raportul de subordonare se interpun mai multe trepte ierarhice

asa cum  este cazul intre un minister-directie judeteana-serviciu muncipal-agent comunal.

3.) Dupa numarul subordonarilor, avem subordonare unica si subordonare multipla (dubla, tripla).

4.) Dupa natura autoritatii fata de care opereaza,

subordonarea poate fi unica, respectiv fata de o singura autoritate, sau fata de un singur sistem

de autoritati;

- subordonare multipla, fata de mai multe autoritati, de regula, diferite sub aspectul competentei

materiale sau teritoriale; de pilda, serviciile public deconcentrate in teritoriu se subordoneaza sub aspect organic ministerului, dar sub aspect functional prefectului judetului.

5) . Dupa pozitia subordonarii distingem,

- subordonarea orizontala, de regula, fata de o autoritate de la acelasi nivel teritorial (de pilda, la nivel central intre guvern-minister);

- subordonarea pe verticala de pilda, la nivele teritoriale diferite, intre minister si directia judeteana subordonata ministerului respectiv.

6). Dupa intinderea atributiilor proprii unei autoritati sau institutii publice se poate distinge o subordonare centralizata (in formele ei strict centralizate si deconcentrate) si o subordonare necentralizata (in formele ei descentralizate).