Consiliul judetean

Consiliul judetean

1. Componenta, alegerea si constituirea

Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean este o autoritate locala autonoma deliberativa.

In componenta consiliului judetean intra consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile legii alegerilor locale. Desemnarea candidatilor alesi se face dupa acelasi sistem de scrutin ca in cazul alegerii consiliului local.

Numarul consilierilor se stabileste de prefect, in functie de populatia judetului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii economice la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile. Numarul minim este de 30 consilieri, pentru judetele avand o populatie de pana la 350.000 locuitori, iar numarul maxim este de 36, pentru judetele cu peste 650.000 locuitori.

Constituirea consiliului judetean se face potrivit prevederilor legii referitoare la constituirea consiliilor locale, adaptate corespunzator, cu precizarea ca sedinta este condusa de presedintele consiliului judetean. Legea nr. 215, ca si legea nr. 69/1991, nu precizeaza daca exista o incompatibilitate intre calitatea de consilier local si cea de consilier judetean. In ce priveste posibilitatea de a candida atat pentru functia de consilier local cat si pentru cea de consilier judetean, nu exista nici o incompatibilitate, Legea nr. 67/2004 aratand ca o persoana poate candida pentru un singur consiliu local, pentru un singur consiliu judetean si pentru o singura functie de primar. Candidatii declarati alesi atat in functia de consilier local cat si in cea de consilier judetean, sunt obligati ca , in termen de 15 zile de la data ultimei validari, sa opteze pentru una din cele doua calitati. Legea 161/2003, prevede in Cartea 1, Titlul IV, Capitolul 3, Sectiunea 3, ca o persoana nu poate exercita in acelasi timp un mandat de consilier local si un mandat de consilier judetean

2. Organizarea interna si functionarea

Mandatul consiliului judetean este de 4 ani si poate fi prelungit in aceleasi conditii si in acelasi mod ca si mandatul consiliului local.

Exercitarea mandatului se face de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou ales.

Consiliul judetean lucreaza in sedinte ordinare si extraordinare. Sedintele ordinare se tin lunar, fiind convocate de presedintele consiliului judetean. In cazul in care presedintele consiliului judetean se afla in imposibilitate de a efectua convocarea, aceasta se va face de catre vicepresedintele desemnat in conditiile legii.

Ori de cate ori este nevoie, consiliul judetean se poate intalni in sedinte extraordinare. Initiativa convocarii acestor sedinte, poate apartine presedintelui consiliului, unei proportii de cel putin 1/3 din numarul consilierilor sau prefectului adresata presedintelui consiliului judetean. Legea precizeaza ca se poate lua initiativa unei sedinte extraordinare in cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.

Convocarea consiliului judetean se face in scris, prin intermediul secretarului judetului, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel mult 3 zile inaintea celor extraordinare. Invitatia la sedinta va contine data, ora, locul desfasurarii si ordinea de zi a sedintei.

Convocarea consiliului se poate face si de indata, in caz de forta majora si in caz de maxima urgenta.

Aceleasi reguli legale privind functionarea consiliului local in legatura cu informarea locuitorilor asupra ordinii de zi, cvorumul de sedinta, caracterul public al sedintelor, aprobarea si modificarea ordinii de zi, se aplica si consiliului judetean.

Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedintele consiliului judetean sau, in lipsa acestuia de vicepresedintele desemnat in conditiile legii. Daca si acesta din urma lipseste, sedinta va fi condusa de celalalt vicepresedinte sau de un consilier ales cu votul majoritatii consilierilor prezenti.

Prevederile referitoare la desfasurarea sedintei, modalitatea de vot, intocmirea si adoptarea procesului‑verbal, pastrarea proceselor‑verbale, data de la care hotararile produc efecte, termenul de aducere la cunostinta publica a hotararilor, organizarea comisiilor de specialitate, participarea unor persoane la sedinta, sunt aceleasi ca si pentru consiliile locale. 

Dizolvarea de drept a consiliului judetean se produce in urmatoarele situatii (art. 55 alin.1 raportat la art. 99 alin.1):

consiliul judetean nu se intruneste timp de 2 luni consecutiv;

consiliul judetean nu a adoptat, in 3 sedinte ordinare consecutive, nici o hotarare;

numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti.

La aparitia uneia din situatiile in care consiliul este dizolvat de drept, secretarul judetului sau orice alta persoana interesata sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la aceasta. Instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea consiliului judetean. Hotararea instantei este definitiva si se comunica prefectului. Aceeasi observatie se impune, ca si in cazul consiliului local, anume ca hotararea instantei se comunica partilor, respectiv consiliul judetean si persoana care a facut sesizarea, conform regulilor procedurale, acestea fiind indreptatite a exercita si calea de atac a recursului. Hotararea se comunica si prefectului pentru ca acesta sa ia masura organizarii alegerilor pentru un nou consiliu judetean, daca este cazul.

Consiliul judetean poate fi dizolvat prin referendum, organizat la solicitarea a cel putin 20% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatii administrativ teritoriale. Procedura de desfasurare a referendumului este aceeasi ca si in cazul celui organizat pentru dizolvarea consiliului local.

Pe perioada in care consiliul judetean este dizolvat, problemele curente ale administratiei vor fi rezolvate de secretarul l judetului in baza unei imputerniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administratiei si Internelor.

Statutul juridic al consilierilor judeteni este conturat de aceleasi dispozitii ale Legii nr. 393/2004 care contureaza si statutul juridic al consilierilor locali. Mandatul de consilier judetean inceteaza de drept in aceleasi si­tuatii ca si pentru consilierii locali. Consiliul judetean constata prin ho­ta­rare incetarea mandatului, la initiativa Presedintelui Consiliului judetean. In caz de incompatibilitate, consiliul judetean va fi sesizat de Agentia Nationala pentru Integritate (art. 48 alin.1 lit. h) din Legea nr. 144/2007). In legatura cu posibilitatea consilierilor de a ataca hotararea consiliului judetean prin care s-a constatat incetarea inainte de termen a mandatului, sunt valabile aceleasi dispozitii si comentarii mentionate in legatura cu consilierii locali

3. Atributiile consiliului judetean

Scopul consiliului judetean, de coordonare a consiliilor locale in vederea asigurarii serviciilor judetene, se realizeaza prin urmatoarele categorii de atributii:

a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean, ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean, constand in:

- alegerea, din randul consilierilor judeteni, a unui presedinte si a doi vicepresedinti;

- adoptarea de hotarari privind infiintarea sau reorganizarea de institutii, servicii publice si societati comerciale de interes judetean, precum si reorganizarea regiilor autonome de interes judetean, in conditiile legii;

- aprobarea regulamentului de organizare si functionare a consiliului judetean, a organigramei, statul de functii, regulamentului de organizare si functionare ale aparatului de specialitate, precum si ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean;

- exercitarea, in numele judetului, a tuturor drepturilor si obligatiilor corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome, in conditiile legii;

- numirea, sanctionarea si dispozitia privind suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, in conditiile legii, pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes judetean;

b) atributii privind dezvoltarea economico-sociala a judetului, constand in:

- aprobarea, la propunerea presedintelui consiliului judetean, a bugetului propriu al judetului, a virarilor de credite, a modului de utilizare a rezervei bugetare si contului de incheiere a exercitiului bugetar;

- aprobarea, la propunerea presedintelui consiliului judetean, a contractarii si/sau garantarii imprumuturilor, precum si a contractarii de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare in numele judetului, in conditiile legii;

- stabilirea de impozite si taxe judetene, in conditiile legii;

- adoptarea de strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala si de mediu a judetului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispozitia, aprobarea si urmarirea, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate, privind masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

- stabilirea, pe baza avizului consiliilor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale implicate, proiectelor de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a acestuia si a unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmarirea modului de realizare a acestora, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale, orasenesti sau municipale implicate;

- aprobarea documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes judetean, in limitele si in conditiile legii.

c) atributii privind gestionarea patrimoniului judetului;

d) atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

e) atributii privind cooperarea interinstitutionala;

f) alte atributii prevazute de lege.

4. Presedintele si vicepresedintii consiliului local

Presedintele consiliului judetean se alege prin vot direct, in conditiile Legii nr. 67/2004.

Validarea alegerii presedintelui consiliului judetean se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a tribunalului, de catre presedintele tribunalului sau inlocuitorul acestuia. Alegerea poate fi invalidata daca se constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea consilierului s-a facut prin frauda electorala, constatata in conditiile Legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale. Hotararea de validare sau invalidare poate fi atacata le curtea de apel in termen de doua zile de la aducerea la cunostinta publica. Curtea de apel se pronunta in termen de doua zile de la sesizare, hotararea fiind definitiva si irevocabila. In termen de doua zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii de validare, presedintele consiliului judetean care a fost validat depune in fata presedintelui tribunalului si a prefectului, in sedinta publica, juramantul prevazut in art. 89 alin. 6 din Legea nr. 215/2001 republicata.

Consiliul judetean alege, dintre membrii sai, doi vicepresedinti, cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie. Durata mandatului acestora este egala cu cea a mandatului consiliului judetean. Vicepresedintii consiliului judetean isi pastreaza calitatea de consilier.

Dispozitiile art. 28 alin.1 al Legii 393/2004 cu privire la suspendarea contractului de munca sau a actului de numire pe durata exercitarii mandatului se aplica si vicepresedintilor consiliului judetean.

Legea nr. 393/2004 mentioneaza in legatura cu raspunderea presedintelui si vicepresedintelui consiliului judetean ca, pentru abateri grave si repetate, acestia pot fi sanctionati cu mustrare, avertisment, diminuarea indemnizatiei cu 5-10% pe timp de 1-3 luni, eliberarea din functie (art. 69 din Legea nr. 393/2004). Ultimele doua sanctiuni se aplica prin hotarare a consiliului judetean, adoptata cu o majoritate de 2/3. Pentru sanctionarea presedintelui consiliului judetean propunerea trebuie sa apartina unui numar de cel putin 1/3 din numarul consilierilor. Pentru sanctionarea vicepresedintelui, propunerea este atributia presedintelui consiliului judetean.

In ce priveste sanctiunea eliberarii din functie, art. 69 alin.4 din Legea 393/2004 precizeaza ca aceasta poate fi aplicata numai daca se face dovada ca presedintele sau vicepresedintele consiliului judetean au incalcat Constitutia, celelalte legi ale tarii sau au prejudiciat interesele tarii, ale unitatii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala respectiva. Nu se precizeaza in ce mod trebuie facuta aceasta dovada. Apreciem ca dispozitiile Legii 215/2001 erau superioare din acest punct de vedere, intrucat in art. 113 se prevedea ca pentru eliberarea din functie a vicepresedintelui consiliului judetean este nevoie ca sa se fi constatat prin hotarare judecatoreasca irevocabila ca acestia, in exercitarea sarcinilor ce le‑au revenit, au contravenit intereselor generale ale statului sau ale judetului ori au incalcat Constitutia si legile tarii. Apreciem ca si fata de formularea din legea nr. 393/2004, existenta unei hotarari judecatoresti este necesara. Aceeasi discutie se impune ca si in cazul viceprimarului, in sensul ca, in art. 101 alin. 3 al Legii nr. 215/2001exista o alta prevedere, conform careia eliberarea din functie a vicepresedintilor consiliului judetean se face cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie, la propunerea a cel putin unei treimi din numarul acestora. Eliberarea din functie a vicepresedintilor consiliului judetean nu se poate face in ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judetean.

Prin Legea nr. 35/2008 s-a modificat Legea nr. 215/2001 in sensul ca presedintele consiliului judetean este ales prin vot direct si nu indirect, de catre consiliul judetean asa cum stabilea versiunea initiala a Legii nr. 215/2001. Desi in celelalte legi incidente au fost facute modificarile corespunzatoare, ramane surprinzator faptul ca art. 69 al Legii nr. 393/2004 a ramas nemodificat, permitand consiliului judetean sa aplice sanctiuni presedintelui consiliului si, mai mult, sa-l elibereze din functie, in conditiile in care acesta a fost ales prin vot direct.

Incetarea mandatului consilierului care a fost ales vicepresedinte al consiliului judetean conduce si la incetarea mandatului de exercitare a acestor functii.

Principalele atributii ale presedintelui consiliului judetean sunt descrise in art. 104 alin.1 din Legea nr. 215/2001. Pentru indeplinirea atributiilor sale, presedintele consiliul judetean poate infiinta, in limita numarului maxim de posturi aprobate, cabinetul presedintelui, compartiment distinct format din maximum 5 persoane.

La nivelul judetelor, presedintele consiliului judetean poate propune consiliului judetean infiintarea functiei de administrator public, in limita numarului maxim de posturi aprobate. Administratorul public poate indeplini, in baza unui contract de management, incheiat in acest sens cu presedintele consiliului judetean, atributii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes judetean, presedintele consiliului judetean putandu-i delega, in conditiile legii, calitatea de ordonator principal de credite. Numirea si eliberarea din functie a administratorului public se fac de presedintele consiliului judetean, pe baza unor criterii, proceduri si atributii specifice, aprobate de consiliul judetean. Numirea in functie se face pe baza de concurs.

Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele fizice si juridice romane si straine, precum si in justitie.

Legea nr. 215/2001 renunta la calificarea presedintelui consiliului judetean ca "seful administratiei publice judetene", dar il face raspunzator de buna functionare a administratiei judetului. Este de observat ca atributiile sale sunt in multe situatii similare cu cele ale primarului pe plan local si se deosebesc radical de atributiile presedintelui de sedinta al consiliului local.

Presedintelui consiliului judetean i se aplica in mod corespunzator prevederile legii referitoare la primar in legatura cu incetarea de drept a mandatului si suspendarea de drept a mandatului.

Presedintele consiliului judetean raspunde contraventional fata de prefect pentru nepunerea in aplicare, cu rea-credinta, a hotararilor consiliului judetean; neprezentarea in termenul prevazut de Legea finantelor publice locale a proiectului bugetului unitatii administrativ-teritoriale din culpa sa; neprezentarea rapoartelor prevazute de lege, din culpa sa; neluarea masurilor necesare, stabilite de lege, in calitatea sa de reprezentant al statului in unitatea administrativ-teritoriala. Contraventia este constatata si sanctionata de prefect.

5. Aparatul de specialitate al consiliului judetean

Aparatul de specialitate al consiliului judetean este subordonat presedintelui acestuia. Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegata vicepresedintilor sau secretarului.

Functionarii din aparatul de specialitate se bucura de stabilitate in functie, conform legii.

Structura aparatului de specialitate a consiliului judetean este similara cu cea a consiliului local, tinand cont de specificul atributiilor consiliului judetean si al presedintelui acestuia.

6. Actele consiliului judetean si ale presedintelui consiliului judetean

In exercitarea atributiilor sale, consiliul judetean adopta hotarari, in conditiile legii. Acestea se semneaza de presedintele consiliului judetean sau de cel care a condus sedinta si se contrasemneaza pentru legalitate de secretarul judetului.

Conform Legii nr. 215/2001, in exercitarea atributiilor sale presedintele consiliului judetean emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Aceste acte devin executorii dupa ce au fost aduse la cunostinta publica sau au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz (art. 106 alin.1). In literatura de specialitate^[2] a fost criticata aceasta prevedere a legii, aratandu‑se ca nu este in acord cu Constitutia care, desemneaza numai consiliul judetean ca fiind o autoritate a administratiei publice locale. Dispozitiile Legii 215/2001 creeaza practic o noua autoritate a administratiei publice cu drept de a emite acte normative.

Controlul asupra actelor emise de consiliul judetean se exercita de catre prefect, conform art. 123 alin. 5 din Constitutie si art. 115 alin. 7 din Legea nr. 215/2001. Nu exista mentiuni speciale privind controlul de tutela administrativa asupra dispozitiilor presedintelui consiliului judetean in Legea nr. 215/2001 republicata si nici in Legea nr. 340/2004 republicata. Doar in art. 3 alin.1 din Legea nr. 554/2004 republicata se mentioneaza, la modul general ca prefectul poate ataca direct in fata instantei de contencios administrativ actele emise de autoritatile administratiei publice locale, daca le considera nelegale.