Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » cadastru topografie
CADASTRU - Intocmirea planului cadastral la scara 1:2000

CADASTRU - Intocmirea planului cadastral la scara 1:2000


UNIVERSITATEA TEHICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE GEODEZIE

 

Intocmirea planului cadastral la scara 1:2000



Au fost raportate punctele de coordonate cunoscute situate pe limita intravilanului si a sectoarelor in AutoCAD obtinundu-se astfel planul cadastral.

Pct

X [m]

Y [m]

Intarvilanul este partea din teritoriul administrativ care cuprinde perimetrul condtruibil sau vatra de sat si terenurile cu constructiile si instalatiile aferente zonelor functionale ale localitatii, situate in afara perimetrului construibil sau al vetrei de sat.

Limita este linia care detemina configuratia sau forma geometrica a unitatilor teritoriale cadastrale, a detaliilor liniare, a categoriilor de folosinta, a tipurilor de sol si a claselor bonitare, a categoriilor de terenuri, etc.

Subdiviziunile in intravilan sunt constituite din urmatoarele unitati cadastrale:

Sectorul cadastral reprezinta o grupare de corpuri de proprietate care sunt delimitatede detalii liniare respectiv drumuri, cai ferate, ape, etc. Nu sufera modificari curente , are mai multi proprietari si mai multe categorii de folosinta.

Corpul de proprietate este asimilat cu bunul imobil si este constituit dintr-o parcela, sau mai multe parcele alipite care apartin unui singur proprietar sau mai multor proprietari in indiviziune, poate avea una sau mai multe categorii de folosinta.

Parcela este o subdiviziune a corpului de proprietate care are o singura categorie de folosinta si un singur proprietar, sau poate fi detinuta de mai multi proprietari in induviziune.

Subparcela este o subdiviziune a parcelei si este definita de insusirile calitative ale terenului.

SECTOR 1

SECTOR 4

SECTOR 9

SECTOR 10

SECTOR 2

SECTOR 5

SECTOR 6

SECTOR 11

SECTOR 3

SECTOR 7

SECTOR 12

SECTOR 8


Numerotarea cadastrala pentru sectoare cadastrale,

corpuri de proprietate, parcele si detalii liniare

Numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale se face cu cifre arabe, intr-un cerc cu diametrul de 7 mm, incepand cu numarul 1 din partea de NV a intravilanului si se continua in mod crescator parcurgand tot teritoriul in zig-zag, pana cand se ajunge la ultimul sector din partea sud-est sau sud-vest.

Numerotarea cadastrala a corpurilor de proprietate se face cu cifre arabe, incepand cu numarul 1 pentru corpul de proprietate din partea de NV a primului sector cadastral. Se continua pana cand se ajunge la ultimul corp de proprietate situat in sud. Se trece in sectorul 2, incepand din partea de NV in continuare procedand ca in modul descris, pana la ultimul. Se procedeaza identic cu toate sectoarele.

Numerotarea cadastrala a parcelelor - se numeroteaza in cadrul fiecarui corp de proprietate incepand cu numarul 1 pentru parcela de folosinta curai contrucaii. Numerotarea parcelelor este urmata de simbolul categoriei de folosinta. Parcelele cu aria mai mica de 50m2 nu se numeroteaza separat ci se incadreaza in parcelele alaturate.

Detaliile liniare care reprezinta ape curgatoare, canale, diguri, cai ferate, drumuri clasate care se numeroteaza separat, ca parcele, in cadrul unui sector considerat ca avand numarul 0. Aceste detalii vor primi numere separat in intravilan si separat in extravilan, pe tronsoanele determinate pe ele prin intersectare cu limita intravilanului. La determinarile segmentelor se tine seama de importanta segmentului liniar data de ierarhia lor:

- riul ;

- digurile ;

- caile ferate ;

- drumurile nationale ;

- drumurile judetene ;

- drumurile comunale ;

- drumurile de exploatare ;

In intravilan , la cai de comunicatii se adauga :

- bulevarde ;

- strazi principale ;

- strazi secundare ;

Adrese postale ale imobilelor in sectorul 9:

Nr. Sector

Nr. Imobil pe plan

Strada

Numar

postal

9

74

Targoviste

1

75

Bran

12

76

Bran

14

77

Targoviste

78

Targoviste

79

Bran

80

Bran

81

Bran

82

Bran

83

Targoviste

7

84

Snagov

35

85

Snagov

86

Bran

Calculul ariilor suprafetelor pe unitati cadastrale

Notiunea de suprafata in cadastru este considerata ca fiind aria (masura exprimata in valori numerice) unui contur inchis proiectat intr-un plan orizontal.

In cadastrul general calculul suprafetelor se face analitic, din coordonatele punctelor de contur ale teritoriului administrativ (perimetrul extravilan si intravilan subdivizat in sectoare cadastrale), ale corpurilor de proprietate si parcelelor rezultate in urma prelucrarii masuratorilor de teren si operatiilor de birou.

Valorile suprafetelor calculate inscrise in documentele cadastrului general, se exprima in metri patrati.

Succesiunea operatiilor

In lucrarile de introducere a cadastralui general, planurile cadastrale se intocmesc in final sub forma digitala si prin urmare, suprafetele se vor determina analitic din coordonatele punctelor de pe conturul unitatilor administrativ - teritoriale si ale unitatilor cadastrale. Daca se folosesc aceleasi coordonate pentru punctele de pe contururile geometrice ale detaliilor, nu este necesar sa se faca o compensare a suprafetelor.

Calculul analitic al suprafetelor se face pentru: teritoriul administrativ, extravilan, intravilan, sectoare cadastrale, detalii liniare, corpuri de proprietate, parcele.

Pentru controlul calculelor se au in vedere urmatoarele:

suma suprafetelor parcelelor componente ale unui corp de proprietate este egala cu suprafata calculata a corpului de proprietate;

suma suprafetelor corpurilor de proprietate este egala cu suprafata calculata a sectoarelor cadastrale;

suma suprafetelor sectoarelor cadastrale si a detaliilor liniare este egala cu suprafata calculata a intravilanului.

Metode de determinare a suprafetelor

Alegerea metodelor de determinare a suprafetelor se face functie de:

modul de intocmire a planului cadastral;

precizia ceruta la determinare;

scara planului;

starea planului si suportul pe care este intocmit planul cadastral;

mijloacele de calcul avute la dispozitie.

Metodele si procedeele de determinare a suprafetelor difera in functie de natura datelor masurate (numerice sau grafice), de performantele mijloacelor tehnice si tehnologiilor utilizate si se pot clasifica astfel:

Metode numerice;

Metode grafice;

Metoda combinata ;

Metoda mecanica;

Aria intravilanului s-a calculat cu ajutorul comenzilor programului ACAD folosind polilinii. Atat ariile cat si coordonatele punctelor au fost obtinute folosind comanda list (se afiseaza suprafata ceruta in m2 si coordonatele punctelor de pe conturul poliliniei).

Nr │Coordonate pct.de contur │ Lungimi ║

Pct ├────────────┬────────────┤ laturi ║

│ X [m] │ Y [m] │ D(i,i+1)║

║ 0 │ 1 │ 2 │ 3 ║

1001 │ 3797.650 │ 5511.280 64.566 ║

1002 │ 3762.440 │ 5565.400 │ 113.084 ║

1003 │ 3651.000 │ 5584.610 12.418 ║

1004 │ 3638.640 │ 5585.810 64.992 ║

1005 │ 3574.010 │ 5578.960 64.735 ║

1006 │ 3510.310 │ 5590.490 21.145 ║

1007 │ 3509.100 │ 5569.380 52.349 ║

1008 │ 3456.900 │ 5565.430 │ 1.817 ║

1009 │ 3456.140 │ 5563.780 26.223 ║

1010 │ 3445.240 │ 5587.630 39.915 ║

1011 │ 3406.160 │ 5595.750 20.963 ║

1012 │ 3388.600 │ 5584.300 12.435 ║

1013 │ 3376.240 │ 5585.660 │ 155.521 ║

1014 │ 3224.560 │ 5551.310 │ 109.606 ║

1015 │ 3258.710 │ 5447.160 71.200 ║

1016 │ 3258.610 │ 5375.960 26.342 ║

1017 │ 3253.860 │ 5350.050 34.010 ║

1018 │ 3243.210 │ 5317.750 73.062 ║

1019 │ 3238.990 │ 5244.810 44.865 ║

1020 │ 3279.220 │ 5224.950 11.997 ║

1021 │ 3290.760 │ 5221.670 40.561 ║

1022 │ 3330.030 │ 5211.520 19.022 ║

1023 │ 3328.500 │ 5192.560 47.408 ║

1024 │ 3375.040 │ 5183.530 12.007 ║

1025 │ 3386.550 │ 5180.110 │ 163.525 ║

1026 │ 3550.040 │ 5176.750 15.016 ║

1027 │ 3564.840 │ 5174.210 │ 144.235 ║

1028 │ 3708.460 │ 5160.910 55.751 ║

1029 │ 3711.650 │ 5216.570 49.671 ║

1030 │ 3761.320 │ 5216.330 76.179 ║

1031 │ 3783.130 │ 5289.320 24.986 ║

║ 10 │ 3789.650 │ 5313.440 │ 198.002 ║

S(15)=209547.73mp P=1867.604m ║

Strada

Suprafata [m2]

Strada

Suprafata [m2]

Vlad Tepes

Tomis

Sighisoara

Targoviste

Intrate Rucar

Bucuresti

Bistrita

Bran

Snagov

Husi

Alba Iulia

Sibiu

Brasov

Numar sector

Suprafata sectorului

Numarul cadastral al imobilului

Suprafata imobilului

sector 6

[mp]

[mp]

sector 1

sector 7

sector 2

sector 8

sector 3

sector 9

sector 4

sector 10

sector 5

sector 11

sector 12

Calculul suprafetelor parcelelor si constructiilor pentru sectorul 9

Numarul cadastral al imobilului

Suprafata imobilului

Numarul cadastral al parcelei

Suprafata parcelara

Numarul corpului de cladire

Suprafata construita la sol

Suprafata desfasurata

Suprafata totala cladiri

Obs.

[mp]

[mp]

[mp]

[mp]

[mp]

1 CC

C 1

1 CC

C 1

1 CC

C 1

2 A

1 CC

C 1

C 2

C 3

1 CC

C 1

2 A

1 CC

C 1

C 2

1 CC

C 1

C 2

1 CC

C 1

1 CC

C 1

1CC

C 1

C 2

C 3

2 A

3 V

1 CC

C 1

1CC

C 1

1CC

C 1

Calcule topografice specifice activitatii de cadastru

  1. Coborarea unei perpendiculare

Se dau dreapta AB prin coordonatele punctelor de capat si un punct C exterior acesteia .

Se cere sa se coboare o perpendiculara din acest punct pe dreapta AB. Rezolvarea consta in determinarea coordonatelor punctului M (piciorul perpendicularei.)

  • Procedeul analitic

Pct.

X [m]

Y [m]

C

3761.32

5216.33

A

3711.65

5216.57

B

3783.13

5289.32

Punctele A, B, C sunt punctele 8 , 1 respectiv 9 din sectorul 1

1

SACB=

1

=1815.324mp

1

D=101.990 m

d = 2SACB/D = 35.598 m

Pct.

X [m]

Y [m]

M

3737.040

5241.517

  • Procedeul trigonometric

Coordonatele punctelor cunoscute:

Pct.

X [m]

Y [m]

sinΘ/cosΘ

C

3761.32

5216.33

50,5606

A

3711.65

5216.57

0.713

B

3783.13

5289.32

0.701


Astfel pentru punctul M obtinem coordonatele:

Pct.

X [m]

Y [m]

M

3737.040

5241.517

5241.517

  1. Ridicarea unei perpendiculare

  • Procedeul analitic

In acest caz se cunosc distantele d si D:

D

40.095

d

19.615

Precum si coordonatele punctelor A si B:

Punct

X[m]

Y[m]

A

3502.99

5486.94

B

3467.65

5468

Punctul A este punctul 2 si punctul B este 3 din sectorul 5.

Coordonatele punctului M se calculeaza:

Punct

X[m]

Y[m]

M

3476.916

5450.711

3502.99

5486.94

SAMB=

3467.65

5468

= 393.238m2

3476.916

5450.711

  • Procedeul trigonometric

Punct

X[m]

Y[m]

M

3476.916

5450.711

  1. Detasare paralele in poligon

Din poligonul 12345 de suprafata S = 6014.981 se cere sa se detajeze s = S1MN32 = 3037.150 a.i. dreapta de detasare MN sa fie paralela cu latura 12.

Se construieste dreapta 3E paralela cu 12 si se determina coordonatele punctului E.

XE = 3302.263

YE = 5300.174

Se calculeaza suprafata s1

s1 = S 1E32 = 2082.303

se calculeaza Δs = s - s1 = 954.847

A = S34E = 2190.737

B = S35E = 2423.585

E = S4E53 = S453 - S45E = 681.644


XM = 3242.260 XN = 3242.260

YM = 5313.280 YN = 5301.335

  1. Detasarea paralela in trapez

  • Procedeul analitic

Punct

X[m]

Y[m]

A

3447.14

5563.78

B

3445.24

5587.63

C

3406.16

5595.75

D

3388.6

5584.3

Punctele A,B,C,D sunt punctele 2,3, 4, 5 din sectorul 10.

Detasarea paralela in trapez se reduce la detasarea in paralel in triunghi de la baza spre varf, baza triunghiului fiind baza mare a trapezului iar cel de al treilea punct fiind punctul aflat in prelungirea laturilor trapezului.

Coordonatele punctului de intersectie a prelungirilor laturilor se determina cu metoda intersectiei a doua drepte.

XV = 3442.692m

YV = 5619.573m

Astfel detasarea paralela se va face in triunghiul ADV

Punctele A,B,si C sunt punctele 1,9 rspectiv 8 din sectorul 1.

Punct

X[m]

Y[m]

A

3447.14

5563.78

D

3388.6

5584.3

V

3442.692

5619.573


si[mp]

ρM

ρN

XM[m]

YM[m]

XN[m]

YN[m]

973.622

1,914

0,085

3446.445

5572.501

3397.055

5589.813

  • Procedeul trigonometric

In acest caz sunt date coordonatele punctelor A,B,C si suprafata impusa s, si se cer coordonatele punctelor de capat ale liniilor de detasare M(X,Y) si N(X,Y) si elemente de detasare: a1,b1,c1 si d1

Urmatoarele relatii trebuiesc calculate pentru fiecare dreapta de detasare MiNi:

c1=(h-h1)/sinA

a1=(h-h1)/sinD


Punct

X[m]

Y[m]

D

3388.6

5584.3

V

3442.692

5619.573

A

3447.14

5563.78

Directie

Orientare

AV

209,6477

VD

384,2209

AD

282,0773

Unghi

u[gon]

ctg(u)

A

72,42958

0,462348

D

102,1436

-0,03369

Suprafata de detasat

Elemente de detasare

XM[m]

YM[m]

XN[m]

YN[m]

s1=973.622mp

h

336,29

3446.445

5572.501

3397.055

5589.813

h1

308,3038

c1

30,83276

a1

28,00214

b1

132,1585

b

144,1552

Rectificarea unui hotar

  • Metoda grafica:

Se considera hotarul frant 5-4-3-2-1 in sectorul 11 si se cere sa fie inlocuit cu o linie dreapta printr-o rezolvare grafica.

Rezolvarea grafica a rectificarii hotarului frant se va face astfel incat noul hotar sa treaca prin punctul 1 al hotarului initial. In acest scop se uneste punctul 3 cu punctul 5 si din punctul 4 se duce o paralela la linia 3-5, obtinandu-se punctul 4', se uneste punctul 2 cu punctul 4' si din punctul 3 se duce o paralela la linia 2-4', obtinandu-se punctul 3', se uneste punctul 1 cu punctul 3' si din punctul 2 se duce o paralela la linia 1-3', obtinandu-se punctul 2', dreapata 1-2' reprezinta noul hotar.

In final intre vechiul hotar frant si noul hotar se obtin suprafaetele care fac obiectul schimbului, astfel incat suprafetele cedate sa fie egale cu cele primate. Ariile suprafetelor cedate sau primite se vor determina pe cale grafica.

Scedat [m2]

Sprimit [m2]

1195.437

1175.979

Rectificarea hotarului administrativ-grafic

Rectificarea hotarului administrativ-grafic, verificarea suprafetelor.

  • Metoda analitica

Pe hotarul comunei A se considera punctul M, pe hotarul comunei B se alege un punct N si se calculeaza :

Coordonatele punctelor M si N se calculeaza cu relatia:

1

3385.65

5469.84

2

3324.44

5511.77

3

3320.05

5446.13

4

3287.5

5469.09

5

3258.71

5447.16

S1= 3921.489 mp, S=4769.223mp

Pentru obtinerea liniei de hotar cu conditia ca suprafata cedata sa fie egala cu cea primita, se calculeaza coordonatele unui punct P, pentru care aceste suprefete devin egale, astfel rezultand si nous linie de hotar: 1P





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.