Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » drept
Principiile dreptului mediului

Principiile dreptului mediului




PRINCIPIILE DREPTULUI MEDIULUI

sunt reguli esentiale de maxima generalitate care stau la baza acestei ramuri de drept.

se clasifica in:

I.      a) principii interne;

b) principii internationale sau externe.



II.     a) principii expres prevazute de lege;

b) principii doctrinare.

III.   a) principii de baza;

b) principii decizionale.

IV.a) principii traditionale;

b) principii noi.

V.a) principii generale;

b)principii speciale.

I.            a) Principiile interne

a1) de baza;

a2) decizionale.

b)Principii externe

b1) de baza;

b2) specifice cu caracter restrans.

A1.Principiile interne de baza

Principiul potrivit caruia protectia mediului constituie un obiectiv de interes public major

OUG 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin legea 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, statueaza expres ca ocrotirea mediului reprezinta un obiectiv de interes public major. Acest act normativ consacra caracterul de obiectiv de interes public major nu numai pentru valorile generale ale mediului, ci si pentru ceea ce constituie obiectul reglementarilor legislative cuprinse in legi speciale.

Constitutia Romaniei din 1991 revizuita prevede in art. 135, alin. 2, lit. b) obligatia statului de a se asigura ca exploatarea resurselor naturale se realizeaza in concordanta cu interesul national. Acest principiu are o serie de consecinte juridice precum:

a)      in materia asociatiilor si fundatiilor, una dintre conditiile prevazute de lege pentru ca o asociatie sau fundatie sa fie considerata de utilitate publica este ca activitatea acesteia sa se desfasoare in interes general sau al unei comunitati (asociatiile de protectie a mediului indeplinesc aceasta conditie);

b)      in materia exproprierii pentru cauza de utilitate publica, L 33/1994 prevede ca fiind de utilitate publica instalatiile de protectie a mediului, sistemele de prevenire si reducere a fenomenelor naturale periculoase, sistemele de combatere a eroziunii in adancime;

c)      in privinta limitarii dreptului de proprietate rezultata din folosirea subsolului unei proprietati private imobiliare, art. 44, alin. 5 din Constitutie prevede ca pentru lucrari de interes general autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, activitatile de inlaturare a consecintelor grave ale poluarii fiind lucrari de interes general.

Principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale este prevazut expres in art. 3, lit. a) din OUG 195/2005.

Integrarea politicilor de mediu in celelalte politici sectoriale (industrie, transport, agricultura, sanatate, etc.) constituie o prioritate in constructia societatii, avand drept scop imbunatatirea calitatii mediului si realizarea dezvoltarii durabile (mediu + privatizare= progres)

Obiectivul general al dezvoltarii durabile il constituie optimizarea interactiunii dintre 4 dimensiuni: economic, uman, ambiental si tehnologic, precum si dintre subsistemele care alcatuiesc cele 4 dimensiuni ale dezvoltarii durabile, plecand de la industrie, agricultura si energie si pana la investitii, asezari umane si biodiversitate.

Obiectivele strategice ale dezvoltarii durabile in domeniul protectiei mediului sunt reprezentate de:

protectia sanatatii umane;

utilizarea rationala a resurselor;

protectia;

conservarea;

imbunatatirea calitatii mediului.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile indeplineste un rol transsectorial in dezvoltarea economica si sociala a Romaniei, coordonand activitatea de integrare a politicii de mediu in celelalte politici sectoriale, in concordanta cu cerintele europene si internationale in vederea dezvoltarii durabile.

Principiul exercitarii de catre stat a dreptului suveran de a exploata resursele naturale in concordanta cu politica sa ecologica

Constitutia Romaniei revizuita consacra obligatia statului de a se asigura ca exploatarea resurselor naturale se efectueaza in concordanta cu interesul national.

Potrivit art. 21 din Declaratia de la Stockholm (1972), statele au dreptul suveran, in conformitate cu Carta ONU si principiile dreptului international de a-si exploata propriile resurse in functie de politica lor privind mediul inconjurator si au datoria de a se asigura ca activitatile exercitate in limitele jurisdictiei sau sub controlul lor nu cauzeaza daune mediului in alte state.

In Rezolutia Adunarii Generale ONU 2153/1996 este consacrata prevederea conform careia statele au dreptul de a exercita suveranitatea permanenta si deplina asupra resurselor naturale si bogatiilor nationale in interesul propriei lor dezvoltari.

Partea de mediu care se afla in limitele frontierelor nationale este guvernata de regimul juridic stabilit conform legilor interne ale fiecarui stat (regimul juridic national), iar partea de mediu situata dincolo de limitele jurisdictiei nationale intra sub incidenta regimului juridic stabilit prin conventii internationale, adica sub regimul juridic international.

Suveranitatea permanenta si deplina a statelor asupra propriilor resurse presupune posesia, folosinta si dispozitia asupra acestora, adica dreptul de a-l exploata, proteja, utiliza si dezvolta in functie de interesele nationale legitime.

Principiul actiunii preventive (OUG 195/2005, art. 3, lit. c)) este fundamentat pe ideea ca activitatile de prevenire a riscurilor ecologice sunt mai putin costisitoare decat repararea daunelor ecologice care, de cele mai multe ori, au caracter ireversibil.

Aplicarea acestui principiu este asigurata, pe de o parte, prin reglementarea unor masuri cu caracter preventiv, iar, pe de alta parte, prin promovarea unor activitati care sa conduca la evitarea producerii unor consecinte negative asupra calitatii mediului. In cadrul acestei activitati, un rol important revine impactului asupra mediului.

Principiul activitatii preventive se realizeaza si prin aplicarea sectoriala a altui principiu, cel al utilizarii celor mai bune tehnici disponibile pentru activitati care produc poluari semnificative.

Cele mai bune tehnici disponibile se refera la stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in evolutia unei activitati, care demonstreaza posibilitatea practica a tehnicilor specifice de a constitui referinta pentru stabilirea valorii-limita de emisie in vederea prevenirii poluarii.

Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului bio-geografic natural (art. 3, lit. f) din OUG 195/2005) este avut in vedere atat sub aspect general, cat si special, legea reglementand in detaliu protectia resurselor naturale si a biodiversitatii. Acest principiu are in vedere biodiversitatea sub 3 aspecte:

a)   mentinerea proceselor ecologice esentiale pentru sistemele de suport al vietii;



b)   prezervarea diversitatii genetice;

c)   utilizarea durabila a speciilor si ecosistemelor.

Principiul "poluatorul plateste" (art. 3, lit. e) din OUG 195/2005) in baza caruia, prin OUG 68/2007 a fost reglementata raspunderea de mediu in scopul prevenirii si repararii prejudiciului adus mediului (este vorba, de fapt, despre raspunderea materiala pentru mediu).

Acest princpiu are si o justificare economica: neefectuarea la timp a cheltuielilor pentru protectia mediului atrage ulterior costuri mai ridicate care trebuie acoperite. Acest princpiu a fost dezvoltat ca o metoda de alocare a costurilor, de mentinere sub control a poluarii. El se poate aplica direct ca o taxa de poluare sau ca o penalitate.

Sub aspect general, acest principiu este reprezentat de suportarea cheltuielilor legate de poluare, de autorul acesteia, iar sub aspect particular, de executarea de catre intreprinzatorul poluator a obligatiilor ce converg spre evitarea si limitarea poluarii.

Principiul poate fi aplicat doar coroborat cu principiul actiunii preventive, al retinerii poluantilor la sursa si al precautiilor in luarea deciziilor pentru a nu se ajunge la consecinta inadmisibila a considerarii ca daca se efectueaza o plata se permite poluarea.

Declaratia Consiliului Europei din 1968 privind lupta impotriva poluarii aerului afirma ca toate cheltuielile privind prevenirea si reducerea poluarii cad in sarcina autorului. Aceeasi prevedere figureaza si in principiile directoare ale relatiilor economice internationale care intra sub incidenta politicilor de mediu adoptate de statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica la 26 mai 1972.

Principii decizionale

A)    Principiul precautiei in luarea deciziilor

prevazut de art. 3 lit. b) din OUG 195/2005

raspunde necesitatii de prevenire a efectelor negative pentru mediu, determinate de diferitele activitati umane

se aplica in cazul stabilirii masurilor reparatorii, daca de produce un prejudiciu asupra mediului, in conformitate cu art. 14 alin. 2 din OUG 68/2007 privind raspunderea de mediu, cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului adus M

atunci cand datele stiintifice nu sunt concludente in privinta efectelor unei activitati, decizia de mediu trebuie sa fie in sensul neinceperii activitatii respective

pe plan international, acest principiu a fost consacrat de OCDE in 1987, iar apoi de cea de-a doua Conferinta Internationala privind protejarea Marii Nordului de la Londra (1987), de Declaratia Conferintei ONU pentru mediu si dezvoltare (1992) si de Tratatul de la Maastricht

B)    Principiul retinerii poluantilor la sursa

prevazut in art. 3 lit. d) din OUG 195/2005

implica necesitatea ca evitarea poluarii sa inceapa de la sursa, actionand direct in procesul de aparitie a reziduurilor, ceea ce presupune folosirea unor procedee de fabricatie care sa nu genereze evacuari de poluanti sau sa le reduca la minim

actiunea impotriva poluarii se poate realiza pe deplin prin prin asocierea masurilor de ordin juridic si administrativ cu cele de ordin educational

in evitarea poluarii, un rol deosebit de important revine sistemelor de supraveghere si evidentiere a schimbarilor survenite in calitatea factorilor de mediu

in acest scop a fost organizat in ROM in 1991 Sistemul national de monitoring integrat, ce are la baza Sistemul national de supraveghere a calitatii apelor, Reteaua de ploi acide, Reteaua de radioactivitate, precum si alte informatii periodice privind calitatea solulu, a vegetatiei, a faunei si sanatatii umane

Carta Drepturilor si Indatoririlor economice ale statelor, al carei scop principal il constituie promovarea instaurarii unei noi ordini economice, a prevazut ca ocrotirea, conservarea si ameliorarea mediului pentru generatiile prezente si viitoare constituie o responsabilitate ce revine tuturor statelor

C)    Principiul participarii publicului la elaborarea si aplicarea deciziei de mediu

prevazut in art. 3 lit. h) din OUG 195/2005

potrivit Declaratiei de la Stockholm (1972), omul are dreptul la un mediu a carui calitate sa-i permita sa traiasca in demnitate si bunastare; acest drept include in continutul sau si dreptul de informare asupra politicilor si proiectelor ce pot avea consecinte negative asupra M, dreptul de a participa la procesele prin care se adopta decizii privitoare la M si dreptul de a dispune de mijloacele juridice adecvate pentru repararea prejudiciilor suferite ca urmare a nerespectarii garantiilor legale

acest principiu este prevazut in documentele Conferintei ONU pentru mediu si dezvoltare de la Rio (1992) si Agenda XXI, precum si in majoritatea tratatelor si conventiilor cu incidenta in domeniul protectiei mediului

in cadrul Conferintei de la Aarhus - "un mediu pentru Europa" (1998), a fost adoptata Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in problemele de mediu, ratificata de ROM prin Legea 86/2000; aceasta Conventie garanteaza dreptul oricarei persoane de a solicita o informatie de mediu, fara sa declare un anumit interes; Conventia prevede situatiile in care poate fi refuzata solicitarea unei informatii de mediu:

o       autoritatea publica nu detine informatia solicitata

o       solicitarea este vadit nerezonabila sau este formulata intr-o maniera prea generala

o       cererea privind documentele in curs de elaborare sau sistemul de comunicatii interne ale autoritatilor publice, atunci cand o astfel de exceptie este prevazuta de legislatia nationala sau de practica obitnuita, luandu-se in considerare interesul public in cazul unei asemenea dezvaluiri, daca dezvaluirea ar afecta:

confidentialitatea procedurilor autoritatilor publice

relatiile internationale

siguranta nationala

securitatea publica

cursul justitiei



confidentialitatea informatiilor comerciale si industriale

dreptul de proprietate intelectuala

confidentialitatea unor date cu caracter personal

refuzul trebuie sa fie facut in scris, daca cererea de informatii a fost formulata in scris, pri daca solicitantul cere acest lucru

refuzul solicitarii trebuie motivat si sa contina informatii cu privire la procedura de recurs; raspunsul cuprinzand refuzul solicitarii trebuie dat cat mai curand posibil, fara a se depasi 1 luna, cu exceptia situatiei in care complexitatea informatiei justifica prelungirea aceste perioade pana la 2 luni de la data inaintarii cererii

in cadrul legislatiei nationale, fiecare parte la Conventie se obliga sa asigure pentru orice persoana care considera ca solicitarea i-a fost ignorata, gresit refuzata, sau care considera ca a primit un raspuns neadecvat, dreptul de a avea acces la o procedura de recurs in fata unei instante de judecata ori a unui alt organism independent si impartial, prevazut de lege

statul va lua masuri ca respectiva persoana sa aiba acces si la o procedura de fond, nefiind exclusa nici posibilitatea unei proceduri prealabile de recurs, in fata unei autoritati administrative

in ROM, cadrul legal pentru elaborarea si aplicarea deciziei de mediu este dat, in afara de Conventia de la Aarhus, si de Constitutia ROM, de OUG 195/2005, HG 878/2005 privind accesul publicului la informatia de mediu, Legea 544/2001 privind accesul la informatiile de interes public, Legea 554/2004 privind CA samd

Constitutia ROM prevede dreptul la un mediu sanatos (art. 35), dreptul la ocrotirea sanatatii (34), accesul la justitie (21), dreptul la informatie (31), dreptul de asociere (40) si dreptul de petitionare (51)

OUG 195/2005 prevede in art. 5 ca statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic, garantand in acest scop accesul la informatie cu respectarea conditiilor de confidentialitate prevazute de lege, dreptul de asociere in organizatii pentru protectia mediului, dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si legislatiei de mediu, emiterea actelor de reglementare in domeniu, elaborarea planurilor si programelor, dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia mediului, autoritatilor administrative si judecatoresti, indiferent daca s-a produs sau nu un prejudiciu, precum si dreptul la despagubiri pentru prejudiciul suferit

dispozitiile legale mentionate se completeaza cu numeroase alte prevederi privind elaborarea si aplicarea deciziei de mediu

PRINCIPII INTERNAȚIONALE

Principii de baza

1. Principiul "sic utere tuo"

v     presupune obligatia statelor de a se asigura ca activitatile exercitate in limitele jurisdictiilor lor nu cauzeaza daune mediului altor state

v     a fost recunoscut pentru prima data in a doua jumatate a sec. XIX ca un principiu specific dreptului fluvial

v     in 1935, acest principiu a constituit o clauza intr-un tratat SUA-Canada, in sensul ca un stat nu trebuie sa altereze conditiile naturale ale propriului teritoriu, in detrimentul conditiilor naturale ale teritoriului vecin

v     in 1941, si-a gasit aplicare intr-un diferend privind poluarea aerului - tribunalul de arbitraj a constatat existenta unei reguli de DIP, impunand statelor obligatia de a se abtine de la orice acet care pot aduce prejudicii teritoriilor vecine

v     in Actul Final de la Helsinki (1975) se precizeaza ca statele participante, in acord cu principille DIP, intr-un spirit de cooperare, trebuie sa se asigure ca activitatile desfasurate pe teritoriul lor nu degradeaza mediul in alte state sau in regiuni situate dincolo de limitele jurisdictiilor nationale

v     in proiectul de articole ale Comisiei de Drept International a ONU privind prevenirea daunelor transfrontiere datorate activitatilor periculoase, se subliniaza datoria statelor de a lua masuri necesare pentru a preveni sau reduce daunele transfrontiere si de a repara sau compensa eventualele prejudicii

2. Principiul bunei vecinatati

3. Principiul cooperarii si informarii intre state

4. Principiul protejarii patrimoniului comun al umanitatii

5. Principiul prevenirii

Principii specifice cu caracter restrans

1. Principiul nediscriminarii

2. Principiul interzicerii poluarii

v     interzicerea poluarii reprezinta o problema de maxima importanta, ce necesita o cooperare sustinuta intre toate statele, in vederea prevenirii si limitarii prejudiciilor aduse mediului

v     limitarea si stoparea efectelor poluarii mediului a facut obiectul preocuparilor Conferintei de la Stockholm (1972), care a elaborat si a recomandat statelor o serie de instrumente in acest scop; astfel, pentru situatiile in care substantele periculoase nu pot fi asimilate de M, s-a recomandat masura interdictiei activitatii generatoare de poluare, iar pentru alte situatii mai putin grave, s-a recomandat instituirea anumitor restrictii care pot imbraca fie forma licentelor sau a permiselor, fie pe cea a autorizatiilor

v     tot in cadrul Conferintei de la Stockholm, s-a propus si un sistem de mijloace stimulative, constand in acordarea unor imprumuturi favorabile, a unor avantaje fiscale, iar in literatura de specialitate s-a vorbit despre eficacitatea sanctiunilor in domeniul atenuarii sau impiedicarii poluarii

v     un rol insemnat in evitarea poluarii revine sistemelor de supraveghere si evidentiere a schimbarilor intervenite in calitatea factorilor de M - in acest sens mentionam Sistemul Global de Monitoring al MI (creat in 1972) in cadrul Conferintei ONU de la Stockholm, ca parte integranta a programului "Observarea planetei"

v     in cadrul Consfatuirii interguvernamentale de la Nairobi (1974) convocata de Programul ONU pentru MI, au fost formulate principiile si scopurile Sistemului Global de Monitoring al MI, propunandu-se urmatoarele domenii de aplicare a monitorizarii: controlul continuu al poluarii de fond a atmosferei, precum si in zonele urbane si centrele industriale; controlul continuu al poluarii mprilor si oceanelor; controlul continuu al gradului de poluare a solurilor

v     se pune accentul pe obligatia statelor de a lua masuri adecvate pentru evitarea poluarii

Seminar 5

STUDIUL DE IMPACT - ACT PRELIMINAR PROCEDURII DE AUTORIZARE

- procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului inclusiv pentru proiecte cu impact transfrontier si lista activitatilor supuse procedurii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului la propunerea autoritatilor publice centrale pentru protectia mediului.

- studiul de impact este concretizarea unei obligatii de procedura preliminara emiterii acordului si autorizatiei de mediu, find un act specific dreptului mediului.

- prin evaluarea impactului asupra mediului se identifica, se descriu si se stabilesc in functie de fiecare caz in parte efectele directe si indirecte, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului.

- evaluarea impactului asupra mediului se efectueaza in faza de elaborare a documentatiei care fundamenteaza fezabilitatea proiectului cuprinzand 3 etape:

  • Etapa de incadrare a proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului
  • Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului
  • Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

- autoritatea competenta pentru protectia mediului(ACPM), dupa examinarea fiecarui proiect, decide asupra necesitatii evaluarii impactului asupra mediului si aduce la cunostinta publicului decizia luata.



- daca se stabileste obligativitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului, autoritatea competenta pentru protectia mediului pregateste si transmite titularului de proiect un indrumar referitor la problemele de mediu care trebuie tratate in evaluarea de impact.

- pe baza indrumarului referitor la problemele de mediu care au fost tratate in evaluarea de impact de catre titularul proiectului se efectueaza studiul de evaluare a impactului, rezultatele acestuia fiind consemnate intr-un raport care se inainteaza ACPM.

- in cadrul unui comitet de analiza tehnica, autoritatea competenta pentru protectia mediului, impreuna cu alte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, dupa caz, analizeaza calitatea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si ia decizia de acceptare sau de refacere a raportului, respectiv de emitere sau de respingere motivata a acordului de mediu.

- orice solicitare de acord de mediu pentru proiecte supuse evaluarii impactului asupra mediului se aduce la cunostinta publicului de autoritatea competenta pentru protectia mediului.

- prin L 22/2001, Romania a ratificat Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontier adoptata la Espoo, Finlanda - 25 februarie 1991.

AVIZUL, ACORDUL SI AUTORIZATIA DE MEDIU

- autoritatile competente pentru protectia mediului, cu exceptia Garzii Nationale de mediu si a unitatilor subordonate acesteia conduc procedura de reglementare si emit, dupa caz, acte de reglementare in conditiile legii.

- ACPM emite urmatoarele categorii de avize:

Avizul (avize) de mediu pentru planuri si programe;

Avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu;

Avizul de mediu pentru produse de protectia plantelor, respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice;

- solicitarea si obtinerea avizului pentru stabilirea obligatiilor de mediu sunt obligatorii in situatia in care titularii de activitati cu posibil impact semnificativ asupra mediului urmeaza sa deruleze sau sa fie supusi unei proceduri de : vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, concesionare, divizare sau in alte situatii care implica schimbarea titularului activitatii, precum si in caz de dizolvare urmata de lichidare, lichidare, faliment, incetarea activitatii in conditiile legii.

- in termen de 60 de zile de la data semnarii sau emiterii documentului care atesta incheierea uneia din procedurile mentionate partile implicate transmit in scris autoritatii competente pentru protectia mediului obligatiile asumate privind protectia mediului printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul.

- avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu este valabil pana la indeplinirea scopului pentru care a fost emis, cu exceptia cazului cand intervin modificari ale conditiilor in care a fost emis.

Acordul de mediu = actul tehnico-juridic emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului prin care se stabilesc conditiile de realizare a unui proiect d.p.d.v. al impactului asupra mediului.

- solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private ori pentru modificarea sau extinderea activitatilor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare care pot avea efect semnificativ asupra mediului.

- acordul de mediu se emite in paralel cu celelalte acte de reglementare si este valabil pe toata perioada punerii in aplicare asupra proiectului.

- acordul de mediu isi pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost emis nu incep in termen de 2 ani de la data emiterii, cu exceptia proiectelor cu finantare externa pentru care acordul de mediu isi pastreaza valabilitatea pana la finalizarea investitiilor

- desfasurarea activitatilor existente, precum si inceperea activitatilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului poate avea loc numai in baza autorizatiei de mediu sau a autorizatiei integrate de mediu, dupa caz.

Autorizatia de mediu = actul tehnico-juridic emis de ACPM prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati existente sau a unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, necesare pentru punerea acesteia in functiune.

Autorizatia integrata de mediu actul tehnico-juridic emis de ACPM in conditiile legislatiei specifice privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

procedura de emitere a autorizatiei de mediu si lista activitatilor supuse acestei proceduri, precum si procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si normele metodologice de aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

- autorizatia de mediu, respectiv autorizatia integrata de mediu se emit dupa obtinerea celorlalte avize, acorduri si autorizatii ale autoritatilor competente, potrivit legii.

- autorizatia de mediu este valabila 5 ani, iar autorizatia integrata de mediu este valabila 10 ani

- prin exceptie, cele doua emise cu program pentru conformare, respectiv cu plan de actiuni sunt valabile pe toata durata derularii programului sau planului.

- perioada de valabilitate a autorizatiei de mediu, respectiv a autorizatiei integrate de mediu nu poate depasi ultimul termen scadent al programului pentru conformare, respectiv al planului de actiune.

- avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu, acordul de mediu si autorizatia de mediu se revizuiesc daca apar elemente noi cu impact asupra mediului necunoscute la data emiterii.

- in acest caz se poate cere si refacerea evaluarii impactului asupra mediului si/sau a bilantului de mediu

- autorizatia integrata de mediu se revizuieste in conditiile legislatiei specifice privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, OUG 152/2005 aprobata prin L 84/2006, fiind obligatorie in urmatoarele situatii:

o       poluarea produsa de instalatie este semnificativa astfel incat necesita revizuirea valorilor-limita de emisie existente sau includerea de noi valori limita de emisie in autorizatia integrata de mediu;

o       schimbarile substantiale ale celor mai bune tehnici disponibile fac posibila reducerea semnificativa a emisiilor fara a impune costuri excesive;

o       siguranta in exploatare a proceselor sau a activitatilor impune utilizarea altor tehnici;

o       prevederile unor noi reglementari legale o impun.

Acordul de mediu, autorizatia de mediu si autorizatia integrata de mediu se suspenda de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului care a emis actele de reglementare pentru nerespectarea prevederilor acestora, ori ale programului pentru conformare, respectiv ale planului de actiuni dupa o notificare prealabila prin care se poate acorda un termen de cel mult 30 de zile pentru indeplinirea obligatiilor.

- suspendarea dureaza pana la eliminarea cauzelor care au determinat-o, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendarii, desfasurarea proiectului sau desfasurarea activitatii sunt intezise.

- ACPM dupa expirarea termenului de suspendare, daca nu s-au indeplinit conditiile prevazute in actul de suspendare dispune anularea acordului de mediu, a autorizatiei de mediu, a autorizatiei integrate de mediu, dupa caz.

- dispozitiile de suspendare si incetare a actelor de reglementare sunt executorii de drept.

- litigiile generate de emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor de reglementare se solutioneaza de catre instantele de contencios administrativ competente, potrivit legii.

- ACPM, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale sau locale, dupa caz, asigura informarea, participarea publicului la luarea deciziilor privind activitatile specifice si accesul la justitie in conformitate cu conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu semnata la Aarhus 1998, ratificata de Romania prin L 86/2000.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.