Principii generale privind relatiile de munca

Principii generale privind relatiile de munca

Partea intii: Principii generale ale relatiilor de munca. Drepturile si indatoririle oamenilor muncii.

Dispozitii finale si tranzitorii.

Art. 1. - (1) In Republica Socialista Romania, desfiintarea pentru totdeauna a exploatarii si asupririi omului de catre om, dezvoltarea impetuoasa a fortelor de productie si generalizarea relatiilor de productie socialiste, aflate intr-un proces continuu de perfectionare, aseaza munca. - principalul factor de progres si civilizatie. - pe cea mai inalta treapta a valorilor sociale.

(2) Oamenii muncii, in calitate de producatori ai valorilor materiale si spirituale si in acelasi timp de proprietari ai mijloacelor de productie, ai intregii avutii nationale, au dreptul si datoria de a desfasura o munca utila pentru societate, bunastarea si interesele fiecaruia fiind legate organic de bunastarea si dezvoltarea societatii in ansamblu.

Art. 2. - Tuturor cetatenilor Republicii Socialiste Romania, fara nici o ingradire sau deosebire de sex, nationalitate, rasa sau religie, le este garantat dreptul la munca, avind posibilitatea de a desfasura o activitate in domeniul economic, tehnico-stiintific, social sau cultural, potrivit aptitudinilor, pregatirii profesionale si aspiratiilor fiecaruia, in functie de nevoile intregii societati.

Art. 3. - Repartizarea si utilizarea deplina si rationala a resurselor umane se realizeaza in concordanta cu obiectivele planului de dezvoltare economico. - sociala a tarii, cu cerintele sporirii necontenite a eficientei economice si sociale a muncii, cu necesitatea dezvoltarii armonioase si echilibrate a tuturor judetelor tarii.

Art. 4. - Pe masura dezvoltarii bazei economice a socialismului, a introducerii in productie a rezultatelor stiintei si tehnicii contemporane, a dezvoltarii invatamintului si culturii, in tara noastra are loc stergerea treptata a deosebirilor esentiale dintre munca fizica si cea intelectuala, dintre modul de munca si viata de la sat si cel de la oras, si omogenizarea treptata a societatii.

Art. 5. - (1) Munca, in conditiile societatii socialiste, formeaza si dezvolta intre oameni relatii noi, de colaborare, de intrajutorare si respect reciproc. - potrivit principiului 'toti pentru unul si unul pentru toti'. - , contribuie activ la formarea si dezvoltarea multilaterala a personalitatii umane.

(2) Prin activitatea desfasurata in comun in industrie, constructii, agricultura si silvicultura, transporturi si telecomunicatii, cercetarea stiintifica, institutiile de invatamint, de arta, cultura si in celelalte domenii, pentru inflorirea patriei socialiste, se dezvolta relatii de infratire intre oamenii muncii romani, maghiari, germani, sirbi si de alte nationalitati, se intareste continuu coeziunea moral-politica a intregului popor in jurul Partidului Comunist Roman.

Art. 6. - Insusirea sub orice forma a muncii altuia si toate manifestarile de parazitism social sint interzise ca incompatibile cu orinduirea socialista, cu principiile eticii si echitatii socialiste.

Art. 7. - Incepind cu virsta de 16 ani, fiecare persoana apta de munca si care nu urmeaza cursurile unei scoli este datoare sa desfasoare, pina la virsta de pensionare, o munca utila societatii, care sa-i asigure mijloace de existenta si de dezvoltare spirituala. Incadrarea in munci temporale se poate face si de la virsta de 14 ani, iar in unitati industriale, de la virsta de 15 ani, cu incuviitarea parintilor sau a tutorilor, dar numai pentru munci potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor. Cel in cauza are dreptul si indatorirea sa-si continue studiile pentru absolvirea invatamintului general obligatoriu. Unitatile care au incadrat in munca tineri in virsta de 14-16 ani au obligatia sa-i sprijine in vederea continuarii invatamintului general obligatoriu.

Art. 8. - (1) Prin incadrarea intr-o unitate, fiecare persoana dobindeste calitatea de membru al colectivului de munca din acea unitate, cu toate drepturile si obligatiile ce decurg din aceasta calitate.

(2) Fiecare membru al colectivului de munca participa la conducerea unitatii si poarta raspunderea fata de societate, atit individual, cit si impreuna cu ceilalti membri ai colectivului, pentru buna gospodarire si dezvoltare a partii din avutia nationala incredintata, fiind dator sa-si consacre intreaga capacitate, pricepere si putere de munca scopului ca unitatea in care lucreaza sa-si desfasoare activitatea cu maximum de eficienta.

Art. 9. - (1) Oamenilor muncii din Romania le este garantat dreptul de a participa efectiv la conducerea vietii politice, economice si sociale.

(2) Ca expresie a adincirii democratiei socialiste, activitatea tuturor unitatilor se bazeaza pe principiul muncii si conducerii colective.

(3) Participarea la conducerea unitatilor a persoanelor incadrate in munca se asigura direct sau prin reprezentantii lor in adunarile generale, in comitetele si consiile oamenilor muncii, precum si in alte organe de conducere colectiva si forme organizate de participare colectiva la solutionarea problemelor din unitati.

(4) Adunarea generala a oamenilor muncii constituie forma superioara a conducerii colective, prin care oamenii muncii participa in mod organizat la conducerea activitatii economico-sociale, la dezbaterea si solutionarea problemelor legate de indeplinirea planurilor de productie, la exercitarea controlului asupra activitatii organelor de conducere.

(5) Fiecare membru al colectivului de munca are dreptul de a participa in mod direct la dezbaterea si rezolvarea problemelor privind organizarea si conducerea unitatii in care isi desfasoara activitatea.

(6) La selectionarea si promovarea cadrelor, colectivul de munca are dreptul sa-si spuna parerea, astfel incit sa fie repartizat omul potrivit.

Art. 10. - (1) Relatiile de munca sunt asezate pe principiul insusirii liber consimtite si aplicarii cu consecventa a disciplinei muncii. Respectarea cu strictete a ordinii si disciplinei la locul de munca constituie o obligatie de baza a fiecarui salariat din intreprinderi si institutii.

Art. 11. - (1) Pentru munca prestata cei ce muncesc primesc ca remunerare o parte din venitul national destinat consumului, potrivit principiului socialist de repartitie dupa cantitatea, calitatea si importanta sociala a muncii, in spiritul eticii si echitatii socialiste.

(2) Pe linga veniturile directe, obtinute pe calea remunerarii, oamenii muncii beneficiaza de avantajele si inlesnirile asigurate prin fondurile sociale destinate dezvoltarii invatamintului si culturii, ocrotirii sanatatii, prin acordarea de ajutoare pentru copii, precum si prin alte actiuni cu caracter social-cultural.

(3) Ridicarea bunastarii materiale si spirituale a celor ce muncesc se realizeaza pe masura dezvoltarii bazei tehnico-materiale a socialismului, a introducerii in productie a tehnicii noi, a cresterii productivitatii muncii sociale si a venitului national.

(4) In semn de pretuire din partea societatii, colectivele sau persoanele incadrate in munca primesc pentru rezultatele pe care le obtin recompense materiale si morale.

Art. 12. - Oamenilor muncii le este garantat dreptul la: odihna si repaus pentru refacerea fortei de munca, pentru desavirsirea pregatirii profesionale si largirea orizontului cultural; conditii de munca prin masuri de securitate si igiena a muncii, care sa le asigure apararea vietii si sanatatii; ajutoare materiale in caz de incapacitate temporala de munca si pensii; realizarea efectiva a tuturor drepturilor referitoare la munca, inscrise in Constitutie.

Art. 13. - (1) Perfectionarea pregatirii profesionale si de cultura generala constituie un drept si o indatorire a salariatilor, in raport cu care acestia urmeaza a fi incadrati ori promovati in functii

(2) - Abrogat expres prin art. III din Decretul - Lege nr. 147/1990

(3) In acest scop, prin sistemul national de perfectionare sint create cai si forme adecvate pentru toti cei ce muncesc, in vederea improspatarii si imbogatirii sistematice a cunostintelor, in pas cu noile cuceriri ale stiintei si tehnicii.

Art. 14. - Femeii i se asigura largi posibilitati de afirmare in conditii de deplina egalitate sociala cu barbatul, beneficiind, la munca egala cu acesta, de un salariu egal, de masuri speciale de ocrotire. Femeii ii este garantat dreptul de a ocupa orice functie sau loc de munca, in raport cu pregatirea sa, pentru a-si aduce contributia la dezvoltarea productiei materiale si a creatiei spirituale, asiguridu-i-se totodata conditiile necesare pentru cresterea si educarea copiilor.

Art. 15. - Societatea socialista acorda o grija deosebita formarii tinerei generatii in spiritul dragostei fata de munca, al insusirii unor temeinice cunostinte si deprinderi profesionale, al daruirii de sine si pasiunii revolutionare. Statul asigura prin sistemul de invatamint si prin organisme specializate orientarea, pregatirea si incadrarea in munca a tinerilor, potrivit capacitatii si aspiratiilor personale, puse in slujba patriei socialiste. Prin masuri speciale se asigura protectia tinerilor.

Art. 16. - (1) Fiecare om al muncii, participant la procesul de desfasurare a vietii sociale, este dator sa respecte cu strictete prevederile legale, sa promoveze neabatut principiul legalitatii socialiste, sa manifeste spirit de intransigenta fata de cei ce incalca legile tarii.

(2) Forta orinduirii socialiste sta in constiinta inaltelor raspunderi si indatoriri pe care fiecare le are fata de patrie, fata de apararea cuceririlor socialiste ale poporului.