Sistem informational - sistem informatic

Sistem informational - sistem informatic

In orice organizatie, inca din statul ei, apoi din diverse regulamente si hotarari ulterioare, se pun in evidenta informatiile esentiale, modul lor de prelucrare si de comunicare intre diverse compartimente. Toate acestea constituie SISTEMUL INFORMATIONAL al organizatiei, pe care il putem defini ca un ansamblu de elemente implicate in activitatea de manipulare a informatiilor (colectare, transmisie, prelucrare, comunicare), sau ca ansamblul organizat de resurse mateiale, personal, date, mijloace si proceduri de culegere, memorare si comunicare a informatiilor sub diferite forme, precum si circuitele informatiilor utilizate, menite sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor unei organizatii.

Structura si functiile sistemului informational

Circuit informational-totalitatea punctelor, locurilor sau compartimentelor prin care trec informatiile din momentul generarii lor sau intrarii lor in unitate.

Flux informational - informatiile care parcurg un anumit circuit.

SISTEMUL INFORMATIC (SI) este acea parte a sistemului informational care foloseste pentru manipularea informatiilor tehnica de calcul.

Descriptiv, putem spune ca in cadrul SI sunt incluse :

Programe;

Datele de prelucrat;

Teoriile si algoritmii care stau la baza eleborarii programelor ;

Personalul specializat pentru exploatare;

Sistemul de calcul necesar pentru exploatare (se indica necesarul de echipamente);

Procedurile(programele)

Banca de date este elementul central al oricarui SI, ea cuprinde toate datele grupate in Baza de date si toate programele necesare prelucrarii ei.

Un SI introduce noi modele de conducere si utilizeaza modele matematice (cercetari operationale, teoria asteptarii, teoria stocurilor, teoria inlocuirii echipamentelor)

SI ECONOMICE sunt sisteme prin care sunt automatizate activitatile informationale din cadrul unei unitati economice.

Functia sistemului informational este aceea de a realiza o stransa legatura intre sistemul de conducere si cel productiv, operativ, in vederea fundamentarii deciziilor.

Pentru a lua deciziile privind activitatea viitoare a unitatii, persoanele din conducere au nevoie de informatii despre modul in care se desfasoara activitatea prezenta.

Avand aceste informatii, pot stabili corectiile ce trebuiesc aduse activitatii pentru imbunatatirea ei.

Odata stabilite masurile si luate deciziile, este necesara transmiterea acestora spre sistemul operativ, in vederea punerii lor in practica. Acest lucru se realizeaza prin intermediul sistemului informational.

Cum sistemul informatic este inclus in sistemul informational, are aceleasi functii, numai ca performantele sunt mai bune in sensul cresterii calitatii informatiilor si asigurarii oportunitatii acesteia (sa fie disponibila cand trebuie si unde trebuie).

Aria mai mica acoperita de SI relativ la sistemul informational se explica prin existenta unor activitati care nu pot fi automatizare. Nici cele mai performante calculatoare nu pot inlocui in intregime omul.

Sistemele informatice in activitatea economica

Sistemele informatice ca forma mai larga, cuprinzatoare constituie un camp esential de studiu in administrarea afacerilor si management, domenii considerate majore in zona economica. Astfel, sistemele informatice trebuie sa raspunda la problemele legate de administrarea hardware-ului, software-ului, a datelor, precum si a retelelor informatice, intr-un mod strategic pentru succesul in afaceri.

Un sistem informatic este acela in care informatia trece printr-un format digital -altfel spus, se transforma, se prelucreaza sau se exprima intr-o forma digitala.

Sistemele informatice in sensul definitiei de mai sus au aparut odata cu dezvoltarea sistemelor de calcul. Aceste sisteme au fost integrate in sistemele informationale iar in prezent consideram ca termenul de sistem informational tinde sa scada din ce in ce in importanta deoarece exista din ce in ce mai putine activitati in care sa nu se foloseasca informatii in forma digitala.

Tipuri de sisteme informationale

1. Sistemul informational manual (ce utilizeaza creionul si hartia);

2. Sistemul informational informal ( ce utilizeaza cuvintele);

3. Sistemul informational formal (ce utilizeaza procedurile scrise);

4. Sistemul informational bazat pe computer (sistemul informatic).

Succesul unui sistem informatic nu trebuie masurat numai prin eficienta sa ( in minimizarea costurilor, timp sau utilizarea resurselor de informatie) ci si prin suportul pe care il asigura in:

. Elaborarea strategiilor de afaceri;

. Desfasurarea proceselor comerciale;

. Imbunatatirea structurii organizationale si a culturii organizatiei;

. Cresterea cifrei de afaceri si valorii firmei intr-un mediu dinamic, concurential.

Din punct de vedere individual - managerial sistemul informatic reprezinta reprezinta:

. un mijloc important pentru asigurarea functionalitatii business-ului;

. un factor esential ce influenteaza eficienta operationala, productivitatea angajatilor si a relatiei cu clientii;

. o suma de baza de informatii care asigura luarea de decizii corecte;

. un mijloc de a dezvolta noi produse (servicii) ce asigura un avantaj competitiv;

. una din cele mai importante resurse ale organizatiei si de analiza a costului businessului.

La ora actuala, in lumea afacerilor, vechile metode si proceduri de imbunatatire a calitatii, organizarea productiei si managementul s-au dovedit insuficiente pentru ca organizatiile sa poata supravietui in mediul competitiv specific globalizarii. Sesizam o orientare puternica spre modelul inovator de afaceri in care tehnologiile informationale si de comunicatii joaca un rol major.

De aceea asistam la o crestere tot mai mare a interesului specialistilor pentru aplicatii capabile sa emuleze comportamentul expertului uman cu ajutorul sistemelor inteligente in toate domeniile de activitate

Pentru acest domeniu, literatura de specialitate identifica cinci arii functionale in care se pot implementa sisteme inteligente. Este vorba despre audit, contabilitatea manageriala, sistemele de impozitare, sisteme informatice contabile si contabilitatea financiara.

Sistemele inteligente dispun de un repertoriu de tehnici specifice inteligentei

artificiale cum sunt sistemele expert, sistemele fuzzy, retelele neuronale, sistemele bazate pe calcul evolutiv, sistemele hibride si agentii inteligenti. In acest context, specialistii confirma si categoriile de sisteme inteligente a caror tehnologie se impune invatata pentru a se putea solutiona in maniera inteligenta si problemele contabile.

TEHNOLOGIA REALIZARII PRODUSELOR PROGRAM

SI au ca obiectiv sporirea eficientei activitatii si servesc sistemului de conducere a organizatiei respective in obtinerea informatiilor necesare luarii deciziilor si urmaririi executarii acestora. Viteza si corectitudinea deciziilor luate depinde de eficienta alimentarii cu informatii a conducerii, iar punerea lor in practica este conditionata de canalele informationale prin care acestea sunt aduse la cunostinta executantilor.

Un SI se finalizeaza printr-un produs program insotit de:

T    Manual de prezentare - un material de prezentare sub forma de : brosura, pliant, prezentare pe suport magnetic,

T    Manual de utilizare un manual in care sunt instructiuni pentru utilizator .

T    Manual tehnic al sistemului

Realizarea unui SI seamana cu realizarea oricarui alt produs, respecta o tehnologie, se face in etape de catre un colectiv de specialisti care contine pe langa proiectanti si reprezentanti ai utilizatorului pe intraga perioada de realizare. Structura colectivului se schimba dinamic pe masura ce se inainteaza in lucru .

Daca se face gresala sa se treca la scrierea programului imediat dupa enuntul problemei, se constata ca produsul program realizat nu corespunde total cerintelor utilizatorului, ceea ce va duce la repetate modificari si in final la rescrierea programului dupa ce, invatand din greseli, se analizeaza temeinic cerinta utilizatorului.

Cand domeniul activitatilor ce fac obiectul SI este cel economic avem un SI de gestiune economica.

In cadrul unitatilor economice exista o multime de activitati care pot fi obiectul informatizarii:

CONDUCERE:

productie:

-planificare

-urmarire

comercial

-aprovizionare

-desfacere

personal

-evidenta

-salarizare

F/C

-financiar

-contabilitate

cercetare

administrare

Pentru fiecare din aceste grupuri de activitati s-ar putea realiza un SI, dar conform principiului abordarii globale, aceste subsisteme este bine sa fie inglobate intr-un sistem integrat.

Dimensiunea unui SIE este o marime relativa care depinde de complexitatea problemelor si de domeniul acoperit.

PRINCIPII CARE STAU LA BAZA PROIECTERII SI

Abordarea globala, modulara

Se pun in evidenta:

-legaturile cu exteriorul

-subdomeniile (si subdomeniile acestora)

Criteriul eficientei economice

-costurile nu trebuie sa depaseasca rezultatele (sa se amortizeze cat mai rapid)

Orientarea spre utilizatori

Unicitatea introducerii datelor

Antrenarea beneficiarului in realizarea sistemului

Solutia generala independenta de configuratia actuala a sistemului de calcul

Posibilitatea de dezvoltare ulterioara

Realizarea unui SI este o operatie complexa in care de cele mai multe ori sunt implicate mai multe persoane ce folosesc diferite resurse (calculatoare, materiale consumabile, timp), ceea ce in final conduce la costuri de productie ridicate.

Din practica de multi ani, s-au cristalizat cateva metodologii, urmeaza sa studiem varianta care a fost adoptat si de ICI (Institutul Central de Informatica).

Metodologia este un ansamblu de procedee, tehnici si reguli de cunoastere a sistemului informational existent si de transformare a lui intr-un sistem informatic.

Existenta unei metodologii presupune :

T    un anumit ansamblu de documente, care detemina un anumit mod de realizare a SI,

T    crearea unui limbaj unic de dialog intre proectanti si intre acestia si beneficiar,

T    posibilitatea schimbarii dinamice a colectivului de proiectare.

Clasificarea metodologiilor :

T    Dpdv al modului de abordare al realizarii :

o      pe masura: se abordeaza o componenta, apoi alta cu care are schimb de date, apoi se testeaza impreuna, se extinde sistemul cu alte componente (se poate aplica si in cazul unor resurse limitate temporar, dar in timp costurile cresc, numarul utilizatorilor este mic),

o      in serie : produs informatic general, poate fi adaptat la multe unitai, se vinde de mai multe ori, dar greu de realizat si cu costuri mari.

T    Dpdv al scopului propus :

o      Metodologii ameliorative - vizeaza perfectionarea sistemului informational, fara sa schimbe tehnologiile de prlucrare (costuri scazute, performante limitate) ;

o      Metodologii constructive - proiectarea sau reproiectarea sistemului informational, punand la baza metode si tehnici noi de culegere, prelucrare si transmiterea datelor, ducand la un SI integrat (prelucrare integrala) (performant, dar costisitor),

o      Metodologii speciale - cu ajutorul unui software specializat se proiecteaza automat un nou sistem (reducerea duratei de proiectare, a costurilor, posivilitatea alegerii intre mai multe variante).

T    Dpdv al abordarii si elaborarii - Metodologii :

o      Bazate pe principiul intrai-iesiri - se porneste de la ansamblul datelor de intrare, se innainteaza pe traseul parcurs de documente, efectuindu-se si operatiile de prelucrare asupra datelor ce formeaza intrari in sistem, se obtin in final situatii si rapoarte de iesire.

o      Bazate pe principiul iesiri-intrai - echipa de analiza porneste de la ansamblul situatiilor finale, apoi pas cu pas se identifica datele necesare obtinerii acestora.

o      Pe compartimente - gruparea activitatilor se face pe compartimente.

o      Pe functiuni - presupune gruparea activitatilor pe functiuni si proiectarea unor subSI pentru fiecare functiune, in final SI fiind format din sSI

o      Pe activitati - metodologia presupune identificarea acelor activitati complexe, cu finalitate de sine statatoare, care pot fi segmentate si distribuite unor responsabili, construindu-se sSI pentru fiecare in parte.

o      REZOLVAREA CONCLUZIE -> IPOTEZA

Pe abordare ascendenta (bottom-up) - consta din agregarea modulelor de jos in sus,

punandu-se in evidenta legatura dintre ele, pana se ajunge la un sistem unitar

-se pleaca de la ce cere problema (concluzia) si se determina premisele care conduc la rezultatul respectiv

-se preiau premisele pasului anterior si se considera ca sunt cconcluzii pentru o noua

subproblema

-se continua pana cand premisele sunt chiar ipoteza problemei

o      REZOLVAREA IPOTEZA -> CONCLUZIE (metoda clasica)

Pe abordare descendenta (top-down) - SI complexe se descompun in module, care la randul lor se descompun pana la elemente simple.

-pornind de la premisele ipotezei se deduc concluzii partiale

concluziile partiale se transforma in noi premise construindu-se noi premise

-se continua pana cand se ajunge la concluzia problemei

Practic se face o abordare mixta a problemelor

o      MERISE - privesre sistemul informational ca pe un obiect (natural sau artificial), obiectul natural reflecta activitatea de colectare, memorare, prelucrare si comunicare a datelor si informatiilor asa cum sunt ele in realitate. Obiectul artificial reflecta activitatle automate create de om pentru a fi realizate pe calculator.

Etapele realizarii SI

Realizarea unui SI este o operatie complexa in care de cele mai multe ori sunt implicate mai multe persoane ce folosesc diferite resurse (calculatoare, materiale consumabile, timp), ceea ce in final conduce la costuri de productie ridicate.

Din practica de multi ani, s-au cristalizat cateva metodologii standard, din care o sa vedem o sinteza, model care a fost adoptat si de ICI (Institutul Central de Informatica).

Teoretic procesul de proiectare de desfasoara secvential pe etape, practic au loc reveniri la etape anterioare, in functie de problemele aparute.

ETAPELE :

1. Analiza domeniului de informatizat
2. Proiectarea SI 

Proiectarea de ansamblu

Proiectarea de detaliu

3. Elaborarea programelor
4. Implementarea SI
5. Exploatarea si intretinerea

In urma fiecarei etape se finalizeaza o documentatie care va sta la baza activitatii din etapele urmatoare. Alaturi de documentatia interna, folosita de realizatorii SI pentru comunicarea in interiorul echipei se mai eleboreaza o documentatie care va insoti sistemul dupa darea lui in exploatare, grupata in :

Manual de prezentare

Manual de utilizare/exploatare

Manual tehnic al sistemului

E1.Analiza domeniului de informatizat

Se incepe cu un studiu preliminar, prin care se determina oportunitatea realizarii unui SI si se continua numai daca este eficient economic.

Dupa enuntarea temei de lucru, trebuie sa determinam care sunt problemele de rezolvat, care este aria de activitati pe care trebuie sa le acopere noul sistem, ceea ce se realizeaza in subtape :

S11-Anliza sistemului informational existent

Mijloace de investigare a sistemului informational existent :

Studiul legislatiei

Orice activitate se desfasoara intr-un cadru legislativ materializat prin legi, hotarari de guvern, instructiuni de aplicare, decizii ale Consiliilor locale, hotarari AGA, ordine, decizii . .

Studiul legislatiei conduce la identificarea acelor parti din sistemul informational caresunt supuse prin modificari mai dese prin acte normative (ex. impozit salarii), pentru care se vor prevdea metode de schimbare a valorilor, fara sa fie necesara modificarea aplicatiei.

Tehnica documentarii

Cu ajutorul ei se culeg si se prelucreaza informatiile cu caracter teoretic si practic privind sistemul studiat. Se porneste de la studiul documentelor cu caracter normativ care reglementeaza existenta si functionarea sistemului respectiv :

T    Regulamentul de Organizare si Functionare,

T    Regulamentul de ordine interna,

T    Acte normative,

T    Organigrama firmei, in care se disting :

o      Nivelul conducerii strategice (AGA, CA, Dir. general)

o      Nivelul conducerii tactice (directori: comercial, tehnic, economic, pe functiuni)

o      Nivelul compartimentelor functionale (servicii si birouri) care asigura conducerea operativa,

o      Nivelul compartimentelor de productie (sectii, ateliere) care realizeaza functia de productie.

Metoda analizei diagnostic ofera informatii asupra sistemului existent si mai ales si mai ales domeniul de probleme care se cer rezolvate dpdv informational si informatic. Diagnosticul consta in evidentierea anomaliilor manifestate in organizarea si functionarea sistemului si stabilirirea remediilor corespunzatoare. Concluziile, coroborate cu rezultatele documentarii, constituie baza cunoasterii sistemului si a posibilitatilor de perfectionare a lui.

Metoda anchetelor se foloseste la culegerea informatiilor cantitative si calitative pe domenii de probleme, folosind urmatoarele tehnici:

T    Tehnica chestionarului presupune utilizarea chestionarelor ca instrument de culegere a informatiilor referitoare la obiectivele analizei, realizarea sa are loc in mai multi pasi:

o      Pregatire - se delimiteaza cu exactitate obiectivele chestionarii.

o      Intocmire - de stabilesc: numarul intrebatilor (15-20) si tipul intrebarilor (inchise, in care se bifeaza raspunsuri prestabilite sau deschise, in care subiectul isi formuleaza raspunsul). Se formuleaza intrebari simple, clare, intr-o succesiune logica si se introduc intrebari de control.

o      Verificare -se culeg datele din chestionare (eventual se perfectioneaza chestionarele).

T    Tehnica interviului urmareste obtinerea rapida de informatii recente, complete, semnificative, obtinute de la locul producerii lor.

Alegerea subiectilor se face dintre persoanele care ocupa pozitii medii in ierarhia structurii organizatorice.

o      Pregatire consta in insusirea de catre analist a terminologiei utilizate in domeniul studiat, formularea intrebarilor, intocmirea planului interviului (semistructurat- directionarea intrebarilor spre un anumit obiectiv sau structurat-se asteapta raspunsuri concise), cunoasterea intervievatilor, alegerea momentului interviului.

o      Desfasurare presupune mentinerea discutiilor in in limitele enuntului problemei, acordarea unor momente de gandire, formularea de intrebari ajutatoare, insistarea asupra aspectelor neclare.

o      Culegerea si prelucrare informatiilor se realizeaza prin consemnarea imediata a raspunsurilor in raportul de interviu.

Analistul trebuie sa arate ca va tine cont de respusuri in activitatea viitoare, sa aleaga locul interviului in apropierea locului de munca a intervievatului pentru a-i da acestuia posibilitatea de a se folosi de documentatii, iar momentul desfasurarii atunci cand intervievatul are timp.

T    Tehnica observarii directe

Analiza activitatii - asigura cunoasterea nemijlocita a sistemului informational existent si se realizeaza prin sondaje, cronometrari, analiza posturilor. Cu ajutorul lor se releva stari de fapt si posibilitati de ameliorare a functionarii sistemului.

Analiza de protocol - combina caracteristicile interviului cu cele ale analizei activitatii prin observarea si intervievarea executantului in timpul desfasurarii activitatii.

Metoda diagramelor de flux informational

Pentru determinarea caracteristicilor sistemului de conducere se utilizeaza metoda diagramelor de flux a documentelor si a momentelor de completare a lor.

Cu ajutorul unui numar restrans de simboluri se pune in evidenta continutul activitatilor, identificabile pe compartimente de munca, si legaturile dintre acestea.

Consemnarea continutului operatiei, a executantului si a termenului de executie

Document purtator de date

Disc magnetic continand colectii de date

Procedura manuala de tratare a datelor

Procedura automata de tratare a datelor

Test de decizie si control

Sens de circulatie a unui document

Diagrame globale - gruparea operatiilor dupa criterii de omogenitate, identitate, complementaritate si redarea succesiunii lor in sistem.

Diagrame orizontale de flux - se bazeaza pe urmatoarele conventii de reprezentare :

-un document se reprezinta pe aceiasi linie orizontala de la aparitie pana la arhivare,

-operatiile se grupeaza pe compartimente in scopul reflectarii continutului activitatii desfasurate si a legaturilor dintre compartimente.

Diagrame verticale - un acelasi documentse urmareste pe aceiasi linie verticala.

Metoda evidentei economice - reprezinta un ansamblu sistemic de procedee si tehnici de urmarire, oglindire si control a fenomenelor si proceselor care au loc in domeniul activitatii economice. Orice operatie de flux real al valorilor materiale si banesti trebuie sa se gaseasca consemnata in documentele de evidenta economica (tehnico-operativa, contabila, statistica).

S12- Analiza critica a sistemului informational existent

Sintetizeaza concluziile etapei anterioare, determinarea neajunsurilor si punctelor slabe ale sisemului actual, propune solutii.

Prezentarea generala a unitatii va avea ca surse de date statutul unitatii, monografii, studii de marketing, dari de seama, rapoarte.

Structructura organizatorica se reprezinta prin organigrame de tip ierarhic in care se porneste de la consiliul de administratie si ajunge pana la locurile de munca.

Structutra functionala se pune in evidenta analizand locul pe care il ocupa compartimentul analizat fata de celelate compatimente participante la activitate si releatia cu ele.

Documentele sunt purtatoare de informatii de baza, ele se trec intr-un formular numit Inventarul documentelor.

Grila informatiilor va contine informatiile esentiale (pe vericala) si mentionarea documentelor pe care apar (pe orizontala).

Circuitele informationale se pun in evidenta prin : scheme globale, scheme bloc, scheme logice, diagrame C, flow-chart(graf operational cu ajutorul caruia se obtin flxuri informationale pas cu pas).

S13 - Elaborarea uneia sau mai multor solutii de principiu pentru automatizarea domeniului respectiv (Directii de perfectionare)

Cerintele sistemului informational vor oferi suportul material pentru a realiza noul sistem informatic.

Restrictii - conditii ce trebuie respectate in proiectarea noului sistem, care pot fi impuse de :

-structura organizatorica,

-legislatie.

Necesitati

-materiale : calculatoare, software de baza, consumabile.

-forta de munca : analisti, programatori, utilizatori finali. 

Limitele - reprezinta granitele pana la care se intinde sistemul (termene, parametri, costuri).

Documentatia etapei de analiza va contine :

-o prezentare generala a domeniului

-o descriere a activitatilor desfasurate

-descrierea sistemului informational

-studiu asupra conditiilor in care urmeaza sa fie implementat

-studiu asupra cadrului juric

-directiile de perfectionare

Proiectarea SI

In aceasta etapa este conceput SI, sunt stabilite elementele sale, structura lor si modul lor de realizare. Datorita complexitatii, etapa este impartita la randul ei in doua, subetape (problema este abordata descendent, de la complex la particular):

Intai se vor specifica doar caracteristicile generale ale viitorului sistem (Proiectarea de ansamblu), fara a intra in detalii, apoi se va trece la proiectarea detaliata a fiecarei componente (Proiectarea de detaliu).

Proiectarea de ansamblu se finalizeaza cu construirea unei imagini globale asupra SI, concretizata intr-o schema numita Schema de ansamblu a SI.

Stabilirea obiectivelor SI- La analiza s-au determinat neajunsurile sistemului informational existent. Noul sistem informational al SI, va trebui sa elimine cel putin partial, aceste neajunsuri. Pe baza documentatiei realizate in etapa de analiza, se stabilesc obiectivele SI, cerintele la care trebuie sa raspunda.

Obiectivele se pot detalia astfel: de conducere, informationale, tehnologice,informatice

Descompunerea sistemului in vederea stabilirii structurii sale de ansamblu. Aceasta structura se obtine prin descompunerea viitorului sistem dupa diferite criterii: domeniul acoperit de diferite module, grupurile de activitati informatizate, functiunile diferitelor module, grupele de operatii de executat.

Stabilirea iesirilor SI. Este vorba despre rezultatele care vor fi furnizate, adica ceea ce se poate cere si obtine de la SI. Ele se stabilesc pe baza cerintelor la care trebuie sa raspunda viitorul SI.

Clasificare:

-Lista la imprimanta (situatii financiar contabile)-periodice

-Vizualizare pe ecran (situatii informative)-operative

-text

-grafic

Determinarea datelor de intrare. Multimea datelor de intrare cuprinde totalitatea datelor ce trebuie culese de sistem de la utilizator sau de la alte surse externe, luate o singura data, necesare obtinerii datelor de iesire solicitate. Pentru fiecare data de iesire se stabileste formula, algoritmul pe baza careia ea se calculeaza. Se studiaza apoi datele care intervin in aceasta formula, pentru care la randul lor se determina algoritmul de calcul. Procesul continua pana cand datele implicate in algoritm sunt dintre acelea care pot fi culese din domeniul datelor de intrare.

Alegerea modelelor de organizare a datelor, a algoritmilor si tehnicilor de prelucrare (la nivel global, fara detalierea lor)

Stabilirea la nivel global a colectiilor de date. Din subetapele anterioare sunt cunoscute datele de intrare si modul lor de prelucrare in vederea obtinerii datelor finale, prin urmare pot fi stabilite colectiile de date necesare: cele pentru memorarea datelor primare, cele pt. tranzactii, temporare, colectiile pt. datele sintetice .

Construirea schemei de ansamblu a SI

Colectiile de date sunt stabilite dupa ce sunt cunoscute datele de intrare, datele de iesire si algoritmii de prelucrare folositi. Ele pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

Dupa gradul de actualizare:

cvasi constante, a caror actualizare se face relativ rar (nomenclatoare);

variabile, a caror actualizare se face des.

Dupa gradul de prelucrare:

primare, datele sunt memorate asa cum sunt introduse, fara prelucrari suplimentare,

intermediare, datele acestor colectii se obtin prin aplicarea unor prelucrari asupra datelor primare,

sintetice, aceste date reprezinta sinteze ale celor antrioare, fiind folosite pentru obtinerea unor situatii generale,

cu caracter istoric, folosite pentru a tine evidentaistoria( prelucrarilor executate de-a lungul timpului.

Dupa timpul de viata:

temporare, care sunt construite dinamic in timpul exploatarii sistemului si sunt apoi sterse,

permanente, care traiesc mai mult timp si folosesc la memorarea datelor intre sesiunile de lucru.

SCHEMA DE ANSAMBLU

SI

INTRARI
PROGRAME DE PRELUARE DATE	PR. INCARCARE DATE PERS
Baza de date	PERS   STAT PL   PONTAJ   SECTII
PROGRAME DE PRELUCRARE CALCULE VIZ LISTE	CALCUL STAT PL   Listare SP   PR. LISTARE/VIZUALIZARE DATE PERS
IESIRI	L PERS   VIZUALIZARE PERSOANAL

Proiectarea de detaliu

Odata obtinuta imaginea de ansamblu a noului SI, sintetizata in schema de ansamblu a sistemului, se poate trece la un nou nivel de detaliere. Cu aceasta ocazie, fiecare element pus in evidenta in schema de ansamblu, se proiecteaza pana la un nivel de detaliere care se considera necesar.

Subetape:

Proiectarea de detaliu a rapoartelor- Situatiile finale trebuie vazute atat dpdv al continutului, algoritmi (nivel logic), cat si a formei de prezentare, al suportului de memorare (nivel fizic); se vor preciza mai multe elemente:

continutul informational - datele care intra in alcatuirea sa;

corelatile existente intre date;

algoritmi de elaborare a raportului, formule de calcul a datelor continute in raport;

in cazul rapoartelor cu niveluri de totalizare trebuie precizate criteriile de totalizare folosite;

forma fizica a raportului, adica modul de organizare, de asezare a datelor pe suportul folosit. Se poate construi o macheta a raportului in care sa se puna in evidenta pozitia fiecarui element: titlu, antet, inregistrari, subtotaluri, totaluri.

Suportul fizic pe care se va extrage raportul: ecran, imprimanta, fisier pe disc (in vederea transferului la distanta)

Precizarea unor parametri de catre utilizator:

afisarea unui ecran in care utilizatorul sa precizeze toti parametri necesari construirii raportului;

procedura de construire propriuzisa, care este bine sa fie insotita pe ecran de un indicator de desfasurare a procesului respectiv, deoarece pentru rapoartele mari dureaza un timp;

in final raportul este oferit pentru consultare utilizatorului, fie pe ecran, fie la imprimanta.

Proiectarea de detaliu a intrarilor - sunt determinate detaliile referitoare la introducerea datelor ca:

sursa datelor;

dimensiunea datelor;

corelatiile logice dintre ele;

forma fizica a documentelor pe care se culeg;

forma machetelor de introducere a datelor afisate pe ecran;

proceduri de validare (in vederea eliminarii datelor eronate)- proceduri de testare a unor conditii pe care trebuie sa le indeplineasca datele in lgatura cu continutul sau forma lor precum si a corelatiilor dintre ele; Testarea se poate trmina pozitiv, caz in care data este acceptata de sistem, sau negativ, caz in care este dat un mesaj de eroare.

Proiectatrea de detaliu a colectiilor de date

se organizeaza conform unui anumit model (relational), deci tehnica de construire a colectiilor de date este specifica modelului respectiv;

stabilirea modului de codificare a datelor;

Proiectatrea de detaliu a procedurilor de prelucrare a datelor

stabilirea si descrierea algoritmilor folositi;

modul de implementare al algoritmilor;

impartirea pe module;

modul de apelare a acestor module si parametri necesari;

detalii necesare programatorilor pentru elaborarea programelor;

ELABORARE PROGRAME

Dupa incheierea etapei de proiectare urmeaza realizarea propriuzisa a progrmelor si crearea efectiva a bazelor de date.

Criterii care stau la baza alegerii SGBD-ului:

Facilitati si performante

Costuri de achizitionare

Costuri de exploatare

Nivel de pregatire necesar

Securitate

Portabilitate

Pe baza proiectului tehnic de detaliu, programatorul va trece la scrirea efectiva a programelor, adica codificarea in limbaj de programare a algoritmilor stabiliti. Acesta etapa are un caracter tehnic, parte din operatiile care initial erau facute de programator pot fi automatizate si realizate cu ajutorul generatoarelor (programarea vizuala).Tot programatorul va realiza si algoritmii specifici limbajului, care nu sunt prevazuti la proiectarea tehnica, lasandu-se alegerea lor pe seama programatorului care cunoaste cel mai bine posibilitatile limbajului.

Organizarea spatiului de depozitare si gestiunea fisierelor:

Fisierele utilizate se pastreaza in directoare separate (date, liste, program, meniuri, ecrane, vederi, rapoarte, etichete)

Gestiunea fisierelor se realizeaza cu ajutorul proiectelor

Organizarea echipei de programare :

Repartizarea uniforma a modulelor, pentru a se evita supraincarcarea unor programatori

Abordarea realizarii modulelor de jos in sus, pentru a putea fi testate la fiecare nivel (se va incepe cu realiza procedurilor de prelucrare elementare, apoi cele mai complexe, care vor fi asamblate la randul lor in module mai mari, pana se obtin programele)

TESTAREA

SI fiind compuse din multe programe, insumand zeci de mii de linii de cod, scrise de catre mai multi programatori, in mod normal contin erori, care sunt inlaturate la testare pe masura ce sunt puse in evidenta. Chiar si dupa testari indelungate, pot sa ramana erori ascunse, care pot sa apara pe parcursul exploatarii.

La realizarea aplicatiei, testarea dureaza mai mult decat scrierea ei, fiiind facuta pe niveluri: intai procedurile simple, apoi inglobate in module mai mari, apoi pe grupuri de module (pentru a testa corectitudinea comunicarii intre module), pana la testarea intregului sistem.

Datele de test trebuie sa fie cat mai aproape de realitate si sa acopere cat mai multe situatii posibile si mai ales situatiile extreme previzibile.

Exemplul final de testare se face de catre seful de proiect impreuna cu utilizatorul, specificandu-se in scris atat datele de intrare cat si situatiile finale care vor fi obtinute pe baza intrarilor.

Metodele de testare depind de tipul erorilor care se cauta si de nivelul la care se aplica.

Tipuri de erori :

Erori de sintaxa - sunt detectate in faza de compilare si sunt datorate constructiei gresite a unei instructiuni (nume de instructiune sau clauza scrise gresit, lipsa unei paranteze pereche intr-o expresie), compilatorul furnizeaza un mesaj de eroare in care se indica natura si uneori cauza erorii si linia din fisierul sursa in care apare. Uneori mesajele sunt derutante, mai ales cand sunt mai multe greseli.

Erori de executie - sunt detectate la rularea programului si se datoreaza imbinarii incorecte a instructiunilor, chair daca acestea sunt scrise corect dpdv sintactic

Ex. folosirea numelor de variabila in expresii daca acestea nu au fost initializate sau nu desemneaza campuri dintr-un fisier deschis in zona de lucru curenta

Erori de algoritm - rezultatele nu sunt cele asteptate (algoritm incorect gandit su codificat)

Ex. Afisare facturi din anul 1998 - LIST FOR YEAR(dataf)=1998 (daca inaintea listarii exista setarea SET YEAR TO 4, facturile din 1998 vor fi afisate, altfel nu pentru ca 98#1998)

Erori de utilizare - sistemul functioneaza corect, dar utilizatorul il foloseste gresit. Pentru a se evita SI informatic trebuie sa fie cat mai bine protejat prin :

o      Sa se foloseasca proceduri de validare pentru a nu permite utilizatorului sa introduca date gresite

o      Sa se puna la dispozitia utilizatorului numai acele actiuni care au sens la un moment dat, celelalte sa fie dezactivate

o      Sa avertizeze utilizatorul in cazul detectarii intentiei de executie a unor operatii suspecte a fi gresite

o      Sa ofere cat mai multe informatii de ajutor prin intermediul unui subsistem de ajutor performant

o      Sa aiba o documentatie cat mai clara, explicita, completa, la nivelul celui mai slab pregatit utilizator

Nivelul la care apar erorile :

La nivelul sistemului de operare - se datoreaza configurarii gresite a SO sau a incompatibilitatii dintre configurarea SO si a SGBD-ului.

Ex. « Prea multe fisiere deschise simultan » (in CONFIG.SYS, FILES=<n>, n prea mic)

In interiorul modulelor sau programelor independente - erori de compilare, rulare, algoritm

La nivelul sistemului in ansamblu - erori ce tin de legatura dintre module (chiar daca acestea testate independentfunctioneaza corect)

Erori sau neajunsuri de proiectare - erori ce tin de conceptia de ansamblu a sistemului

Cu cat nivelul la care apare eroarea este mai ridicat, cu atat efortul de inlaturare este mai mare.

Tehnici de testare si depanare a programelor SI

Includerea in program a unor instructiuni speciale pentru depanare (afisarea diferitelor variabile)

Memorarea urmei executuiei programelor (fiecare operatie inceputa si terminata cu succes sa fie memorata intr-un fisier, ca sa se vada unde programul nu actioneaza cum ne asteptam)

Memorarea automata a starii curente a sistemului in cazul aparitiei unei erori (ON ERROR)

Tehnici speciale

o      rularea pas cu pas

o      rularea rapida pana la un punct mentionat in care controlul revine programatorului

o      rularea cu viteza prestabilita

o      afisarea valorilor unor variabile)

Meniul principal al sistemului - reprezinta grupari de optiuni la a caror alegere sunt declansate anumite prelucrari.

Pot fi de tip text, grafice sau combinate.

Dpdv al asezarii pe ecran cele grafice pot fi : orizontale, verticale, neregulate.

Cele mai des intalnite sunt cele cu un meniu orizontal, fiecarui punct de meniu fiindu-i atasat un meniu vertical (fiecarui punct din meniul vertical i se poate atasa un alt meniu vertical-maximum trei nivele).

Aspecte legate de construirea meniurilor :

-Textul afisat ca punct de meniu sa fie sugestiv, concis, sa respecte o serie de reguli standardizate (evidentiere cailor si tstelor directe de apelare, mesaj explicativ pe ultima linie a ecranului, nu mai lung decat ~15 caractere).

-Sa se evidentieze prin simboluri sugestive ce urmeaza dupa activare unui punct de meniu :

-in general se activeaza o procedura specifica

-se deschise un alt meniu (u

-urmeaza o fereastra de completare optiuni ( . )

-Sa fie active numai optiunile care au sens sa fie selectate la un moment dat.

Sistemul de asistenta si ajutor (HELP)

Dpdv al utilizatorului, ajutorul oferit consta in informatii care sa-l ajute in momentul unui impas.

De obicei pe ultima linie a ecranului sau intr-o fereastra de atentionare se afisaza mesajele prevazute de programator legate de actiunea in curs de derulare.

Informatiile de ajutor furnizate la cererea expresa utilizatorului prin selectare din meniu sau cu ajutorul tastei F1 pot sa fie :

-dependent de context

-insensibile la context, cand utilizatorul isi alege singur informatia din cele puse la dispozitia lui.

Securitatea SI

-Protectia impotriva defectiunilor hardware

-salvari periodice pe suporturi externe

-surse neintreruptibile de alimentare

-Protectia prin parole - stabileste dreptul fiecarui utilizator de a avea acces la aplicatie si ii stabileste actiunile pe care poate sa le efectueze .

IMPLEMENTAREA SI

Cand ansamblului tuturor componenetelor functioneaza corect, aplicatia este instalata la beneficiar, unde va functiona in paralel cu vechiul mod de lucru, pana cand se va considera ca se poate renunta la vechiul mod de preucrare, moment in care aplicatia trece in exploatare curenta.

Bibliografie:

ALAN, P. , Proiectarea sistemelor informatice, SOLNESS Timisoara, 2002

ANDONE, I., Cerintele unei programe actuale pentru cursul de Sisteme inteligente in contabilitate, Revista "Contabilitate si informatica de gestiune" . 6 / 2003 10 ASE Bucuresti

ONETE, B., Sisteme informatice - Elemente fundamentale - ASE Bucuresti