Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » literatura romana
Din pacat in pacat - ultimul roman scris de Slavici - comentariu

Din pacat in pacat - ultimul roman scris de Slavici - comentariu



Din pacat in pacat

Din pacat in pacat” este ultimul roman scris de Slavici, deoarece scriitorul se apropia cu pasi repezi de cel de-al ptulea deceniu de viata, dar capacitatea sa creatoare era totusi impresionanta. Scris sub forma unui jurnal, romanul scoate in evidenta problematica morala atat de draga scriitorului, pe linga datele istorice oferite.scriitorul utilizeaza in acest roman o tehnica artistica folosita si in „Cel din urma Armas”, si un epilog in care dezleaga conflictul, lasat in suspensie, la incheierea istorisirii celor intamplate. Slavici a vrut de altfel ca scrierile sale sa aiba si o valoare educativa iar daca luam in considerare invatamintele pe care le putem sustrage din dramele traite de unele personaje, se poate spune foarte usor ca a reusit.

Romanul de o mare valoare istorica dar si morala s-a publicat in intregime in „Adevarul literar si artistic”. Multi critici literari au fost preocupati de veridicitatea faptelor istorice prezentate aici. Faptele se petrec inainte de Unirea Principatelor, pe timpul lui Vogoride. Slavici utilizeaza mai multe documente istorice: pune la contributie rapoartele lui Emil Karl Heinrich, baron de Richthofen, consul general al Prusiei la Iasi in timpul divanurilor ad-hoc, dar si alte izvoare de unde se inspira in construirea personajului lui Ciuntuleac. Istoricitatea unor intamplari este pusa la indoiala, dar trebuie luat in considerara ca Slavici nu a vrut sa scrie istorie ci sa prezinte oameni imporatnti asa cum ii vedeau contemporanii lor la vremea aceea. Romanul prezinta asadar epoca divanurilor ad-hoc, starea morala a vremurilor de la 1856 si nu in ultimul rand un conflict de familie din care cititorul trebuie sa inteleaga moarala.



Titlul este foarte sugestiv in ceea ce priveste actiunile personajului principal, Palea, care cade din pacat in pacat, renunta trepat la principiile sale, le incalca unul cate unul, si ce este mai rau, este faptul ca este si las si prea slab pentru a recunoaste ca greseste si priveste schimbarea personalatatii sale ca ceva ce trebuie facut pentru a fi acceptat de societatea in care traieste. Pe masura ce cunoaste lumea, Palea se si acomodeaza cu ea. Eroul chiar devine mandru de realizarile lui, de faptul ca este la fel ca lumea, si ce este cel mai rau este faptul ca nu are regrete si nici remuscari. Nu-l mai deranjeaza nici faptul ca fiecare individ isi cauta propriile sale interese, si ca trebuie sa faci doar ceea ce este mai bine pentru tine si nu si pentru altii. Personajul ajunge chiar la concluzia ca , din cate a vazut, auzit si patit pana atunsi, prin functiile pe care le detinea si prin relatiile sale, urmarirea intereselor proprii se face nu numai de la un individ la altul, ci si la nivelul statelor, fiecare tragand cat mai multe foloase unul dupa celalalt. „ Slavici a urmarit modul in care intrasigenta si declaratiile de fideliatete fata de principii ale unei moarle imanente, se convertesc, sub influenta unui mediu social vicios, intr-o desavarsita capitulare fata de acest mediu, intr-o adaptere neconditionata. Scriitorul ar fi putut impinge si mai departe pe acest fagas, destinul lui Palea si ar fi avut toate premisele sa realizeze un adaptabil tipic.” observa criticul literar Pompiliu Marcea. Acesta ar fi putut fi destinul eroului, o adaptare la toate sistemele, fara regrete si fara ca ceea ce a fost si de ce a fost legat inainte sa mai aibe vreo importanta. Dar finalul este cu totul surprinzator si insuficient justificat caci Slavici isi calugareste personajul, lasand restul in suspans. Este si aceasta o solutie, dar eroul nu face altceva decat sa fuga, in cele din urma, din lumea careia i-a cazut in capcana, o lume in totalitate imorala.

Eroul principal al romanului este un bucovinean, pe nume, Palea, un intelectual la fel ca si alte personaje ale alui Slavici cum ar fi Iorgu Armas si Corbei, venit la Iasi sa-si agoniseasca existenta. Munceste o perioada ca si functionar, apoi se decide sa renunte la slujba si sa se retraga in casa unui boier, Costache Gules, fost sef al sau pe care il admira pentru reusitele profesionale si presupusele insusiri morale. Aflat insa in casa straina, tanarul se simte singur pe lume, simte lipsa casei sale, a mamei si a logodnicei. In reflectiile lui sunt puse de altfel insusi gandurile scriitorului si putem recunoaste cu usurinta aspecte ale lumii in care acesta s-a format: „ Mi-am petrecut copilaria si tineretile in intimitate familiara, intre oameni care deopotriva fiind, deopotriva se socoteau intre dansii: aici e multa bunavointa la cei de sus si alipire cu adevarat credincioasa la cei de jos, dar inima deschisa si legaturile sufletesti mi se par cu neputinta.”. Palea este la inceput un tanar cu o moralitate desavarsita, care nu ingaduie nici o concesie cand e vorba de virtutile etice. Intr-o discutie cu boierul Gules, despre rolurile oamenilor din conducere, legata de ce ar trebui acestia sa faca pentru tara si ce fac ei mai mult pentru a-si servi interesele proprii, putem observe diferenta de gandire intre cele doua clase sociale toatal opuse. In lumea „de sus” oamenii traiesc ca sa se bucure de viata, gustand placerile de tot felul ale ei, si este acceptate de toti ca ei, faptul ca cu cat ajunge omul mai sus cu atat mai mare rasplata i se cuvine, cu atat mai deplina ii este libertatea de a- si face parte din toate placerile vietii. Cei multi si nevoiasi ar trebui sa fie nebuni ca sa aspire la libertatea ce numai celor de sus li se cuvine. Dar sus, in functie inalta ar trebui sa fie pus doar omul care este stapan pe sine, si care cu cat mai sus se va ridica, cu Atat mai mult are sa-si infraneze poftele si sa-si rapuna slabiciunile.

Intervine aici si morala care trebuie sustrasa: „ Daca e vorba, cea mai curata si cea mai dulce dintre multumirile vietii e sa traiesti din dragoste catre altii si sa te stii tu insuti pe tine om plin de vrednicii, care nu are sa se rusineze de nici una din faptele sale si le face placuta viata celor vin in atingere cu el. Daca fiecare dintre noi si-ar pune frau si s-ar mulsumi cu ceea ce ii este neaparat de trebuinta, ar fi de tot putina mizeria in lume.”

Slavici pledeaza si aici pentru pastrarea echilibrului si pentru cumpatarea in toate, in iubire , in relatiile cu ceilalti si in functii si avere.

Integritatea eroului este asadar desavarsita dar ea se schimba, din cauza slabicunii lui, cand intra in contact cu mediul vicios in care adecis sa traiasca.

Acest mediu este compus din Costache Gules, un afemeiat lipsit de srupule si profitor al schimbarilor care au loc in politica Moldovei; Timotei Ciuntuleac, un om ridicol in viata familiala si versat in ceea ce privesete afacerile din politica; Olga, sotia lui Ciuntuleac, o femeie in varsta de aproximaitv treizeci de ani si de o frumusete dezarmanta de care stie cum sa profite cand este cazul, si care se ghideaza in viata dupa o filosofie hedonista; Smaranda, care traieste in casa boierului Gules ca amanta a acestuia; si nu in cele din urma Clotilda, buna si rabdatoarea nevasta a cuconului Gules, care suporta cu resemnare gandul ca este inselata, pentru a salva onoarea familiei si pentru a le oferi copiilor ei un tata.



Cuconului Costache, un om nu prea lipsit de desertaciune, ii face mare placere sa stie ca curtea sa este , dupa obiceiul inca pastar, un fel de colonie de slujbasi maziliti, carora stapanul casei le dadea de mancat si de baut, iar Palea era unul dintre cei pe care stapanul ii poftise la masa lui, in timp ce ceilalti aveau masa lor asezata in alta parte. Se simtea cu adevarat boier cand la masa lui erau adunati multi dintre cei care aveau incredere in judecat si in faptele lui, iar slabiciunea lui ear sa cheme la masa si alti prieteni care sa transmita mai departe ceea ce gandesc si ce parere au despre el cei pe care ii primeste in casa si la masa lui.

Clotilda este cea care poarta pe umerii ei sarcinile gospodariei, femeie cu un suflet cald, ca si Mara si Marghioala, fire cu deosebire duioasa, le facea pe toate de dragul sotului ei la care se uita ca la un fel de minune. Ea nu numai ca nu se plangea niciodata dar era si multumita cand vedea ca sotul ei este multumit. Pe langa toate acestea, Cocoana Clotilda mai era si fata de oameni bogati, obisnuita cu slugi multe si cu legaturi intinse, si de aceea dorea sa aibe in jurul ei femei harnice si pricepute in toate, fie cate o vaduva, fie cate o fata batrana care o ajutau cand era nevoie.

In opozie cu cucoana Clotilda se afla duduia Smaranda, fata de boiers scapatat si cumnata unui dintre prietenii cuconului Costache. Frantuzita, sfatoasa si bzna de gura, ea se stie face placuta cuconului. Ea nu mai putea sa fie pusa in randul fetelor tinere, era cu doi ani mai in varsta decat Palea, avea in ea o oarecare acreala, stia multe, cunostea slabiciunile oamenilor foarte bine si le dezvaluia tuturor cu o mare multumire, cu o satisfactie diavoleasca. Si cucoana Clotilda avea o slabiciune pentru ea, deoarece aceasta mai facea fata si la mesele mari, si la sindrofii, unde le tinea oaspetilor de urat, lucru care il impresiona si pe Gules.

Integritatea eroului se degardeaza treptat dar sigur in acest mediu. De o candoare desavarsita, eroul contiunua sa fcreada la inceput ca acesti oameni sunt la fel de sinceri si de puri, cu inima mereu deschisa spre fapte bune, contiunua sa creada in moralitatea societatii, pentru ca nu putea intelege lumea astfel decat era obisnuit in oarasul sau natal.incep insa sa-l cuprinda anumite temeri, regreta din ce in ce mai mult despartirea de ai sai, , in mijlocul carora a invatat sa fie sincer si neprefacut.eroul incepe sa inteleaga si sa observe ca ei pe care ii respecta in mod deosebit se pe care ii ia dprept exemplu, in special Gules, nu se conduc dupa norme morale, ci dupa interese personale si politice.

Nu are ce face si cade fara sa vrea in vartejul intereselor, si icepe sa i se clatine credinta in existenta unei lumi pure , ideale.

Primul pacat in care cade personajul este acela ca cedeaza ispitei femeii. Desi este logodit, Palea incepe sa se simta atras de farmecele frumoasei poloneze Olga, si chiar daca il mai retine ceva din moralitatea dobandita pana atunci si nu doreste o relatie deoarece era total in contradictie cu principiile lui, relatiile dintre cei doi vor evolua.

Madam Olga, venita de la Paris ca profesoara de pian, isi petrecuse cei mai frumosi ani ai tineretii pe la case boieresti, s-a format in acest mediu ca mare cunoscatoare de oameni so de scandaluri din lumea cea aleasa a boierimii si se maritase dupa Ciuntuleac nu din dragoste si pentru a-l avea pe acesta drept paravan si unealta in satisfacerea poftelor si curiozitatilor ei. In casa lui se intalneau cei mai multi dintre compatriotii ei, imigranti polonrzi, si aici acestia isi purteau tese planurile fara nici un fel de teama ca vor fi spionati deoarece madam Olga isi trimitea sotul ascultator cu treburi, astfel incat nici acesta nu prea stia ce se petrece in casa lui.

Olga se ghideaza in viata dupa o filozofie hedonista care are la baza cultul trupului. Mitul luim Narcis este foarte frumos ilustrat aici si abordat in varianta feminina si mult mai accentuat. Obisnuita sa fie admirata mereu ca model, ea ajunsese sa fie incantata prea mult de sine insasi: „ Ceea ce-i stapanea intreaga fiinta, era cultul trupului sau, care ise parea o adevarata minune si cea mai de capetenie preocupare a ei era sa nu faca nimic din ce ar putea sa-i schimbe formele trupesti. Isi pazea cu toata ravna sanatatea, alegea mancarurile asa ca nici sa nu slabeasca, nici sa nu se-ngarase, se ferea de orisice abuz, si cea mai mare multumire a sa era sa se admire pe sine insasi in oglinda ori sa-si pipaie prin intunerec, pe mangaiate brasele, umerii, bustul, soldurile si pulpile.” avea deci convingerea ca le jertfeste pe toate acestea prin casatorie, lasandu-se sa fie pangarita de sos, si tocmai de aceea si-a ales unul care o aculta si care ii face toate poftele ca un fel de sluga. De o frumusete iesita din comun, ea stie cum sa profite de acest avantaj, la fel cum face si Zoe din, personajul feminin din „Cel din urma Armas” iar Palea cedeaza in cele din urma, fiind prea slab in fata ispitelor societatii, la fel cum va face si Iorgu in cele din urma.


Urmeaza un nou moment din care Palea nu reuseste sa scape decat cu pretul unei noi renunsari la integritatea morala. El se hotarase sa nu intre in slujba lui Vasilache Ghica, considerat un om strain de orice tinuta etica si un rau exemplu pentru societate. Convins de Ciuntuleac si de Olga sa accepte aceasta slujba, personajul cade in cel de-al doilea pacat, isi calca pe un alt principiu moral si ajunge sa faca un nou compromis. Slavici introduce aici anumite date cu valoare de cronica, deoarece personajul este pus in iposataza de a accepa un post de traducator ori de copia unele acte, pentru comisarul Prusiei, baronul de Richthofen, un bun cunoscator al tarii. Stiind atat nemteste, cat si romaneste si ruseste, accepta slujba, considerand ca doar asa poate intra in lumea buna. Logodnica sa ii trimite o scrisoare prin care il informeaze ca doreste cat mai degraba casatoria, dar pentru ca acest lucru sa se poata intampla este nevoie de o situatie materiala sigura. Palea accepta asadar compromisul de a intra in slujba guvernului pe care il detesta, devenind si un fel de spion pentru Olga careia ii spunea ce se petrecea prin guvern.

Scriitorul introduce si aici cateva scrisori, nerenuntand la forma de jurnal. Rasfoind prin scrisorile adresate de catre baronul de Richthofen regeleui Frederic Wilhelm, hartoage aruncate una peste alta si pe care Palea avea datoria de a le aseza in ordine cronoligica, eroul afla o multime de informatii, de destainuiri foarte interesante asupra uneltirilor diplomatice. El destainuie aceste informasii Olgai si coconului Costache, ghidandu-se dupa convingerea indusa de Olga, ca acestea sunt informatii pe care baronul nu le poate spune nimanui dar canu este vorba de incredere si i le da dinadins eroului sa le citeasca pentru a puitea transmite mai departe informatia ca aceasta sa ajunga acolo unde trebuie.

Eroul se adpteaza neconditionat mediului deoarece Palea „ incepe acum sa priceapa ca ideea de independenta este o cruda ironie, ca in fond omul este supus unui mecanism care-i depaseste propriile puteri sa ca, daca vrei cumva sa te indaratniceste a ramane cumva deasupra acestui mecanism diabolic, vei risca sa fii zdrobit” p marcea p 334. omul are marea capacitate de a se adapta oricarui mediu si oricarei situatii, si fiecare om ajunge sa se complaca in cele din urma cu aceia in mijlocul carora traieste.

Palea nu avea cum sa mai amane casnicia pentru a-si salva pe de alta parte independenta,deoarec ar fi fost acuzat de neseriozitae de familia sa si mai ales de logodnica, care deja incepuse sa puna la indoiala gandurile acestuia. A fi moral in lumea in care traia, insemna a fi imoral in lumea pe care o lasase in urma sa. Neacceptand compromisul de a se angaja in serviciul dusmanului, ar fi insemnat sa-si compromita logodnica printr-o amanare fara sfarsit, iar acest lucru ar fi adus dupa sine nemultumirea familiei lui, alogodnicei si a familiei acesteia, si nu in cele din urma a tuturor prietenilor si cunostintelor pe care i-a lasat in urma sa.

Ideea de dreptate absoluta, aceea de a fce bine tuturor si de a incerca sa impace pe fiecare, se destrama treptat, pe masura ce personajul cade dintr-un pacat in altul. Pacatele in care eroul cade treptat semnifica de fapt degradarea lui, el renunta, rand pe rand, la principiile de moralitate dupa care se conducea pana atunci. Iluzia unei moralitati absolute se destrama trepatat, ca si ideeaIdeea de dreptate absoluta, aceea de a fce bine tuturor si de a incerca sa impace pe fiecare, se destrama treptat, pe masura ce personajul cade dintr-un pacat in altul. Pacatele in care eroul cade treptat semnifica de fapt degradarea lui, el renunta, rand pe rand, la principiile de moralitate dupa care se conducea pana atunci. Iluzia unei moralitati absolute se destrama trepatat, ca si ideea de dreptate absoluta la care Gelu Ruscanu din „ Jocul ielelor” a avut nazuinta sa aspire.

Slavici urmareste cu mare pricepere psihologioca si cu minutoaioziatate precesul de pervetire a eroului de catre Olga. Pe parcurs ce relatiile dintre cei doi evolueaza, eroul isi uita obligatiile pe care le avea fata de cei de acasa. Romancieruldescrie instrumentul de descompunere morala a lui Palea, deparece Olga, adevarata ispita si demna de statul de fiica a Evei, reuseste sa-l transforme chiar si pe cel mai indaratnic puritan. Palea, timid la inceput, se lasa ametit de cultul trupului, cu atat mai mult cu cat Olga incearca sa-l induca in eroare, sa-l convinga ca nu face nimic rau si ca si altii au procedat la fel, si nu orice fel de oameni si oameni cu un mare statut social. Ea este adepta unei imoralitati acceptate, in perspectiva ei : „ Am facut si fac numai ceea ce dupa propria mea convingere imi este iertat, si nu e om in lumea aceasta care ar putea sa ma induplece a merge mai departe si a face ceea ce nu-mi este iertat.”!!!!! Vol. Palea vede totusi consecintele unei astfel de etici observa ca daca el, ca sa se scape de simtamantul urat ca agresit isi spune ca faptele ii sunt iertae, se autoconsoleaza, pe de alta parte, Olga a fost indoctrinata sacreada caii sunt iertate si cele neiertate.



Si Olga este o victima a caderii din pacat in pacat, deoarece daca la inceput a profitat de slabiciunile eroului pentru a obtine informatii pe baza actiunilor acestuia de spionaj, ea ajunge sa fie prinsa in vartejul amorului. Cei doi ajung intr-un moment in care recunosc neputinta amandurora de ase infrana, dar neinfranarea dorintelor duce de cele mai multe ori la decadere pe toate planurile si de cele mai multe ori la adevarate drame, dupa cum arata srciitorul in cele mai multe opere ale sale. Necumpatarea si incapacitatea oamenilor de a se infrana, acesta fiin lucrul care ii deosebeste de animale, trebuie neaparat pedepsita ,astfel ca macar altii sa poata invata de pe urma greseliolor acetora.

Schimbarea eroului este totala. Isi uita cu desavarsire originile si educatia primita, se complace lumii vicioase cu o mare usurinta, fiind prea slab pentru a-si mentine principiile sau de a se intoarce inapoi in lumea din care facuse parte.ajunge chiar sa fie mandru de faptul ca nu a ramas cum era si ca acum este membru l unei lumi mai sus plasate, membru a lumii „de sus”, o lume cu mult mai corupta si mai vulgara fata de cea a oamenilor simpli, a oamenilor preocupati de linistea caminului pe care o pun pe primul plan si pe care o umplu cu caldura si dragoste sincera si pura. Ajunge sa accepte ideea ca fiecare individ tebuie sa faca ceea ce este mai bine pentru el si sa nu primeze interesele sau fericirea altora si ca daca lumea este altfel alcatuita , nu-i ramane individului altceva de facut decat sa se integreze in ea.

Palea pare ca rezista asalturilor viciilor, el nu cedeaza moaral si nu ajunge sa se sinucida cum face Gelu Ruscanu. Pur si simplu el se adpateaza situatiei si se complace pentru ajunge la o drama.

Eroului i se aduc la cunostinta lectii de adevarata moarla cand afla destinul celorlalte personaje: afla ca faptele si aventura cuconului Gules au dus la siniciderea sotiei aecstia, acesta fiind ultimul lucru care i-a ramas de facut bunei Clotilda pentru a salva onoarea familiei, care a dorit ca copii ei sa stie ca ea a murit dintr-un accident si nu din cauza aventurilr si actelor imorale a tatalui lor. Ciuntuleac se gaseste sa-i ofere eroului si alte lectii de moarla, desi nu este demn din nici un punct de vedere, doreste sa scape de concurenta amoroasa a acestuia, gasindu-i o nevasta cu zestre mare si un socru cu mare trecere.

Eroul izbucneste la final dandu-i replica lui Ciuntuleac: „ Puteti daca e vorba sa scapati de mine sa fara ca sa-ncurcati pe una ca dansa cu unul ca mine”.

Apoi eroul dispare de tot si finalul pare sa ramana in suspans.

In ultimul capitolal cartii, intitulat „Parintele Pantelimon”, autorul viziteasa „Sahastria „ de la manastirea Putna. Intalneste un calugar stabilit in munti, despre care spune ca „ E omul lui Dumnezeu, stie multe si vorba iesita din gura lui e alinare pentru cea mai grea durere”.

Calugarul Pantelimon propaga infranarea : „ Viutuirea trupeasca e in toate amanuntele ei izvor de multumiri- cata vreme stii sa-ti pui frau ca sa nu treci peste masura cuvenita, bucurindu-te de viata.” . calugarul isi dedica viata alinarii suferintelor celor osanditi de soarta fara voia lor, face jucarii pentrui copii si aduna buruieni pentru sanatatea oamenilo. Este parca un fel de a-si ispasi pacatele. Parintele Pantolimon nu este nimeni altul decit Palea. Faptul ca csriitorul isi calugareste personajul demonstreaza si accentueaza faptul ca o supravietuire morala in societatea vremii era cu neputinta.

Slavici ne indruma aici spre iubire, dar una cumpatata, caci fara iubire totul este in zadar.

Morala este ca binefacatori ne sunt nu aceia pe care ii iubim ci acea care ni invata sa-i iubim, caci nimic nu indulceste viata omului mai mult ca iubirea, care este cel mai bogat izvor de multumiri sufletesti. Fiecare om care iubeste este pornit in a-si apara iubirea, are inima intotdeauna deschisa spre mila si spre iertare. Ceea ce il impinge pe om sa se departeze de ceilalti si sa-si petreaca viata in singuratate este dorinta de a nu le face rau celor pe acre ii iubeste prin in urma actiunilor sale. Zadarnica este vointa omului de ase impotrivi acelora in mijlocul caroara isi petrece viata, deoarece omul este shimbator si cedeaza in cele din urma.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




Nuvela
“Jocul ielelor”, Camil Petrescu - comentariu
Mircea Gelu BUTA - biografie, opera si referinte critice
Nichita Stanescu - Universul poetic
Romania intre Occident si Orient - Balcanismul literar. Forme hibride in literatura
“Revedere” - Mihai Eminescu - comentariu
Cultura și literatura romana in secolul XVI
Farsa tragica sau incomunicabilitatea ca forma a disoluției umane




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu