Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » psihologie psihiatrie
DEFINITII ALE INTELIGENTEI

DEFINITII ALE INTELIGENTEI


DEFINITII ALE INTELIGENTEI

Inteligenta, una dintre cele mai mult dezbatute teme ale psihologiei, antropologiei, geneticii, constituie si astazi un domeniu controversat. Dictionarul de Psihologiei Penguin face urmatoare referire introductiva a conceptului de inteligenta: "Putine concepte in psihologie au primit o atentie mai mare si putine au rezistat atat de mult clarificarilor". (Reber, 1995).

De-alungul timpului au fost date o serie de definitii, fiecare incercand sa acopere cat mai comprehensiv inteligenta:

Binet-Simpson (1905): "aptitudinea de a judeca bine, de a intelege bine, de a rationa bine".



Spearman (1904, 1923): "o aptitudine genereala care presupune, in esenta, educatia relatiilor si corelatiilor".

Terman (1916): "capacitatea de a forma concepte si de a intelege semnificatia lor".

Pintner (1921): "aptitudinea individului de a se adapta adecvat la situatiile relativ noi de viata".

Thorndike (1921): calitatea unor raspunsuri noi din punctul de vedere al adevarului sa al faptelor".

Freeman (1921): "capacitatea de discriminare senzoriala, de recunoastere perceptiva, flexibilitatea de realizare a asociatiilor, rapiditate in oferirea de solutii".

Woodrow (1921): "capacitatea de a achizitiona noi aptitudini".

Dearbon (1921): "capacitatea de a invata si de a profita din experienta anterioara".

S. S. Colvin (1921): "aptitudinea de a te adapta la mediu".

Wechsler (1939): "capacitatea individului de a actiona eficient, de a gandi rational si de a se confrunta adaptativ la mediu".

Humphreys (1971): "intregul repertoriu de deprinderi achizitionate, de cunostinte, seturi invatate si generalizarea tendintelor considerate intelectuale in natura lor si care sunt disponibile in orice moment".

Piaget (1972): "un termen genetic care sa indice formele superioare ale organizarii sau echilibrului structurii cognitive utilizata la adaptarea la mediul fizic si social".

Eysenck (1986): "transmiterea "error-free" a informatiei prin cortex".


Ca si personalitatea, inteligenta este de o forma foarte diversificata, care se exprima, pe de o parte, prin caracteristici calitative, si pe de alta parte, prin diferentieri de performante si de campuri foarte largi de componente pe baza unor scopuri de informatii facilitate de o buna memorie. A fost implicata in filosofie si in logica, incepand chiar cu sec. V i.e.n.

Impulsul pentru elaborarea unei metode de masurare a nivelului intelectual a fost dat de necesitatile invatamantului. Ministerul Instructiei publice din Franta decide (in 1904) ca nici un copil suspectat de intarziere mintala nu poate fi eliminat din scolile ordinare si nu poate fi admis intr-o scoala speciala fara sa fie supus unui examen medical si pedagogic, care sa ateste ca nivelul lui intelectual il face inapt sa profite, in masura medie, de invatamantul ordinar.

Thurstone L. L. (1935) a nominalizat ca factori comuni: factorul V de intelegere si comprehensiune verbala, factorul P de rapiditate perceptuala, factorul I de gandire inductiva, factorul N (factorul numeric), de fidelitate a perceperii si operarii cu numere, factorul D, de gandire deductiva, factorul W, de fluctuatie verbala, factorul M, de memorie si factorul S, de spatializare (figura de mai jos).

James McKeen Cattle contribuie la raspandirea interesului pentru aplicarea testelor mintale in activitatea scolara. El considera, ca este important sa se aplice, in examinari individuale, un numar mare de probe simple (de perceptie a intervalelor de timp, a inaltimii sunetelor, a greutatii, de precizie a miscarilor miinii, de memorie, de timp de reactie etc.), deoarece in stadiul respectiv al psihologiei numai procesele elementare puteau fi masurate in mod obiectiv si precis, nivelul intelectual se credea ca poate fi dedus din aceste rezultate. Verificarea rezultatelor a infirmat insa ipoteza initiala, deoarece s-a gasit o mica relatie atit intre trasaturile masurate, cit si intre rezultatele la probe si reusita scolara.

O categorie de teste de inteligenta au fost efectuate de catre David Wechsler. Acesta s-a nascut in Bucuresti in 1896. Bateria sa se aplica individual peste tot, o baterie de testare analitica a inteligentei. A elaborat o versiune pentru adulti, in 1939, revizuita in 1955 si una pentru copii si pentru prescolari, in 1949.

Bateria pentru copii are denumirea de Wais, cea pentru adulti se numeste Wechsler-Bellevue, iar cea pentru prescolari se numeste WIPSI Bateria Wechsler de baza are 2 parti, prima cu 5 grupari.

Prima grupare are 30 itemi de difcultate gradati privind cunostintele foarte generale, intrebarile fiind saturate in factori sociali si culturali. Pentru reusita maxima se acorda 30 de puncte.

A doua grupare cuprinde 14 itemi de semnificatii ce trebuiesc intelese; se coteaza cu cate 2 puncte un item, ceea ce inseamna in total 24 puncte. Daca raspunsul nu este clar si corect, se da doar un punct. Daca la 3 itemi consecutivi se greseste, se dau 0 puncte si se intrerupte testarea. Itemii acestei secvente sunt mai conplecsi, se redera la semnificati incluse in reactii umane. Pe langa factori sociali de intelegere, sectiunea aceasta solicita si atitudini morale.

A treia grupare consta in probleme aritmetice gradate ca nivel de dificultate. Contine 16 itemi. Afara de probleme, contine si serii de cifre, cifre in ordine inversa. Ca atare, solicita operarea cu cifre ca simboluri si expresii ale cunostintelor. Implica si rezolvarea de probleme.

Urmeaza tesul de similitudini pentru copiii sub 8 ani si cei presupusi cu retardari de dezvoltare intelectuala pentru copii de peste 8 ani (28 de puncte).

Ultimul test verbal este de vocabular. Cuprinde 40 de itemi (80 de puncte).

Partea a II- a a testului e compusa din probe nonverbale.

Primul test din aceasta categorie este de 20 de imagini cu lacune (20 de puncte).

Al doilea test din acest lot este de aranjamente de imagini pentru a reconstitui o intamplare (povestire). Se dau maximum 57 de puncte. Testul are elemente proiective. Solocita gandirea in situatii perceptive ce se cer ordonate. Este si pentru copiii cu intarzieri mentale.

Al treilea test din seria a doua, este de aranjare de cuburi dupa modele date. Aranjamentele au dificultati crescande. Se solicita operatii complexe de gandire, de logica spatiala. Este un test saturat, in factori intelectuali (53 de puncte).

Urmeaza o proba de asamblare de imagini (manechin, cal, figura de om si automobil - maximum 84 de puncte). Pune in evidenta facultatea inteligentei combinatorii exacte incarcate de reprezentari, de reconstituiri logice.

A fost construit pentru copii de la 10-11 ani in sus si a fost folosit pentru prima data in 1929. Este o baterie ce cuprinde 6 teste. Doar cel de desen este original. In schimb, este originala finalizarea testarii prin profiluri psihologice interesante.

Descrierea bateriei

Din cele 6 teste ale bateriei, primul cuprinde serii de imagini (cate 4), asezate in dezordine, urmand ca acestea sa fie aranjate in ordine de catre cel care este testat (testul dureaza 5 minute si fiecare serie aranjata corect primeste punct).

Al doilea test al bateriei este compus din 2 serii de cate 6 cifre (dureaza tot 5 minute). Fiecare serie trebuie completata cu cate 2 cifre in functie de ordinea implicata in seria respectiva. Se acorda un punct daca ambele cifre adaugate sunt corecte si o junatate de punct, daca o cifra din cele 2 este corecta, inclusiv din punctul de vedere al pozitiei.

Al treilea test este de fraze. Cuprinde serii de cate 3 cuvinte din care trebuie sa se alcatuiasca cat mai multe propozitii. Fiecare realizare corecta se noteaza cu un punct. Se dau, apoi, 6 serii de cuvinte pentru alcatuirea de fraze ce se notezaa cu 3 puncte. Total 27 de serii de cuvinte ce pot aduce 50 de puncte. Testul frazelor este saturat de factori de creativitate.

Testul 4 este de lacune in 24 de imagini si de completare a acestora.

Testul 5 este de alcatuire de desene. Se solicita sa se daca cat mai multe desene din 4 linii, minimum 3 intr-o casuta. Nu e voie sa se foloseasca decat o singura data cele 4 linii date in prima parte a testului (partea A). In partea B (a doua a acestui test) si partea C ( a treia) se afla combinatii de linii. In partea a treia, C, instructajul este mai putin fericit. In total exista patru grupe de semne si se dau 1, 2 sau 3 puncte, in functie de utilizarea semnelor date. Si acest test este saturat de creativitate.

Testul 6 este de analogi. Se cere subiectului sa deseneze o a patra figura care sa semene cu a treia, asa cum seamana a doua cu prima. In total sunt 20 de analogii. Se da cate un punct pentru fiecare raspuns corect. Testul cuprinde numeroase cotatii si interpretari. Notele bune se convertesc in decile (varsta) de la 11 la 17 ani si separat de la 18 ani la adulti.

Urmeaza doua tipuri de teste, coduri.

Codul A este format din figuri geometrice ce trebuiesc completate. Se solicita atentie si inteligenta practica, abilitati motorii (50 de puncte maximum).

Codul B este compus din cifre si semne diferite (93 exercitii). Se dau 90 de puncte, pentru realizarea deplina.

Ultima proba este labirint. In testele Wechsler s-a renuntat la etalonul V. M. (varsta mentala). Se lucreaza cu Q.I.. Toate probele au timpul dat. Se noteaza iesirile din timp.

Scalele de inteligenta Wechsler fac parte din bateriile individuale de testare analitica a inteligentei prin probele sale.

Scala Wechsler-Bellevue (pentru adulti) a fost revizuita in 1959, cand a capatat denumirea de scala Wais.

Wechsler D. a considerat inteligenta ca pe un fel de energie, asemanatoare cu electricitatea, metaforic privind denumirea este interesanta.  Aceasta este cu atat mai mult cu cat electricitatea este o forma de energie a carei efecte multilaterale (termice si calorice) pot fi masurate, fapt ce se manifesta (ca multilateralitate) si in inteligenta umana. Testele Wechsler au in orice caz diagnostice mai fine decat bateria Standford-Binet in cazurile de psihopati.

Bateriile nonverbale de inteligenta

Acestea sunt foarte numeroase si diverse, mai ales pentru scolari sunt favorizate din cauza faptului ca pot fi utilizate siin cazurile de subiecti cu handicapuri de vorbire, fapt ce le-a creat o utilitate reala deosebita.

Cel mai cunoscut si folosit test din aceasta categorie este testul Raven (P. M. R., Matricele Progresive Raven). Acest test a fost revizuit de multe ori. Testul Raven cuprinde 5 serii a cate 12 figuri de desene geometrice variate, astfel incat sa prezinte dificultati gradate progresiv. In fiecare matrice se afla decupat un segment (lipsa). Subiectul trebuie sa aleaga ceea ce lipseste dintr-o serie de 6 variante, astfel incat sa se completeze corect sectiunea ce lipseste. In genere, anularea in alegerea acestor secvente solicita o analiza a inteligentei abstracte intr-o operatie cu elemente perceptive complexe ce trebuie comparate si clasificate. Sunt in implicatii detalii, forme si pozitii din schema de alegere. Pune in evidenta aptitudinea intelectuala de invatare din care motiv se constituie treptat o abordare mai de rutina a alegerilor. Dupa o analiza mai amanuntita, s-a vazut ca in acest test se opereaza si cu organizarea campului perceptiv, analize si organizari mentale de elemente diferentiate prin operatii perceptive logice si este in plus si un test de depistare de similitudini.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.