Analiza si previziunea performantelor financiare la s.c. alfa s.r.l.

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

MASTER ADMINISTRAREA ORGANIZATIILOR DE AFACERI

ANALIZA SI PREVIZIUNEA

PERFORMANTELOR FINANCIARE

LA S.C. ALFA S.R.L.

CUPRINS

I.       PREZENTAREA FIRMEI SI A SITUATIILOR FINANCIARE

II.     ANALIZA POST-FACTUM A PERFORMANTELOR FINANCIARE

2.1. Analiza structurii financiar patrimoniale

2.1.1. Analiza ratelor de structura ale activului

2.1.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului

2.2. Analiza bonitatii financiare a intreprinderii

2.2.1. Analiza lichiditatii

2.2.2. Analiza solvabilitatii

2.3. Analiza echilibrului financiar

2.4. Analiza gestiunii resurselor

2.5. Analiza nivelului general de rentabilitate

2.6. Rezultatele intreprinderii

III.   PREVIZIUNE

I.     PREZENTAREA FIRMEI SI A SITUATIILOR FINANCIARE

Denumirea:  SC Alfa S.R.L

Sediul social: Localitatea Buzias, nr.44

Cod unic de inregistrare: 1623887

Atribut fiscal: RO

Forma juridica: - Societate cu Raspundere Limitata

Durata de functionare: Nelimitata

S.C. Alfa S.R.L. este o societate cu raspundere limitata, cu asociat unic. Capitalul social este integral romanesc. Situata in Buzias, judetul Timis, are ca obiect de activitate comercializarea de materiale de constructii (tabla tip tigla, tabla cutata, panouri sandwich, sistem invelitoare metalica, structuri metalice conform proiect, velux, jgheaburi si burlane,panourile sandwich de grosimi intre 30- 150 cu spuma poliuretanica, taiate dupa dimensiuni, culore la alegere din culorile standard si non-standard), logistica, consultanta si productie accesorii.

Organizatia are incheiate contracte cu principalii furnizori, pentru unele lucrari sunt incheiate contracte in care este precizata clar cantitatea de materiale, pretul acestora (valabil pana in 2010). Cu clientii sunt incheiate contracte in care sunt mentionate lucrarile ce trebuiesc executate (conform caietului de sarcini), pretul acestora, termenul de executie, calitatea acestora, etc.

Organizatia incheie contract colectiv de munca cu toti angajatii, are un regulament de organizare si functionare. De mentionat ca toti muncitorii au contract de munca. Firma nu are datorii restante salariale.

Respecta prevederile legale privind protectia mediului, fiind certificata pentru ISO 14001, de un organism national.

In ceea ce priveste protectia muncii, normele sunt foarte stricte in domeniu, firma respectand aceste norme.

De asemenea, legislatia este foarte complexa, pe viitor se doreste sa se desemneze o persoana care sa monitorizeze legislatia cu privire la constructii.

In prezent firma nu are litigii in desfasurare.

In ceea ce priveste asigurarea cantitativa cu personal, societatea are un numar de 15 angajati.

Pentru a determina performanta societatii, vom realiza o analiza economico- fianciara pe baza celor mai relevante situatii fianciare:bilantul si contul de profit si pierdere

Ceea ce se urmareste este:

- analiza structurii financiar- patrimoniale

- analiza bonitatii

- analiza echilibrului

- analiza gestionarii resurselor

- analiza rentabilitatii

- analiza rezultatelor

BILANT CONTABIL

-RON-

BILANT FINANCIAR

la 31.12 2007

-RON-

CONT DE PROFIT SI PIERDERE

- RON -

II. ANALIZA POST-FACTUM A PERFORMANTELOR FINANCIARE

2.1. Analiza structurii financiar patrimoniale

2.1.1. Analiza ratelor de structura ale activului

a) Analiza ratei activelor imobilizate

Tabelul 2.1.

Nivelul ratei activelor imobilizate este relativ scazut pe intreaga perioada de analiza. Acesta reflecta ponderea foarte mica a elementelor patrimoniale utilizate permanent in totalul patrimoniului si este justificata de natura activitatii societatii analizate, comertul.

In anul 2007 se inregistreaza o crestere a ponderii activelor imobilizate in totalul activelor fata de perioada precedenta cu 4,34 puncte procentuale, crestere determinata de modificarea intr-o proportie mai mare a activelor imobilizate fata de activul total (I>I Aceste cresteri se considera ca nefiind benefice pentru societate intrucat proportia modificarii cifrei de afaceri este devansata de cea a activelor imobilizate (I>I

Aceasta crestere a ratei activelor imobilizate se datoreaza in principal cresterii ratei nu atat a imobilizarilor necoporale sau financiare, cat a ratei imobilizarilor corporale, lucru observat cu usurinta din bilant. La o valoare ridicata a acestei din urma rate, in cazul unei crize, este mai dificila conversia activelor in disponibilitati, in cazul nostru, desi are loc o crestere a ratei imobilizarilor corporale fata de anul precedent, aceasta nu inregistreaza o valoare foarte mare.

b) Analiza ratei activelor circulante

Tabelul 2.2.

Pe intreaga perioada de analiza, capitalul alocat in procesul de exploatare inregistreaza un nivel ridicat. Ceea ce face ca acest nivel de-a dreptul ridicat al ratei activelor circulante sa fie justificat este activitatea de comert desfasurata de societatea analizata

In anul 2007, ponderea activelor circulante in totalul activelor se reduce comparativ cu perioada anterioara cu doar 4,34 puncte procentuale, mentinandu-se la un nivel inalt, reducere datorata devansarii modificarii valorii activelor circulante de catre valoarea activului total (I<I). Coreland indicele activelor circulante cu cel al cifrei de afaceri, se constata o scadere a vitezei de rotatie a utilizarii ciclice, respectiv o exploatare ineficienta a activelor circulante, deoarece ritmul de crestere al acestora il devanseaza pe cel al cifrei de afaceri (I>I

In totalul activelor circulate, stocurile si creantele ocupa o pondere covarsitoare. Desi ambele inregistreaza o crestere in anul 2007, se observa din bilant o crestere foarte mare a creantelor, societatea trebuind sa fie foarte prudenta in ceea ce priveste incasarea acestora.

2.1.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului

a) Analiza stabilitatii financiare a intreprinderii 

Tabelul 2.3.

Rata stabilitatii financiare reflecta ponderea capitalurilor permanente in totalul surselor de finantare. Societatea analizata prezinta un nivel al stabilitatii financiare scazut pe intreaga perioada de analiza, un nivel acceptabil ar fi fost de 50%.

Rsf1< Rsf0, ceea ce inseamna ca gradul de stabilitate financiara scade, avand loc o scadere a capitalului permanent in totalul pasivului, a surselor stabile in raport cu sursele ciclice.  

O privire asupra bilantului indica o pondere a datoriilor pe termen scurt mai mare decat cea a datoriilor pe termen lung, fapt ce afecteaza in sens negativ stabilitatea financiara. Capitalul permanent are un nivel mai mic in totalul pasivului datorita existentei nivelului deloc neglijabil al datoriilor pe termen scurt. Pentru cresterea capitalului permanent, societatea neducand lipsa de capitaluri proprii, poate apela la imprumuturi pe termen lung.(CP=Cpr + Itml)

In anul 2007, se inregistreaza o reducere a ratei cu 7,68 procente comparativ cu perioada precedenta, anul 2006, ce reflecta o diminuare a surselor stabile de finantare in raport cu cele ciclice. Aceasta reducere este consecinta scaderii capitalului permanent concomitant cu cresterea resurselor totale (< I).

Pentru imbunatatirea stabilitatii financiare se impune majorarea capitalului social prin aporturi in natura sau numerar; contracterea de imprumuturi pe termen mediu si lung; lichidarea unor datorii pe termen scurt.

b) Analiza autonomiei financiare globale si la termen

Tabelul 2.4.

Rafg1 <Rafg0

Rata autonomiei financiare globale evidentiaza masura in care patrimoniul intreprinderii este finantat pe seama resurselor proprii. Conform tabelului, aceasta rata este oarecum scazuta, inscriindu-se pe un trend descrescator, pe fondul preponderentei datoriilor pe termen scurt in totalul resurselor.

Este de preferat ca aceasta rata a autonomiei financiare globale sa fie cat mai ridicata ( >33%), prezentand importanta in cazul solicitarii unui imprumut. In cazul analizat, societatea poate obtine un credit, insa riscul acestuia creste, rata inregistrand valori scazute. Nivelul acesteia scade in 2007 comparativ cu 2006 cu 12,02 puncte procentuale ca urmare a modificarii capitalului propriu intr-un ritm mai redus decat totalul resurselor ( I<I).

Desi autonomia financiara este de preferat a fi cat mai ridicata, nu trebuie neglijata insa nici finantarea pe seama resurselor impruutate sau a celor atrase, mai ales daca se realizeaza in conditii avantajoase.

Rata autonomiei financiare la termen inregistreaza valori ridicate, contrar celei globale, fata de care este mai expresiva, prezentand structura capitalurilor permanente care asigura o finantare indelungata a firmei.

Potrivit datelor din tabelul 2.4. nivelul ratei inregistrat in toata perioada de analiza, indica o structura financiara sanatoasa. Majoritatea resurselor stabile sunt reprezentate de resursele proprii ale societatii. In 2007, nivelul ratei autonomiei financiare la termen scade cu 11,68 procente, pe fondul depasirii ritmului de crestere al resurselor proprii de catre ritmul de crestere al resurselor stabile (I<).Conform analizei autonomiei financiare la termen, societatea dispune de mari posibilitati de a se indatora.

c) Analiza indatorarii globale si indatorarii la termen

Tabelul 2.5.

Rig1<Rig0

Rata indatorarii globale ia in considerare totalul datoriilor fata de terti pe care le compara cu totalul surselor de finantare. Rata indatorarii in cazul de fata, in ambele perioade, inregistreaza un grad de risc suportabil, nivelul maxim acceptat fiind de 66%. In anul 2007, rata indatorarii creste cu 12,01 puncte procentuale, pe fondul cresterii datoriilor totale intr-o masura mai mare decat cresterea surselor de finantare totale (I>I), depasind usor limita maxima. Aceasta cresterea a datoriilor totale se datoreaza nivelului ridicat al datoriilor pe termen scurt.

Rata indatorarii la termen compara datoriile financiare pe termen mediu si lung cu sursele permanente de finantare. Se observa ca finantarea societatii depinde in mica masura de sursele permanente imprumutate, in anul 2006 nu apeleaza la credite, iar in 2007, nivelul ratei situandu-se cu mult sub nivelul maxim acceptat de 50%. In aceasta situatie, societatea poate apela oricand la noi imprumuturi pe termen lung, fara ca riscul financiar sa atinga cote mari.

2.2. Analiza bonitatii financiare a intreprinderii

2.2.1. Analiza lichiditatii

a) Analiza lichiditatii curente

Tabelul 2.6.

Intervalul de referinta al indicatorului este cuprins intre [ 1,00 ; 2,00 ).

In analiza lichiditatii curente, valoarea activelor circulante , respectiv valoarea datoriilor curente, in cei doi ani analizati, sunt considerate reprezentative pentru volumul de activitate al intreprinderii, respectiv pentru politica intreprinderii cu privire la gestiunea resurselor.

Din informatiile oferite in tabelul de mai sus, rata lichiditatii inregistreazi valori supraunitare care permit ca in fiecare perioada , cel putin pe termen scurt, sa fie posibila onorarea datoriilor exigibile datorita activelor circulante mai mari decat obligatiile curente.

Surplusul valoric al activelor circulante fata de datoriile pe termen scurt permite societatii sa fie pregatita pentru orice modificari neprevazute in cadrul acestor elemente.

Cu cat nivelul indicatorului scade, riscurile de incapacitate de plata cresc. Un nivel optim al lichiditatii curente, cum este si in cazul nostru, are asociate riscuri reduse in ceea ce priveste capacitatea de plata pe termen scurt.

Primul an de analiza inregistreaza rata cea mai ridicata a lichiditatii, atat activele circulante, dar in special datoriile pe termen scurt inregistrand valori scazute comparativ cu urmatoarea perioada . In anul 2007, se constata un trend descendent al ratei, diferentiindu-se de cea anterioara cu 0,28 procente, scadere datorata avansarii de aceasta data a ritmului de crestere al datoriilor pe termen scurt de catre ritmul de crestere al activelor circulante (I> I

Considerand ca raportul optim rism / rentabilitate pentru firma analizata este atins din acest punct de vedere la o rata a lichiditatii curente cuprinsa in intervalul [1,00 ; 2,00), situatia intreprinderii din punctul de vedere al capacitatii de plata pe termen scurt este considerata a fi corespunzatoare.

b) Analiza lichiditatii rapide

Tabelul 2.7.

Intervalul de referinta al indicatorului este cuprins intre

Lichiditatea rapida exprima capacitatea intreprinderii de a-si acoperi obligatiile pe termen scurt din activele circulante care pot fi transformate rapid in lichiditati. De aceea din calculul ei spre deosebire de cea curenta, se elimina influenta stocurilor.

La nivelul intregii perioade, lichiditatea rapida inregistreaza valori cuprinse in intervalul de referinta, si anume de 0,87 in 2006 respectiv 0,94 in 2007.

Se observa, bineinteles, diminuarea ratei lichiditatii pe intreaga perioada si anume, cu 0,88% in 2006 si 0,53% in 2007 fata de rata lichiditatii curente.

Nivelul ratei lichiditatii rapide pe intreaga perioada analizata este cuprins in intervalul de referinta [ 0,65, 1,00), ceea ce inseamna ca societatea este capabila sa isi onoreze datoriile pe termen scurt din creante si disponibiltati banesti. Datorita faptului ca nivelul ratei lichiditatii rapide pe toata perioada analizata este foarte aproape de limita maxima admisa, creste riscul de incapacitate de plata a datoriilor pe termen scurt din creante si disponibilitati banesti. Acest risc este dat de o pondere prea mare a creantelor in activele circulante.(295 881 in 2006 si 691 921 in 2007)

In anul 2007, se constata un trend ascendent al ratei, diferentiindu-se de cea anterioara cu 0,07 procente, crestere datorata devansarii de aceasta data a ritmului de crestere al datoriilor pe termen scurt de catre ritmul de crestere al activelor circulante (I< I

c) Analiza lichiditatii imediate

Tabelul 2.8.

Intervalul de referinta al indicatorului este cuprins intre

Lichiditatea imediata masoara capacitatea intreprinderii de a-si acoperi obligatiile pe termen scurt pe seama disponibilitatilor banesti, elementele cele mai lichide ale activului circulant. De aceea din calculul ei spre deosebire de cea rapida, se elimina influenta creantelor.

Nivelul ratei lichiditatii imediate pe intreaga perioada analizata nu este cuprins in intervalul de referinta ceea ce inseamna ca societatea nu este capabila sa isi onoreze datoriile pe termen scurt din disponibiltatile banesti. Acesta incapacitate de plata se datoreaza in primul rand gestiunii necorespunzatoare a creantelor (greutati in incasare).

Se poate observa ca in anul 2007, se inregistreaza un trend ascendent al ratei, diferentiindu-se de cea anterioara cu 0,03 procente, crestere datorata devansarii de aceasta data a ritmului de crestere al datoriilor pe termen scurt de catre ritmul de crestere al disponibilitatilor banesti (I< I

2.2.2. Analiza solvabilitatii

a)     Rata de solvabilitate generala

Tabelul 2.9.

Activul total al intreprinderii este superior datoriilor totale. Rata solvabilitatii generale este in aceste conditii supraunitara, nivelul de 133% considerat ca minim acceptabil, fiind depasit pe intreaga perioada analizata.

Indicatorul vizeaza aprecierea capacitatii intreprinderii de a-si onora datoriile totale in ipoteza lichidarii si nu in cea a continuitatii activitatii.

In conditiile in care valoarea de piata a activelor nu coboara sub nivelul de 148% din datoriile totale, se apreciaza ca valoarea de lichidare (obtinuta in eventualitatea sistarii activitatii) va fi suficienta pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare si onorare a datoriilor.

In dinamica scaderea ratei solvabilitatii generale se realizeaza datorita devansarii cresterii indicelui activelor totale fata de indicele datoriilor totale (I< I

b)    Solvabilitatea patrimoniala

Tabelul 2.10.

Este considerat un punct forte pentru bonitatea intreprinderii daca solvabilitatea patrimoniala este cuprinsa intre 40% si 60% , iar in cazul nostru pentru primul an analizat, aceasta atinge nivelul de 100%, ceea ce reflecta o contributie corespunzatoare a actionarilor la riscurile afacerii. De asemenea in acest prim an analizat firma nu are datorii pe termen mediu si lung.

In 2007, capitalul social ramane neschimbat, iar datoriile financiare pe termen mediu si lung ating valoarea de 59.192 Ron, crescand astfel substantial riscurile afacerii.

In dinamica are loc o scadere a ratei in conditiile in care ritmul de crestere al capitalului social este devansat de ritmul de crestere al datoriilor financiare pe termen mediu si lung

I< I

2.3. Analiza echilibrului financiar

a) Analiza fondului de rulment

Tabelul 2.11.

Fondul de rulment reprezinta partea capitalului permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante.

Conform tabelului 2.11. fondul de rulment se inscrie pe un trend ascendent, pe intreaga perioada de analiza, situatie benefica pentru societate deoarece din capitalul permanent se finanteaza tot mai mult capitalul circulant. Benefic este totodata faptul ca poate fi mentionat ca si factor de crestere al fondului de rulment cresterea capitalului permanent de la an la an si mai specific, sporirea capitalului propriu, si nu cresterea gradului de indatorare pe termen lung ce are ca efect diminuarea rezultatului exploatarii.

Se constata ca fondul de rulment in cei doi ani este pozitiv FR>0, Ac>Dts, astfel, resursele permanente finanteaza integral activele imobilizate, iar mai apoi surplusul poate fi alocat finantarii ciclului de exploatare.Totodata, activele circulante transformate in lichiditati permit nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt, ci si degajarea unui surplus de lichiditate. Societatea dispune de o marja de securitate ,care ii ofera protectie in situatia perturbarii ciclului de incasare sau de plati.

Fondul de rulment propriu este de asemenea pozitiv si crescator de la perioada la perioada, apropiindu-se sau chiar atingand in prima si ultima perioada valorile fondului total, prezentand ponderea mare a participarii capitalului propriu la finantarea activelor circulante. In anul 2007 se evidentiaza participarea in cuantum de 59192 lei a imprumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea activelor circulante.

Cuantumul care se aloca din capitalul permanent pentru finantarea activelor circulante reprezinta ponderea fondului de rulment in capitalul permanent si dupa cum se observa in tabel inregistreaza valori foarte mari.

b) Analiza necesarului de fond de rulment

Tabelul 2.12.

Necesarul de fond de rulment reprezinta partea din activele circulante ce trebuie acoperita din capitalul permanent. Acest necesar se datoreaza decalajelor intre cumparari si vanzari, respectiv intre vanzarile si platile corespunzatoare efectuate de clienti.

In cazul analizat, se observa ca in cei doi ani de analiza, necesarul de fond de rulment este pozitiv, semnificand un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare. Cresterea necesarului de fond de rulment poate evidentia in modul de gestionare a stocurilor, scaderea vitezei de rotatie a acestora.

Nivelul necesarului ne relateaza cat din stocuri si din creante trebuie finantat din fondul de rulment. In tabelul de mai sus observam ca nivelul necesarului de fond de rulment creste de la un an la altul, cu 14 procente in anul 2007 fata de cel precedent, pe fondul inregistrarii unor cresteri si in ceea ce priveste stocurile, respectiv creantele firmei.

Marimea cifrei de afaceri este un factor care influenteaza necesarul de fond de rulment, determinand modificarea acestuia in acelasi sens. Cifra de afaceri ar trebui sa se modifice intr-o proportie mai mare decat necesarul de fond. In cazul de fata, indicele cifrei de afaceri este devansat de cel al necesarului de fond de rulment. (I<I).

Viteza de rotatie a necesarului de fond de rulment prin cifra de afaceri exprima numarul de zile in care necesarul de fond de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. In anul 2007, spre deosebire de 2006, cifra de afaceri se realizeaza cu un necesar de finantare mai mare, intrucat se inregistreaza o durata mai mare a unei rotatii, de 35 de zile. Cresterea numarului de zile in care necesarul de fond se roteste prin cifra de afaceri, din anul 2007, este deloc favorabila intreprinderii.

c) Analiza trezoreriei

Tabelul 2.13.

Trezoreria reprezinta disponibilitatile monetare si a plasamentelor pe termen scurt, aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor, respectiv a plasarii excedentului monetar.

Din tabelul 2.13 constatam ca pe intreaga perioada de analiza, trezoreria este pozitiva, inregistrandu-se si un trend crescator, necesarul de fond de rulment poate fi astfel acoperit din resursele permanente. Expresia trezoreriei pozitive se regaseste sub forma disponibilitatilor in conturi bancare si in casa. Intreprinderea dispune de lichiditati care ii permit plata datoriilor pe termen scurt. In acest caz se poate vorbi de o autonomie financiara pe termen scurt.

2.4. Analiza gestiunii resurselor

a). Analiza gestiunii activului total

Tabelul 2.14.

La nivelul anului 2006, intreprinderea asigura 5,05 rotatii ale activului prin cifra de afaceri, respectiv o durata medie a unei rotatii de 72,33 zile. Se apreciza ca gestiunea activului este in aceste conditii satisfacatoare.

In dinamica, are loc o deterioare a eficientei gestiunii activului. Astfel, durata in zile a unei rotatii a activului total sporeste la 166,62 zile, in conditiile in care numarul de rotatii scade la 2, 19.

Scaderea eficientei gestiunii activului afecteaza in sens negativ lichiditatea acestuia. In consecinta, eliberarea surselor de finantare se face mai lent.

De aemenea, scaderea numarului de rotatii ale activului induce o influenta negativa asupra rentabilitatii. Astfel, in conditiile in care fiecare leu cifra de afaceri contine un anumit profit, reducerea cifrei de afaceri obtinuta prin utilizarea activului total duce la scaderea profitului obtinut pe seama activului total. Mai mult, intreprinderea nu exploateaza oportunitatea de a obtine economii de scara prin cresterea cifrei de afaceri, ceea ce ar fi permis cresterea ratei profitabilitatii.

Dinamica numarului de rotatii a activului este marcata de dinamica activului total si dinamica cifrei de afaceri. Astfel, activul total sporeste de la un an la altul cu 647.700 Ron, inregistrand un indice de crestere de 1,90 %.

Cu toate ca intreprinderea a dispus de cerere din partea pietei, cifra de afaceri nu a urmat trendul ascendent al activului. Indicele de crestere al acesteia a fost de numai 83 % , reflectand o scadere a volumului vanzarilor de la un an la altul.

b). Analiza gestiunii stocurilor

Tabelul 2.15.

La nivelul anului 2006, stocurile inregistreaza un numar de 10,39 rotatii prin cifra de afaceri, la o durata a unei rotatii de peste 35 de zile.

In dinamica are loc o crestere a duratei unei rotatii a stocurilor, de la 35 zile in anul 2006 la aproximativ 55 zile in anul 2007. Fenomenul se produce pe fondul cresterii volumului stocurilor comparativ cu scaderea volumului de activitate reflectat prin cifra de afaceri.

Dinamica numarului de rotatii a stocurilor este marcata de dinamica cifrei de afaceri si de cea a stocurilor. Astfel, stocurile cresc de la un an la altul cu 100.945 Ron, inregistrand un indice de crestere de 1,29 %.

c). Analiza gestiunii clientilor

Tabelul 2.16.

La modul general, cu cat mai mic va fi creditul-client (durata in zile mica), cu atat intreprinderea va fi mai avantajata, intrucat recuperarea acestor sume va permite onorarea obligatiilor ce devin exigibile si in acest mod se va putea asigura continuitate in finantarea activitatii de exploatare.

Un nivel care ar asigura o stare acceptabila a gestiunii clientilor fata de clienti este de cel putin 8 rotatii, care corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de circa 30 de zile.

In primul an, nivelul duratei unei rotatii si anume 29,86 zile de la data facturarii pana la data incasarii facturii indica o situatie normala in incasarea clientilor, oarecum ingrijoratoare pentru firma este cresterea duratei in zile a recuperarii contravalorii produselor livrate in anul urmator cu 54,65 zile, crestere datorata modificarii mai lente a cifrei de afaceri comparativ cu modificarea clientilor (I<I

Aceasta tendinta de crestere a creditului- client este un semnal de alarma fie al inrautatirii situatiei intreprinderii, fie a situatiei clientilor. In orice caz, afectata este societatea. Durata de incasare a creditului clienti pe intreaga perioada de analiza este mare, societatea se confrunta cu dificultati in incasarea facturilor, se folosesc resursele financiare ale intreprinderii

d). Analiza gestiunii furnizorilor

Tabelul 2.17.

Se poate observa ca tendinta vitezei de rotatie a furnizorilor(duratei in zile) este de crestere , si anume de la 29,53 in 2006 la 73,35 in 2007, procentul fiind de 2,48 %. Aceasta situatie se datoreaza devansarii ritmului de crestere al cifrei de afaceri fata de ritmul de crestere al creditului funizori. (I < I

Datorita faptului ca durata creditului furnizor a crescut cu 2,48%, se imbunatateste in concluzie gestiunea relatiei cu furnizorii.

Cresterea duratei medii de plata a datoriilor fata de furnizori duce la cresterea volumului total de surse de finantare asigurate pe seama furnizorilor si implicit sustine scaderea necesarului de fond de rulment.

2.5. Analiza nivelului general de rentabilitate

a). Analiza ratei de profitabilitate comerciala

Tabelul 2.18.

Rata profitabilitatii comerciale caracterizeaza eficienta politicii comerciale si competitivitatea produselor reflectand mai ales politica de preturi. In practica se considera acceptabila o rata cuprinsa intre 5 % si 15 %.

Anul 2006 are rata de profitabilitate comerciala cuprinsa in acest interval, astfel, societatea genereaza un nivel acceptabil al profitului pentru marimea cifrei de afaceri data. In anul 2007, rata de profitabilitate comerciala inregistreaza un procent de 4,3 , sub nivelul minim acceptat. Pentru a creste nivelul acestei rate se poate orienta inspre a creste preturile, sporirea vanzarilor, accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor, optimizarea cheltuielilor, etc.

In dinamica rata profitabilitatii comerciale inregistreaza o abatere de 4,44 in valoare absoluta, datorata atat scaderii cifrei de afaceri cat si a rezultatului net al exploatarii.

Rata profitabilitatii veniturilor masoara eficienta globala a activitatii, exprimata prin capacitatea veniturilor de a genera profit.

In 2006 se inregistreaza o rata a profitabilitatii veniturilor de 8,73, ceea ce reprezinta ca la o valoare a veniturilor totale de 3 618 693 Ron se inregistreaza un profit net al exercitiului de 315 940 Ron.

In dinamica rata profitabilitatii veniturilor inregistreaza o abatere de 4,43 in valoare absoluta, datorata atat scaderii rezultatului net al exploatarii, cat si a veniturilor totale.

b). Analiza rentabilitatii economice

Tabelul 2.19.

Rentabilitatea economica reflecta eficienta mijloacelor economice alocate activitatii productive, fara a tine seama de modul de procurare a capitalurilor(proprii sau imprumutate).

Rata rentabilitatii economice ar trebui sa poata acoperi sporul de risc asociat activitatii de exploatare. Nivelul considerat corespunzator pentru indeplinirea acestei conditii este de 20 %.

In anul 2006, societatea reuseste sa acopere sporul de risc asociat activitatii de exploatare prin atingerea unei cote de 52,42 % a ratei rentabilitatii economice.

Anul urmator,insa, prezinta o rata a rentabilitatii economice mult mai mica decat nivelul minim permis, inregistrand valoarea de 9,65 %. Aceasta valoare s-a inregistrat datorita scaderii rezultatului brut din exploatare si a cresterii capitalului investit.

Pentru cresterea acestei rentabilitati este necesara fie cresterea rotatiei activelor (optimizarea structurii activelor, cresterea imobilizarilor fixe active, reducerea stocurilor de active circulante si a duratei in zile a unei rotatii, cresterea cifrei de afaceri), fie a ratei profitabilitatii comerciale (cresterea volumului fizic al productiei, cresterea vanzarilor, cresterea competitivitatii produselor, reducerea cheltuielilor de exploatare si comercializare.

c). Analiza rentabilitatii financiare

Tabelul 2.20.

La nivelul anului 2006, rata rentabilitatii financiare inregistreaza un nivel de peste 98%, nivel cu mult peste nivelul considerat optim de 20%, relevand astfel o performanta ridicata a societatii de a genera profit net din capitalul propriu.

Nivelul ratei din anul 2007, desi prezinta o scadere cu peste 69% fata de anul precedent, depaseste pragul optim de 20%, relevand performanta societatii

In dinamica rata rentabilitatii financiare inregistreaza o abatere de 69,69 in valoare absoluta, datorata devansarii rezultatului net al exercitiului fata de capitalurile proprii, dar cu toate acestea intreprinderea este rentabila financiar, fiind capabila sa degaje profit din capitalul propriu.

2.6. Rezultatele intreprinderii

Determinarea rezultatelor se bazeaza pe compararea cheltuielilor efectuate de societatea comercial in decursul perioadei analizate, cu veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii, aferente aceleiasi perioade. Pentru calculul si analiza rezultatului exercitiului se folosesc soldurile intermediare de gestiune, ce pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului. Acestea reprezinta o alta varianta de prezentare a contului de profit si pierdere, ce grupeaza in alt mod veniturile si cheltuielile.

Scopul analizei indicatorilor de rezultate consta in reflectarea performantelor financiare absolute a intreprinderii atat din perspectiva volumului de activitate cat si dein perspectiva profitabilitatii activitatii.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

- RON-

Valoarea adaugata ne indica capacitatea unei intreprinderi de a crea bogatie. Din tablou se poate observa o usoara tendinta de scadere a acestei valori. Desi productia exercitiului creste considerabil de la o perioada la alta de la 77 615 la 354 574 RON, ceea ce determina aceasta scadere a valorii adaugate, este scaderea marjei comerciale ca urmare a diminuarii veniturilor din vanzarea marfurilor si totodata cresterea consumurilor intermediare.

Aceeasi scadere inregistrata la veniturile din vanzarea marfurilor putem spune ca influenteaza modificarea in acelasi sens a cifrei de afaceri, desi valoarea productiei vandute creste.

Toti ceilalti indicatori de rezultate de natura profitului inregistreaza o scadere in 2007 comparativ cu situatia din 2006.

III.PREVIZIUNE

Pentru a putea previziona situatiile financiare aferente anilor 2008-2009 , vom raporta elemente din contul de profit si pierdere si din bilant la volumul de activitate adica la cifra de afaceri a societatii.

Pentru perioada 2008-2009, am ales ca si obiectiv pentru societatea S.C. Alfa S.R.L. maximizarea cifrei de afaceri prin cresterea vanzarilor. Prin cresterea vanzarilor, se urmareste reducerea vitezei de rotatie a creantelor fata de perioada precedenta . Acest lucru va ajuta la micsorarea creantelor pe care societatea le are de incasat, tinand cont ca in perioada analizata aceste valori au fost destul de ridicate afectand plata la timp a datoriilor catre furnizori.

Ne-am propus ca cifra de afaceri pe anul 2008 sa creasca cu 10% fata de valoarea medie a perioadei analizate, iar cifra de afaceri pe anul 2009 sa creasca cu 10 % fata de anul 2008.

Calculam valoarea medie a elementelor din contul de profit pe intreaga perioada analizata, dupa care stabilim ponderea acestei valori in cifra de afaceri medie pe cei doi ani de studiu 2006- 2007, dupa formula de calcul

Val. MedieEa(Ep) = (Ea(Ep) 2006+Ea(Ep). 2007 )/2

Ponderea Ea(Ep)= val medieEa(Ep)/CA medie * 100

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE CU VALOARE MEDIE

Pentru a putea previziona valorile elementelor din contul de profit si pierdere ale anului 2008 respectiv 2009, folosim urmatoarea formula

Ea(Ep)= (pondere Ea(Ep)* CA previzionata)/100

CONT DE PROFIT SI PIERDERE PREVIZIONAT

Pentru calculul valorilor din bilantul previzionat pentru anii 2008, respectiv 2009, vom utiliza aceeasi metoda de calcul utilizata la previzionarea contului de profit si pierdere.

Bilant financiar in valori medii

Ne-am propus imbunatatirea gestiunii resurselor societatii, si anume scaderea vitezei de rotatie a creantelor pentru a putea plati la timp datoriile catre furnizori.

Am estimat ponderea elementelor bilantului in cifra de afaceri medie aferenta perioadei analizate,apoi am redus ponderea creantelor in cifra de afaceri, urmarind imbunatatirea gestiunii resurselor. Restul elementelor bilantiere au ramas neschimbate.

Bilant financiar previzionat

Urmatoarele tabele prezinta calculul vitezei de rotatie a creantelor si a furnizorilor tinand cont de cifra de afaceri previzionata pentru anii 2008 si 2009.

Gestiunea clientilor in perioada previzionata

Gestiunea furnizorilor in perioada previzionata

In urma modificarilor previzionate, se va putea putea realiza obiectivul propus si anume scaderea vitezei de rotatie a creantelor pe intreaga perioada previzionata.

Observam din tabelele de mai sus ca, atat pe 2008 cat si pe 2009, societatea este capabila sa isi plateasca furnizorii din sumele incasate de la clienti, intrucat durata in zile in care isi recupereaza creantele este mai mica decat durata in zile in care trebuie sa isi plateasca furnizorii.