Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » afaceri
Industria texlila si resursele acesteia

Industria texlila si resursele acesteia




ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING

REFERAT

INDUSTRIA TEXLILA SI RESURSELE ACESTEIA




INDUSTRIA USOARA

Cuprinde subramurile : industria textila si a confectiilor,industria pielariei si a incaltamintei.In aceasta ramura sunt folosite materii prime de origine diversa: vegetala(bumbac,in,canepa),animala(lana,blanuri) sau minerala si sintetica (fire si fibre sintetice,uleiuri minerale).

INDUSTRIA TEXTILA SI A CONFECTIILOR

Isi are inceputuri stravechi sub forma casnic-mestesugareasca si se transforma in industrie mecanizata in secolul al XVІІ-lea ,prin aparitia primei manufacturi textile in orasul Manchester din Anglia. In secolul al XVІІІ-lea se perfectioneaza razboiul de tesut,masina de tors,raspandindu-se in fabricile din Anglia si din alte tari europene,precum in America si Asia. La inceput se foloseau ca materii prime cele de origine vegetala si animala, apoi,la sfarsitul secolului al XІX-lea,fibrele celulozice(artificiale ) obtinute prin chimizarea lemnului,iar in secolul al XX-lea incep sa se foloseasca cele chimice(sintetice).

In ultimul deceniu al secolului al XІX-lea apar mutatii in repartitia geografica a acestei industrii,dezvoltandu-se nu numai in tarile vest-europene ,ci si in Japonia si S.U.A.

Astazi se utilizeaza intr-o pondere din ce in ce mai mare,in tesuturi si in confectii,amestecul de fire si fibre naturale.

Industria bumbacului s-a dezvoltat atat in statele mari producatoare de materie prima (China,India,S.U.A.,Pakistan,Indonezia,Brazilia,Turcia,

Uzbekistan,Turkmenistan ), cat si in cele cu putina materie prima sau,in principal, importata (Japonia,Germania,Marea Britanie,Polonia).Se remarca faptul ca statele cu numar mare de locuitori(China,India,Japonia,S.U.A.) concentreaza importante centre ale industriei bumbacului.

Bumbacul este o planta a carei origine se pierde in legenda,cultivandu-se pe Valea Indusului cu 3000 de ani I.Hr.Aria de raspandire a culturi este de 35◦ latitudine nordica si 25◦ latitudine sudica,in zona calda,crescand pe o mare varietete de soluri,inclusiv pe cele acide.Se cultiva in peste 60 de tari,dar mari productaoare ,atat pentru fibre (productia mondiala fiind de circa 18,5 milioane de tone anual),cat si pentru seminte(circa 40 de milioane de tone sunt ;China,S.U.A.,India,Pakistan.In C.S.I.,principalele suprafete cultivate se afla in Africa Centrala, in China indeosebi in bazinul mijlociu al fluviului Huanghe.In S.U.A. se cultiva in perimetrul dintre Carolina si Texas ( Cotton belt)si in California,iar in Pakistan si in India se cultiva mai ales in valea fluviului Indus.

Se cultiva si intr-o serie de tari africane, intre care, Mozambic,Tanzania,Ciad,Nigeria,Uganda.

Mari producatori in domeniu sunt:

-China,cu peste 13 miliarde de m.p.de tesaturi,cu centrele Shanghai,Guanngzhou,Beijing;

-C.S.I. cu peste 7 miliarde m.p. de tesaturi in Taskent ,Ashabad,Fergana(Asia Centrala),Baku(Azerbaidjan)si intr-o serie de orase in partea europeana

-S.U.A., cu 23 miliarde m.p.,cu centrele Fall-River,Concord(la sud de Boston) New Orleans, Atlanta ;

-Japonia are unitati concentrate in insula Hokkaido,in sudul insulei Honshu(Nagoya,Osaka),

-Franta:Lille-Roubaix,in nord si in regiunea Muntiilor Vosgi;

-Polonia,Germania,Italia(Milano,Torino),Spania(Barcelona),Marea Britanie(Manchester),Belgia,Olanda,Cehia,Slovacia;

-India este a doua producatoare de fire,cu 8 milioane de m.p.,cu intreprinderi in orasele:Bombay,Ahmedabad,Baroda,Calcutta,Bangalore.

-Pakistanul,cu industria bumbacului concentrata in centrele Lahore,Karachi;

-Egiptul(Alexandria),Brazilia(Brasil,Sao Paulo),Bangladesh(Dacca),

Argentina,Filipine(Manilla),Indonezia(Jakarta,Medan),Peru(Lima),Turcia.

Nr.crt.

Tara

Productia(mil tone 2002)

Ponderea in totalul mondial(%)

CHINA

SUA

INDIA

PAKISTAN

UZBEKISTAN

TURCIA

BRAZILIA

GRECIA

AUSTRALIA



SIRIA

Total mondial

INDUSTRIA LANII

Aceasta ramura foloseste o cantitate mult mai mica de materie prima; se caracterizeaza printr-o tehnologie mai putin influentata de traditiile de automatizare . In 2000,productia a fost de 2327 mii tone .

Filaturile de lana sunt de doua feluri: a)de lana cardata; b) de lana pieptanata.

Filaturile sunt concentrate in statele industrializate.Materia prima-lana- este data de statele care cresc un numar mare de oi cu lana fina si semifina.

Nr.crt.

Tara

Efectivul(milioane capete 2000)

Efectivul(milioane capete 2002)

Cantitatea de lana(tone)

Australia

China

Noua Zeelanda

India

Iran

Argentina

Marea Britanie

Uruguay



Africa de Sud

Maroc

Romania

Din tabel rezulta ca doar cateva tari din emisfera sudica asigura cea mai mare parte a productiei de lana (in jur de doua treimi din productia mondiala ):Australia, Noua zeelanda, Argentina,Uruguay,Africa de sud .Acestora li se mai adauga cateva mari producatoare din emisfera nordica : C.S.I.,China, S.U.A.,Marea Britanie,Spania.

Industria lanii este mai slab dezvoltata in Oceania,Asia de sud, Africa, America latina , desi multe state din aceste regiuni sunt producatoare de lana.Cele mai mari excedente de fire si tesaturi din lana exista in Italia,Franta , Belgia , Marea Britanie si alte tari,excedent solicitat de statele deficitare (Germania, Olanda,S.U.A.)

Centrele traditionale ale industriei din Europa sunt situate la poalele muntiilor Alpi (Biella si Schie Venete, in nordul campiei Padului );

Basel (Elvetia) precum si la Brno (Cehia) Brasov,Sibiu (Romania).

In Marea Britanie se mentin vestitele centre din Yorkshire (Bradford, Dewbury, Leeds, Huddersfield), in timp ce in Franta – regiunea industriala a nordului Rouaix-Tourcoing si a sudului Masivului central (Naazarret). In Germania , industria lanii este concentrata in bazinul Rhur (Monchengiadbach ),Saxonia Superioara,in Polonia ( Varsovia),Belgia (centru Verviers), Spania ( Barcelona), C.S.I.( Ivanovo,Briansk in Ucraina,Cernigov), Asia centrala (Ashabad , Frunze) Transcaucazia, Tibilisi. Pe alte continente: in S.U.A. (Philadelphia, Woonsocket),Japonia (in acelasi centre ca si industria bumbacului:Osaka, Nagoya, Yokohama) Turcia (Manisa),Algeria( Ain Beida),Afganistan (Kandahar) .

INDUSTRIA MATASII NATURALE. Materia prima fiind obtinuta din gogosiile viermilor de matase, ea esta puternic concurata de fibrele sintetice ,ajungand in unele state sa fie inlocuita complect de fibrele sintetice.Industria matasii este dezvoltata in statele cu traditii in cresterea viermilor de matase (China,Japonia,R.P.D. Coreeana si Coreea de Sud , Italia ).

Japonia, producatoare si exportatoare de borangic, numeroase intreprinderi de prelucrare a matasii naturale in insula Honshu:Nagoya, Kumamate,Gifu ,Yokohama ,ultimul fiind portul prin care se fac cele mai mari exporturi de matase naturala.

R.P. Chineza este tara de origine a matasii naturale, renumita prin calitatea sa si prin adevaratele opere de arta obtinute din ea. Centrele sunt concentrate in China de Est,renumite fiind centralele Shandong , Anyang, Luda, Luoyang Wuxi.

Alte tari producatoare de matase:Italia, cu centre la Padova, Como, Florenta;Franta, cu vestitul centru Lyon, prelucrand matasea din import;S.U.A. cu statele New Jersey.

INDUSTRIA INULUI. Aceasta industrie se afla in regres in perioada actuala, folosind doar 3,1% din totalul materiei prime textile.Inul are o arie de cultura relativ restransa: vestul si centrul partii europene a C.S.I.-ului (zona Sankt Petersburgului, Estonia, Lituania, Polonia, Germania- partea de NE,Cehia,Slovacia,Ungaria si pe suprafete mai mici, in Belgia, Olanda , nordul Frantei, Marea Britanie (nordul Angliei ) 23 din productia si tesaturile de in la nivel mondial este data de tarile C.S.I.

INDUSTRIA IUTEI. Iuta este considerata de specialisti drept cea mai ieftina fibra naturala.Centrele industriale sunt localizate in marile zone de cultura din Delta Gangelui si a Brahmaputrei in India,in Bengalul de Vest(la Calcutta)si in Bangladesh(Narayanganj),aceste tari fiind cele mai mari producatoare ale globului,urmate de China(Luda),state din Peninsula Indochina, iar,pe mai mici suprafete,in C.S.I. ,Brazilia, R.D.Congo,Franta

(Dunkerque),Scotia(Dundee).

INDUSTRIA CANEPII.Ca si inul,canepa este o planta cunoscuta din timpuri stravechi si cultivata pentru fibre rezistente,pentru panzele corabiilor,saci,franghii.Suprafata de cultura s-a redus ,in prezent ea fiind in jur de 350000 de ha,fata de 439000 ha in 1969.

Un sfert din productia firelor de canepa este data de C.S.I.,urmata de China,India,Romania,Polonia,Ungaria,Serbia,Muntenegru.

SISALUL este o planta textila ce se cultiva in Africa si in America de Sud. C.S.I. detine peste jumatate din productie ,urmata de R.P.Chineza,Polonia,Franta.

Se mai utilizeaza ca materie prima si abaca(canepa de Manila),cultivata in Malaysia,Filipine.Obtinerea unor fibre textile se face si din agave,utilizate cu precadere in Brazilia,Mexic,Guatemala.Din chenaf(planta inrudita cu bumbacul),cultivat in Asia(India,Thailanda),estul Africii (Tanzania,Mozambic,Zimbabwe),in America de Sud si C.S.I.,se fabrica franghii,tesaturi.

INDUSTRIA CONFECTIILOR SI TRICOTAJELOR

Este raspandita pe scara larga ,practic in toate tariile lumii.In tarile dezvoltate:S.U.A.,cu centrele New York,Chicago,Philadelphia,Boston,San Francisco, Los Angeles, St.Louis; Marea Britanie, cu centrele:

Londra,Belfast,Manchester,Bradford ;Franta ,cu centrele Paris, Nantes,

Bordeaux,Amiens,Marsilia, Lille;Japonia,cu centrele Tokio,Osaka, Nagoya,

Nagasaki,Yokohama ;Germania ;Italia ; C.S.I. (cu centrele Moscova, Kiev,

Volvograd,Nijni ,Novograd,Sankt Petersburg,Taskent,Pishpek) ;China, cu

Centrele Shanghai,Beijing,Kunming,Yuxi,Shenyang;Cehia(Praga,Zlin,Brno)

Slovacia(Košice)

Aceasta industrie este dezvoltata si in alte tari:India(Mumbay,Calcutta,

Madras,Delhi);Brazilia(Sao Paulo,Rio de Janeiro,Brasilia,Belo Horizonte) .

Covoarele.Initial s-a folosit lana sau iuta,ulterior folosindu-se tot mai mult fibrele sintetice si in amestec.Se pot mentiona tari producatoare de covoare obtinute din amestec din fibre(S.U.A.,C.S.I.,Marea Britanie,Japonia,

China,Franta)

Exista tari renumite prin productia covoarelor manuale,unele adevarate operte de arta,foarte solicitate la export,cunoscute in Orientul Mijlociu si

Apropiat sub numele de covoare persane:Iranul,cu centrele Isfahan,Shiraz,

Kermaashnah;Turcia,cu centrele Kutanay,Smirna,Bursa,Kayseri;India,cu centrele Djaipur,Amritsar;Maroc,cu centrele Marakesh,Tanger,Fes.

Tendinte actuale pe piata internationala a textilelor si imbracamintei

Piata mondiala a produselor textile si de confectii imbracaminte este o piata vasta si eterogena, care acopera o multitudine de produse de la fibrele si firele textile pana la textilele finite, tricotajele si confectiile.

In anul 2002 industriei textile si de confectii imbracaminte ii revenea 5,7% din valoarea globala a productiei mondiale de produse prelucrate, 14% din totalul fortei de munca industriale si 6,3% din valoarea comertului mondiale cu produse prelucrate.

Principalele caracteristici ale pietei mondiale a acestor produse sunt:

• ramura care utilizeaza intensiv munca vie, in special in sectorul imbracamintei, costul fortei de munca influentand decisiv competitivitatea produselor;

• existenta unei piete saturate, puternic concurentiale in tarile dezvoltate, in care coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit este redus. Ca urmare, in aceste tari stimularea cererii se face prin multiplicarea prezentarii colectiei de produse noi, cat si prin modificarile in structura cererii pe varste si in stilul de viata al consumatorilor;

• intensificarea procesului de globalizare a productiei si comertului, bazat pe diferentierea intre nivelul costurilor de productie, inclusiv al salariilor, in diverse tari. Acest proces a dus la dezvoltarea dinamica a acestor sectoare in tarile in curs de dezvoltare cu costuri mai reduse ale fortei de munca, inclusiv prin realizarea unei parti din capacitatile de productie din tarile industrializate in tarile in curs de dezvoltare si la afirmarea tot mai redutabila ca furnizori pe piata externa a tarilor din aceasta ultima grupa. Tarile industrializate si-au pastrat pozitiile de lideri pe aceasta piata in ceea ce priveste produsele cu valoare adaugata ridicata, articolele de moda, textilele tehnice. Cu exceptia Italiei, ele tind sa devina tot mai mult dependente de import, in special in ceea ce priveste imbracamintea;

• textilele si imbracamintea au constituit timp de decenii singurele produse prelucrate al caror comert a fost reglementat pe plan international prin sistemul cotelor de import (Acordul Multifibre in perioada 1956-2000 si Acordul pentru Textile – OMC, care a fost in vigoare pana la finele anului 2004). Acest ultim Acord a pregatit liberalizarea treptata a comertului cu aceste produse, eliminarea oricaror restrictii cantitative incepand cu 1 ianuarie 2005.

Piata mondiala a textilelor si imbracamintei a cunoscut in special in ultimele decenii modificari insemnate de dinamica, structura si localizare. In decursul ultimelor patru decenii comertul mondial cu aceste produse s-a majorat de peste 60 de ori, de la mai putin de 6 miliarde dolari in 1962 la 353 miliarde dolari in 2002. Numai in perioada 1990-2002 volumul valoric al comertului mondial cu textile si imbracaminte s-a majorat cu peste 70%, semnalandu-se totusi o incetinire a ritmului de crestere fata de deceniile anterioare, datorita in parte reducerii preturilor ca urmare a cresterii concurentei, dar si perioadelor de recesiune economica, care au afectat in ultimii ani tarile industrializat.



Ca urmare a cresterii mai dinamice a comertului cu imbracaminte, volumul acestuia a depasit constant de la inceputul anilor ’90 pe cel al comertului cu textile, astfel incat in prezent detine o cota parte de 57% din totalul comertului mondial cu textile si imbracaminte.

O a doua modificare radicala produsa pe aceasta piata o constituie dezvoltarea in ritm dinamic si constant a productiei si exportului in peste 100 de tari in curs de dezvoltare.

Dezvoltarea dinamica a productiei si exportului de textile si imbracaminte in tarile in curs de dezvoltare, carora li s-au alaturat tarile est europene a dus la modificari esentiale si in principalele fluxuri de schimb in comertul international cu aceste produse.

In prezent principalele fluxuri in comertul mondial cu textile sunt reprezentate de livrarile reciproce intre tarile asiatice si cele intre tarile vest europene, acestora revenindu-le in 2002 cote parti aproximativ egale (cate 24%) din exportul mondial. De asemenea, alte doua fluxuri de schimb sunt reprezentate de livrarile din tarile asiatice catre America de Nord si respectiv Europa Occidentala (5 % si, respectiv, 5,2%), dar in ultimii 10-15 ani s-au dezvoltat mult livrarile de textile din Europa de Vest catre tarile est europene (5,9% din totalul exportului mondial) si ale Americii de Nord catre America Latina (3,8%), ca urmare a extinderii operatiunilor in regim lohn

In ceea ce priveste imbracamintea, principalul flux il reprezinta livrarile reciproce intre tarile vest europene (aproape 23% din comertul mondial), urmate de livrarile crescande ale Asiei catre America de Nord (17%) si catre Europa Occidentala (10,3%). Fluxurile in crestere ca volum si importanta sunt si cele ale Americii Latine catre America de Nord (9,8%) si cele din tarile est europene catre Europa Occidentala (4,8%).

Livrarile intre tarile asiatice (constand in principal in livrarile Chinei catre Japonia) detin o cota parte relativ constanta de 10-11% din comertul mondial cu imbracaminte.

Anii urmatori vor aduce modificari radicale de natura institutionala pe piata mondiala a textilelor si imbracamintei, al caror efect va fi resimtit in perioada 2005-2010.

Piata mondiala a acestor produse va fi influentata decisiv de urmatorii factori:

liberalizarea completa a comertului cu textile-imbracaminte din 1 ianuarie 2005;

negocierile in cadrul rundei Doha sub egida Organizatiei Mondiale a Comertului;

extinderea Uniunii Europene ;

progresul in completarea si definitivarea zonei de comert liber Pan-Euro-Mediteranean.

Cu exceptia extinderii UE, toate celelalte acorduri sau negocieri au ca punct de plecare anul 2005.

Impactul liberalizarii comertului mondial cu textile-imbracaminte.

La 1 ianuarie 2005 a inceput valabilitatea Acordului pentru Textile si Imbracaminte si implicit sistemul de reglementare prin cote a comertului international cu aceste produse.

Aceasta va produce o modificare radicala in comertul international, in sensul ca textilele si imbracamintea vor fi total integrate in reglementarile GATT – OMC, respectiv va avea loc liberalizarea completa a comertului, prin eliminarea oricaror restrictii cantitative. Singurul instrument de reglementare a pietei vor ramane taxele vamale. Supunerea comertului international cu textile si imbracaminte exclusiv regulilor economiei de piata va afecta exportul multor tari, al caror venit depinde in mare masura de exportul de imbracaminte.

Pentru a schita potentialii castigatori si perdanti in urma liberalizarii comertului cu textile si imbracaminte trebuie analizat eventualul impact a trei indicatori principali:

  • Utilizarea cotelor
  • Valorificarea categoriilor de produse liberalizate
  • Situatia critica a masei de export

Industria usoara in Romania

Ca traditii,industria casnica si mestesugareasca si-a pus bazele moderne abia in prima jumatate a secolului al XІX-lea,prin infiintarea ,a unei fabrici de produse textile in Moldova si a unei fabrici de postav la Brasov. In 1885 ia fiinta,apoi,fabrici de incaltaminte la Cluj-Napoca, Brasov,Timisoara,

Bucuresti ,Ploiesti, astfel ca, la nivelul anului 1938,industria usoara ocupa circa 17% din productia globala industriala. Au sporit capacitatile la unele unitati vechi,prin crearea unor obiective amplasate in orasele Alexandria,Vaslui,Zalau,Deva.

INDUSTRIA BUMBACULUI prezinta cea mai mare importanta datorita numeroaselor sale intrebuintari,cat si costului mai convenabil,in comparatie cu alte materii prime.Materia prima prelucrata este asigurata din import:

Uzbekistan, Turkmenistan, Egipt, Sudan ,India ,ultima fiind principala

furnizoare.

In Campia Romana s-a ajuns la o suprafata cultivata de 4000 ha.In anii din urma bumbacul este amestecat cu fire si fibre chimice,obtinandu-se produse,,tip bumbac” de foarte buna calitate,rezistente,cu aspect frumos.In cadrul acestei subramuri functioneaza filaturi,tesatorii,intreprinderi pentru producerea atei.

Industria bumbacului este prezenta in Bucuresti,oras ce detine peste un sfert din productia ramurii;in vestul tarii,in orasele Timisoara,Arad,Oradea,

Satu Mare.In partea de nord-est s-au impus centrele :Botosani(aici fiind creat

Primul combinat de bumbac de razboi),Iasi,Gura Humorului,in partea centrala:Talmaciu(langa Sibiu),pentru ata,Odorheiu Secuiesc,Medias,

Sighisoara,Sfantu-Gheorghe(combinate integrate),iar in partea central-sudica :Pitesti,Pucioasa(cu intreprinderi integrate),Galati,Giurgiu,Rosiori de

Vede,Buftea,Oltenita,Dragasani,Buzau(filaturi si combinate integrate).Se poate observa ca repartitia geografica a intreprinderilor pentru textile din bumbac acopera intreaga tara;materia prima fiind importata,s-a tinut seama, in repartitia unitatilor de traditie,de necesitatile locale si de antrenarea fortei de munca feminine.Intreprinderi mai noi de prelucrare a bumbacului sunt localizate la:Calafat,Slatina,Rosiori de Vede,Barlad,Suceava,Slonta,Codlea,

Horezu.

Industria lanii este ramura legata de o ocupatie straveche-pastoritul-care a asigurat materie prima pentru o gama larga de produse casnice.De fapt,se mai pastreaza obiceiul in mediul rural ca unele piese vestimentare(camasi)

sau de uz gospodaresc(covoare,cuverturi)sa fie lucrate in casa cu mult simt artistic.In jurul Brasovului si Sibiului exista zone traditionale de crestere a ovinelor,favorizand dezvoltarea industriei lanii din timpuriu.Materia prima o reprezinta,in primul rand,lana fina si semifina obtinuta de la oile merinos.In ultimi ani se foloseste tot mai mult amestecul de fire sintetice,obtinandu-se produse de calitate.

Teritorial,centrele de prelucrare a lanii sunt gruparile:Sibiu-Saliste-Orlat-

Cisnadie,Brasov-Sacele-Lunca,Calnicului-Prejmer-Ghimbav-Covasna.

Productia de lana,la nivelul anului 2000,a fost de 22000 t,rezultand 1,00 kg de lana pe locuitor.O alta grupare importanta o formeaza centrele din Moldova(Buhusi-Bacau),cu participare de peste 20% la productia de ramura.In judetul Prahova sunt intreprinderile de la Azuga si Ploiesti,care dau 10% din productie,iar centrele dispersate se afla in Campia Romana (Bucuresti,Craiova);in judetul Harghita(Miercurea Ciuc);in judetul Covasna(Sf. Gheorghe),in judetul Constanta.Produsele de lana sunt exportate in Federatia Rusa,Ucraina,Germania,Marea Britanie,Austria,Italia,

Grecia,Japonia.

INDUSTRIA INULUI SI A CANEPII.Materia prima folosita o constituie inul si canepa obtinute in zonele cu traditie,cu conditii favorabile de cultura-Podisul Sucevei,depresiunile intracarpatice si sudul Dobrogei-pentru in;Campia de Vest si Campia Transilvaniei pentru canepa-cea mai mare parte a tesatoriilor,filaturilor si topitoriilor fiind amplasate in zonele specializate pentru aceste culturi.

Pentru in exista topitoriile de la Dumbraveni(Sibiu),Joseni(Harghita),

Beclean(Bistrita-Nasaud),Ulmeni(Maramures),Somes-Odorhei(Salaj),Itcani

(Bacau),Ploiesti,Mangalia,Carsa.

Pentru canepa exista topitorii la:Nadlac,Iratos(Arad)Sanicolau Mare,Deva,Jimbolia(Timis),Palota(Bihor),Berveni(Satu Mare),Bontida

(Cluj),Ludus(Mures),Buzau,Alexandria.Filaturi si tesatorii s-au construit la

Falticeni,Gheorgheni,Balotesti,Negresti-Oas,Paulesti(Prahova),Pucioasa

(Dambovita),precum si in marile centre :Bucuresti,Iasi,Galati,Constanta.

INDUSTRIA MATASII foloseste ca materie prima matasea naturala din tara,cea importata dinChina,cat si matasea sintetica(artificiala).Matasea naturala este obtinuta in sud-vestul tarii,se prelucreaza la Lugoj,Timisoara,

alte centre fiind Bucuresti si Valenii de Munte.Matasea artificiala se produce la Lupeni,Braila(Chiscani),Popesti-Leordeni.Cele doua categorii de materii prime sunt prelucrate apoi in tesatoriile de la Bucuresti,Lugoj,Timisoara,Iasi,

Codlea,Targu Mures.

INDUSTRIA TRICOTAJELOR foloseste ,in cea mai mare parte,ca materie prima bumbacul,plus lana si firele sintetice.Localizarea marilor unitati producatoare este, in principal, in centrele de mare consum:

(Bucuresti,Cluj-Napoca,Timisoara,Arad,Oradea,Sibiu,Sighetu-Marmatiei,

Piatra-Neamt,Suceava,Miercurea Ciuc,Roman). O cantitate apreciabila de tricotaje este destinata exportului.

BIBLIOGRAFIE:

Silviu Negut,Gheorghe Vlasceanu,Florina Bran; GEOGRAFIE

ECONOMICA MONDIALA; editura Meteor Press;

Doina Popescu INDUSTRIA USOARA ,TENDINTE ACTUALE PE PIATA INTERNATIONALA A TEXTILELOR;

w.w.w.google.ro








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Analiza cheltuielilor de exploatare
PROIECT ANALIZA - Analiza rezultatelor pe baza contului de profit si pierderi la S.C AEROSTAR S.A
PLAN DE AFACERI - ROBY PIZZA SRL - producerea si livrarea la domiciliu a pizzei
Participantii la relatiile de afaceri si elemente ale contractelor de intermediere
Analiza corelatiilor cheltuielilor cu salariile
PROIECT DE ABSOLVIRE AGENT IMOBILIAR - INCHIRIEREA UNUI APARTAMENT DE 3 CAMERE LA BLOC
Plan de afaceri - pensiunea 'orhideea'
Proiect de practica - sc. decor. srl





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu