Proiectarea si derularea unei afaceri in domeniul agroturismului

PROIECTAREA SI DERULAREA UNEI AFACERI IN DOMENIUL AGROTURISMULUI

TO DESIGN AND UNROLL OF ONE BUSINESS IN AGRO TOURISM DOMAIN

Today we cannot talk about one agricultural household economy, which are based just on agriculture. The design process and integration of more economic branch give essential change in agricultural household economy structure in the life of the rural and the habitants of this. Among a lot of activities that are presented now in mountain region of Romania one important role and with expansion tendency are represented by tourism activity.

Turismul a devenit in epoca contemporana o notiune deosebit de complexa, el se dezvolta in stransa legatura cu ascensiunea pe verticala a economiei si culturii tarii.

Tema acestei lucrari o constituie proiectarea unei unitati agricole destinata circuitului turistic. Avand in vedere ca amplasarea acestei unitati se face intr-o zona montana, trebuie sa se tina cont de anumiti factori ce influenteaza activitatea unitatii, conditiile geografice si demografice, existenta obiectivelor turistice, cu implicatii in dezvoltarea si promovarea turismului in general, iar in cazul de fata, in eficienta si profitabilitatea unei unitati agricole cu preocupari turistice.

"Derularea unei afaceri este o cursa fara linie de sosire, care presupune continua straduinta pentru imbunatatire, in scopul satisfacerii nevoilor, dorintelor si cerintelor in permanenta schimbare ale clientilor".

Dupa parerea lui Smails: "Fiecare pierdere poate fi recompensata: pierderea averii - cu o noua munca asidua, pierderea cunostintelor - cu un studiu nou, pierderea sanatatii - cu abtinere si ajutor medical, numai pierderea timpului nu poate fi inlocuita cu nimic

Sa incepi o afacere este ca si cum te-ai afla intr-o padure tropicala, fiind in cautarea unei averi. Sa fii castigator intr-o afacere inseamna sa ai atat satisfactii materiale, cat si satisfactii personale, dar in acelasi timp poti sa te abati de la drumul spre glorie si sa pierzi foarte usor tot ce ai reusit sa cladesti cu multa truda si sacrificii. Pentru a fi bun in afaceri trebuie sa fii in acelasi timp proprietar, manager, proiectant, cumparator, vanzator, sofer, etc. Majoritatea intreprinzatorilor "poarta mai multe palarii" in acelasi timp.

Initierea si derularea unei afaceri presupun un risc considerabil si un efort sustinut pentru a invinge inertia impotriva noului. Persoana care initiaza o afacere, asumandu-si responsabilitatea si riscurile dezvoltarii ei si beneficiind de roadele acestei munci, este intreprinzatorul. Acesta reprezinta simbolul tenacitatii si implinirii in afaceri.

1. Descrierea generala a afacerii al S.C. Poiana S.R.L.

1.1. Misiunea si obiectivele societatii

Misiunea unei societati reprezinta o formulare care precizeaza cine este, ce face si incotro se indreapta. Aceaata reflecta viziunea manageriatului asupra a ceea ce societatea incearca sa realizeze sau sa devina pe termen lung.

S.C. POIANA S.R.L., persoana juridica romana, este o microintreprindere conform Legii 346/2004 (deoarece numarul salariatilor pemanenti din firma nu depaseste numarul de 9). Este o societate cu raspundere limitata. Societatea este reprezentata de doamna Eliza Popescu, avand calitatea de administrator.

Pensiunea turistica S.C. POIANA S.R.L. va fi amplasata la intrarea in Tecuci. Obiectivele pe termen scurt ale societatii sunt reprezentate de constructia propriu-zisa a pensiunii si amenajarea atat a pensiunii, cat si a parcarii.

Cladirea propusa, avand functiunea de pensiune turistica, se dezvolta pe trei niveluri, adapostind trei functiuni majore: cazare turisti in 10 camere (20 de locuri), loisir si servirea mesei, precum si anexele necesare deservirii optime a functiunilor principale. Acestea se dezvolta grupat pe niveluri, la parter aflandu-se spatiile pentru loisir si servirea mesei, dublate de anexele principale, iar la etaj si mansarda - spatii pentru cazare si anexele aferente.

Rezolvarea functionala pe niveluri este urmatoarea:

Parterul beneficiaza de urmatoarele functiuni:

holul pentru receptie, situat in zona intrarii. Aici se afla receptia propriu-zisa si tot de aici se distribuie circulatiile publice orizontale si verticale;

sala pentru recreere, asimilabila unui living, reprezinta o sala multifunctionala, ce poate adaposti activitati recreative - jocuri, auditii, vizionari, conversatie, lectura, alte activitati similare. Din acest spatiu se realizeaza accesele la sala de mese, precum si pe terasa exterioara acoperita;

sala de mese cu o capacitate de 20 de locuri, accesibila atat de la nivelurile superioare (cazare), din sala pentru recreere, precum si din holul pentru receptie, este complet deschisa si vizibila din diferite unghiuri ale spatiilor interioare ale parterului;

zona dependintelor vizeaza: centrala termica, spatiile pentru personal, grupul sanitar pentru public, precum si spatiile necesare depozitarii, prepararii si servirii hranei.

Zona dependintelor beneficiaza de trei accese: la centrala termica, prevazuta ca o extensie pe parter a cladirii (acces separat, din exterior), accesul pentru aprovizionare, realizat pe rampa pentru descarcare, precum si accesul pentru personal, acestea din urma fiind complet separate. Aprovizionarea spatiilor aferente bucatariei se realizeaza printr-un hol de aprovizionare, din care se distribuie accesele la bucataria propriu-zisa, depozitele separate pe categorii si camerele pentru preparare. Din holul de acces pentru personal se accede in vestiarele dispuse pe sexe, din care, printr-un spatiu dotat cu grupuri sanitare pentru personal, se accede spre zona de lucru a bucatariei.

Spatiile aferente bucatariei propriu-zise sunt organizate perimetral acesteia, cu ghisee catre bucatarie: camera de preparare legume, depozitul de oua, camera de curatat peste si camera de preparare carne. Depozitul frigorific, depozitul de legume si depozitul de bauturi sunt accesibile din holul si culoarul pentru aprovizionare. Trecerea de la bucatarie la sala de mese se realizeaza printr-un oficiu, din care se accede si la depozitul de bauturi. Debarasarea vaselor din sala de mese se realizeaza printr-un ghiseu spre spalatoarele bucatariei.

Etajul partial mansardat este destinat cazarii. Astfel, pe nivelul intermediar se afla:

biroul administratiei;

oficiul de etaj;

camera pentru spalatorie / uscatorie / calcatorie;

depozitul de lenjerie.

La nivelul propriu-zis se afla 6 module de cazare, compuse, fiecare, din cate o camera si o baie, accesibile dintr-un hol de acces. Fiecare camera beneficiaza de o baie obisnuita (dotata cu o cada), de un hol de acces cu dulapuri pentru haine, precum si de terase.

Mansarda este destinat strict cazarii, aici fiind prezente 4 module de cazare si un oficiu de etaj. Modulele pentru cazare sunt identice celor de la etaj.

Desi subordonata rezolvarii functionale, arhitectura interioara a spatiilor se dezvolta in jurul scarii centrale, spatiile din jurul acesteia fiind deschise intre ele, trecerea intre acesta realizandu-se fluent.

Pentru a pune in valoare spectaculozitatea si dinamismul volumelor interioare, dictat intr-o mare masura si de panta naturala a terenului, s-a optat pentru jocul pe verticala, prin denivelarile pardoselilor. Panta constanta a acoperisului, care realizeaza tavanul inclinat ce parca "imbraca" spatiile, sporeste dinamismul. Un al doilea element spectaculos este semineul ce comunica la exterior cu zona de preparare mancaruri la gratar de pe terasa.

La exterior, de asemenea, se vor folosi lemnul si piatra, unii intre stalpi/pereti urmand a fi tratati, din punct de vedere estetic, ca niste contraforti medievali. Balustradele teraselor, din lemn, vor fi decorate cu jardiniere. Capriorii aparenti ai acoperisului evazat peste terase vor fi dublati de contravantuiri din lemn finisat idem celorlalte elemente vizibile, din lemn.

Terasele denivelate vor fi dublate de jardiniere din piatra si parapete discrete placate cu piatra. Ulterior executiei, se vor studia si alte elemente decorative ce vor accentua tenta rustica, propuse prin proiectul tehnic elaborat ulterior prezentei documentatii.

Un aport important in definitivarea imaginilor interioare si exterioare il vor avea metodele de iluminare artificiala, conceptia mobilarii spatiilor, decoratiunile interioare.

Cladirea va dispune de instalatii sanitare, termice, electrice si gaze naturale. Incalzirea spatiilor se va realiza prin centrala termica proprie situata la subsolul cladirii. Camerele de cazare dispun de grup sanitar propriu, dotat cu cada, WC, intr-un ambient modern (faianta si gresie). Instalatiile de gaze vor fi folosite la partea de alimentatie publica, in bucatarie si la centrala proprie.

Evaluarea financiara privind cheltuielile de capital necesare realizarii obiectivului de investitii

Tabelul nr. 1

PENSIUNEA TURISTICA S.C. POIANA S.R.L. , P+E +M, TECUCI, JUDETUL GALATI

03.01.2007 - 1 EURO = 3,5000 RON

* C+M = casa + mansarda]

Tabelul nr. 2

STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL

Tabelul nr. 3

DEVIZUL OBIECTIVULUI - PENSIUNE TURISTICA

Tabelul nr. 4

EVALUARE LUCRARI CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tabelul nr.5

LISTA UTILAJE

Compararea cu alternativa cumpararii unei afaceri

Fondatorul societatii S.C. POIANA S.R.L., administratorul pensiunii turistice S.C. POIANA S.R.L. ar putea opta pentru cumpararea unei pensiuni turistice deja existente pe piata. In randurile ce urmeaza voi exemplifica avantajele si dezavantajele atat pentru o afacere existenta cat si pentru initierea unei afaceri proprii.

Estimarea surselor posibile de finantare

Din valoarea totala a investitiei de 932.652,00 LEI, sursele de finantare propuse sunt:

Tabelul nr. 6

Sursele de finantare propuse

Tabelul nr. 7

Cheltuielile publice/private

Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei:

Valoarea totala a investitiei

932.652,00 Lei / 266.472 Euro (inclusiv actualizare curs Euro), din care C + M : 731.971,00 Lei / 209.135 Euro

Durata de realizare a investitiei 12 luni.

TOTAL INVESTITIE (cu T.V.A. curs Euro)  = 932.652,00 RON / 266.472 euro

din care:

C+M  = 731.971,00 RON / 209.135 euro

Utilaje si echipamente cu montaj  = 23.709,14 RON / 6.774 euro

Dotari = 52.960,00 RON / 15.131 euro

Alte cheltuieli = 124.011,67 RON / 35.432 euro

Tabelul nr. 8

Capacitati de cazare (in unitati fizice)

Concluzii

Initierea si derularea unei afaceri presupun un risc considerabil si un efort sustinut pentru a invinge inertia impotriva noului. Persoana care initiaza o afacere, asumandu-si responsabilitatea si riscurile dezvoltarii ei si beneficiind de roadele acestei munci, este intreprinzatorul. Acesta reprezinta simbolul tenacitatii si implinirii in afaceri.

Intreprinzatorii trebuie sa ia in calcul o serie de factori:

calificarea de baza;

abilitatea de a "balansa" intre munca si relaxare:

rata profitabilitatii.

Acesti factori sunt adesea trecuti cu vederea si totusi contribuie substantial la cresterea sanselor de succes. De obicei, lucrurile care par minore pot fi hotaratoare pentru mersul afacerilor.

Studiul de fezabilitate se deosebeste de planul de afaceri, care este mult mai detaliat si cere deci mai mult timp pentru elaborarea lui. Se recomanda ca intreprinzatorul sa realizeze mai intai studiul de fezabilitate si in cazul in care acesta este favorabil sa intocmeasca planul de afaceri.

Lucrarea prezentata reprezinta studiul de fezabilitate al pensiunii turistice S.C. POIANA S.R.L. amplasata in zona Tecuci. Am ales ca idee de afaceri o pensiune turistica deoarece, in perioada contemporana, se manifesta un proces continuu de imbogatire a continutului prestatiei turistice cu noi tipuri de activitati ca expresie a receptivitatii si adaptabilitatii turismului la schimbarile intervenite in structura nevoilor de consum, a cresterii rolului in formarea si educarea oamenilor.

Datorita ideilor prezentate mai sus s-a realizat studiul de fezabilitate pentru o pensiune turistica. Obiectul elaborarii acestei afaceri este de a presta servicii de cazare, masa si agrement pentru turistii romani si straini. Este de remarcat ca prosperitatea afacerii este bazata pe calitatea serviciilor.

Viziunea europeana la momentul actual are la baza idea potrivit careia caliatea = clienti satisfacuti, insa satisfactia clientilor implica:

o informare concreta, completa si fidela;

o prima impresie favorabila, la intalnirea cu personalul de servicii turistice;

obtinerea unui rezultat conform asteptarilor;

un pret rezonabil, o facturare clara si exacta;

disponibilitate fata de client in toate situatiile;

tratament prioritar fata de cerintele clientilor;

tendinta de atingere a nivelului de excelenta.

Este deci foarte clar ca pentru un serviciu turistic performante + prestari associate = calitate = satisfactia clientului = incredere. Prin urmare, furnizorii de servicii turistice trebuie sa identifice setul de attribute pe care clientul le considera importante si sa determine felul in care sunt percepute de acesta.

Clientii pot atribui acestor factori o importanta mai mare sau mai mica. Prin urmare, furnizorul trebuie sa afle care sunt asteptarile clientului - deoarece calitatea serviciului este apreciata prin compararea perceptiilor cu asteptarile dorite.

Turistii straini incep sa cheltuiasca mai mult in Romania decat turistii romani care pleaca in strainatate, Romania inregistrand pentru prima oara in ultimii 15 ani un excedent in balanta de plati privind serviciile turistice de 145 milioane euro pe primele 10 luni ale anului 2005. Practic, turistii straini au cheltuit mai mult pe pachetele turistice din Romania - 688 milioane euro, in timp ce romanii au cheltuit 543 mil euro.

A crescut cu circa 15% numarul de turisti straini pe pachetele turistice si cu 20% turismul de afaceri. Una dintre cele mai importante cresteri s-a inregistrat in cazul Austriei, cu 43%. Pe langa Austria au inregistrat cresteri record sosirile vizitatorilor din Olanda - 34% si Marea Britanie - 40%. In 2005 au vizitat Romania circa 130.000 de austrieci, cu 38.000 mai multi decat in anul anterior. O parte importanta dintre ei au fost in Romania in interes de afaceri - 30%. In afara de austrieci, un numar important de turisti s-a inregistrat si din tarile nordice, Germania, Franta si Italia.

Din afara Europei cei mai multi turisti vin din Japonia, SUA si Canada. ANAT relateaza ca de pe aceste piete se inregistreaza o crestere constanta de 25% pe an. Deasemenea, un segment important, aflat si el in crestere, este cel al turistilor veniti in croaziere, atat cele dunarene cat si acostari ale companiilor oceanice in Constanta. Cresterea turismului de afaceri care aduce persoane cu venituri mari, a creat acest plus, deoarece, in afara de cheltuieli de cazare si transport, acestia dispun de resurse financiare pentru cumparaturi si servicii scumpe. Astfel se dovedeste benefica si in turism cresterea interesului companiilor pentru Romania.

BIBLIOGRAFIE

ANAT MEDIA, Revista Asociatiei Nationale de Turism din Romania, octombrie 2006.

Barbulescu, A., Chiriac, C. s.a. - Conceperea, elaborarea si valorificarea traseelor turistice nationale - TOURISM, HOTEL & RESTAURANT CONSULTING GROUP Romania/reprezentant national al Asociatiei Europene a Scolilor de Hotelarie si turism - Luxemburg, Suport de curs, 2005.

Idei de afaceri, nr. 2/151, februarie, 2006.

Carta Alba a IMM-urilor din Romania 2006, 05 octombrie 2006.

Legea 346/2004, privind stimularea infiintarii si dezvoltarii IMM-urilor, publicata in Monitorul Oficial in 29 iulie 2004.