Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » comert
COMERTUL: NOTIUNE, ISTORIC, CONTINUT, FUNCTII, ROL

COMERTUL: NOTIUNE, ISTORIC, CONTINUT, FUNCTII, ROL



COMERTUL: NOTIUNE, ISTORIC, CONTINUT, FUNCTII, ROL

Notiunea de comert este utilizata in mai multe acceptiuni:

etimologic expresia provine din cuvantul latinesc commercium, care reprezinta o juxtapunere a cuvintelor “cum” si “merx”, ceea ce inseamna “cu marfa”; deci, in acest sens, comertul ar consta in operatiuni cu marfuri;

juridic – notiunea de comert include operatiunile de producere a marfurilor (de catre fabricanti), cele de interpunere si circulatie a marfurilor (realizate de negustori), cat si cele privind executarea de lucrari (de catre antreprenori) si prestarea de servicii (de catre prestatorii de servicii);



economic comertul este definit ca reprezentand o faza intermediara esentiala intre functia de productie si functia de consum, un sector de activitate cu un grad ridicat de complexitate, determinand o functie economica ce consta in cumpararea de materii prime sau produse pentru a le revinde in acelasi stadiu fizic, dar in conditii convenabile consumatorilor. Structurat pe domenii interioare multiple, in cadrul carora roluri importante revin distributiei cu amanuntul, depozitarii marfurilor si aprovizionarii cu ridicata, precum si activitatilor de import-export, comertul reprezinta una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne.

Scurt istoric

Daca, la inceput, primii oameni se multumeau cu putine lucruri si se straduiau sa-si produca tot ceea ce le era necesar, cu timpul, pe masura dezvoltarii civilizatiei, nevoile au crescut si nu au putut fi satisfacute decat prin schimb, creandu-se adevarate curente si cautari reciproce. Curentele respective au cunoscut o dezvoltare continua, ajungand ca in final sa fie solutionate prin comert.

Schimburile care se efectuau la inceput direct – produs contra produs – constituiau asa zisul troc. Intr-un asemenea stadiu, pentru a-si putea procura ceea ce avea nevoie, omul ceda din cele ce-i prisoseau altor oameni, care ii dadeau in schimb ceea ce si ei aveau ca excedent. Pentru ca acest troc sa se poata efectua, era necesar ca trebuintele sau dorintele celor interesati sa coincida, iar produsele ce urmau a fi schimbate sa fie divizibile sau sa aiba o valoare sensibil egala.

Daca in prima faza a schimburilor acestea puteau viza orice produse, cu timpul s-au individualizat o serie de marfuri cu valoare de echivalent general – piei, sare, metale pretioase, etc. Schimbul s-a simplificat in mare masura cand s-a trecut la folosirea unei marfi intermediare, numita moneda, cand trocul s-a descompus in 2 operatiuni: vanzarea si cumpararea. Pornind din acest moment, a inceput adevaratul comert.

Radacinile civilizatiei comerciale se plaseaza in timp in urma cu peste 4.000 de ani (China, Mesopotamia sau Europa de Nord facand inca de pe atunci comert la scara internationala), dar numai odata cu sec. XI se poate vorbi de o adevarata revolutie comerciala, in cadrul careia reprezentantii unor schimburi mai largi si mai diversificate intre domenii si zone s-au confruntat cu adeptii economiei inchise, creandu-se, treptat, puternice centre de productie si consum. Prin consecintele pe care le-a avut asupra schimburilor domeniale si crearea zonelor comerciale, revolutia comerciala a facut sa apara si negustorul – care la inceput a fost itinerant, iar apoi s-a stabilit in diverse orase; in aceeasi perioada se nasc si se dezvolta primele puncte de intalnire dintre marfurile din sud si cele din nord, care vor ceda ulterior locul iarmaroacelor, balciurilor si marilor targuri europene.

In sec. XII au aparut asa zisele “practici de comert”, adevarate manuale de comert, care enumerau si descriau marfurile, tarifele vamale si itinerariile comerciale, stipulau reguli si consiliau negustorii, incercand sa-i ajute (atat referitor la marfuri, cat si la relatiile cu fiscul) in intelegerea si utilizarea mecanismelor economice.

Descoperirea Americii, in sec. XVI a avut efecte deosebite asupra activitatii comerciale si a comerciantilor, ducand la constituirea de intreprinderi puternice din punct de vedere economic cat si politic. In aceeasi perioada apar in diverse state europene masuri protectioniste, se creeaza organe de control generale ale comertului si comisii consultative ale comerciantilor, comisii care reprezentau de fapt premisele viitoarelor camere generale de comert.

Imbunatatirea mijloacelor de comunicatie, perfectionarea tehnicilor de realizare a produselor, crearea unor noi modalitati de aprovizionare, aparitia manufacturilor si a productiei la scara mare, generalizarea diviziunii muncii fac sa creasca numarul intreprinzatorilor comerciali si sa apara noi specialisti in probleme comerciale, cum ar fi negustorii si bancherii care, prin investitiile lor, au contribuit la nasterea si dezvoltarea revolutiei industriale. O perioada mai grea a fost cea care a urmat revolutiei franceze de la 1789, cand s-a incercat luarea de masuri impotriva concurentei, franandu-se puternic inovatia sociala sau tehnologica si chiar schimburile, prin introducerea protectionismului local. A triumfat insa liberalismul, care, in cea de-a 2-a parte a sec. XVIII s-a opus reglementarilor rigide si corporatiilor – acestea fiind treptat suspendate sau diminuandu-li-se puterea de actiune.

Dupa o asemenea perioada, caracterizata prin puternice contradictii de-a lungul intregului sec. XIX, industria progreseaza rapid, adaugandu-se la acesta dezvoltarea continua a cailor de comert si de transport, care au favorizat atat productia cat si distributia. Aceasta din urma se separa tot mai mult de productie, comerciantii devenind intermediari – specializati sau nespecializati – ai industriasilor. Pe acest fond apare, in prima parte a sec. XX, fenomenul de concentrare a activitatii comerciale – la inceput prin crearea “cooperativelor de consum”, ulterior dezvoltandu-se puternic prin aparitia marilor magazine, a intreprinderilor cu sucursale multiple, a comertului integrat, etc.

Etape in dezvoltarea comertului dupa constituirea sa ca activitate propriu-zisa de intermediere (in sec. XIX):

dezvoltarea in cadrul “economiei preindustriale” – in aceasta perioada, vanzarea produselor nu ridica probleme, deoarece mestesugarii nu produceau decat foarte putine produse, ceea ce facea ca cererea sa nu poata fi, practic, saturata, predominand stadiul de penurie. Comertului ii revenea doar sarcina asigurarii unor proximitati de timp si de loc pentru populatia consumatoare care cauta produsele respective;



evolutia comertului in cadrul “economiei de productie” – generata de progresul masinismului, care nu mai producea la cerere, ca in etapa precedenta, ci in serie si in avans. O asemenea productie se impunea a fi vanduta pe o piata greu de saturat si, mai mult, pe o piata foarte larga, situata atat in interiorul cat si in exteriorul granitelor. In aceasta faza a dezvoltarii economiei, comertul devine indispensabil, dezvoltandu-se puternic, dar atat activitatea, cat si influentele sale sunt limitate la zonele de intermediere, produsul este cel luat in calcul, pentru ca el este inca rar, iar consumatorul cauta doar prezenta si calitatea intrinseca a acestuia, nu si alte facilitati sau trasaturi acorporale ale produsului respectiv;

evolutia comertului intr-o “economie de consum” – in cadrul careia productia de masa se afla la apogeul sau, iar penuria a cedat locul unei concurente puternice intre producatori si, mai ales, intre distribuitori, iar profilul problematicii distributiei nu mai este dat de produs, ci de vanzare, care devine anevoioasa si costisitoare. De aici decurge necesitatea unor eforturi continue de a pune la punct tehnici susceptibile de a permite intreprinzatorilor sa cucereasca piata. De asemenea, tehnica combina realizarile productive cu metodele psihologice si psihosociologice, cercetari operationale, etc., toate vizand adaptarea predictionala a ofertei la cerere. Se modifica astfel insasi optica de abordare a pietelor, trecandu-se de la ideea de a vinde ceea ce se produce la conceptia potrivit careia trebuie produs in permanenta ceea ce se vinde. Intr-o asemenea situatie, comertului ii revin sarcini multiple, adaugand produsului, pe langa utilitatile sale intrinseci, proximitatile de spatiu si timp, servicii complexe, esalonate pe intregul parcurs al actului de cumparare si utilizare, precum si o serie de conditii ambientale privind realizarea actului de vanzare. 

Continutul activitatii de comert

De-a lungul timpului, continutul activitatii de comert a cunoscut modificari substantiale, transformandu-se dintr-o simpla intermediere intr-o activitate creatoare de utilitati (de loc, de timp), ceea ce se poate observa din analiza definitiilor oferite in timp notiunii de comert:

ansamblul operatiunilor care se realizeaza din momentul in care produsul, sub forma sa utilizabila, intra in magazinul de desfacere al producatorului sau al ultimului transformator, pana in momentul in care consumatorul preia livrarea;

o punere a produsului la dispozitia consumatorului, prin cercetarea, pe baza studiilor de piata si determinarea nevoilor reale sau latente ale acestuia, precum si prin suscitarea, reliefarea si argumentarea noilor nevoi pe care consumatorul potential nu le-a sesizat;

un ansamblu de activitati care privesc un produs din momentul investitiei sau al manifestarii intentiei de a-l crea, pana la distrugerea sa in procesul de consum, indiferent care ar fi forma acestuia.

Functiile comertului

Prin activitatea complexa pe care o realizeaza, comertul indeplineste numeroase functii, destinate sa asigure fluxul normal al productiei spre locurile de consum, in cele mai bune conditii posibile:

cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori (in cazul productiei agricole, foarte dispersate) si transferarea acestora in depozite, in vederea pregatirii lor pentru vanzarea catre utilizatorii finali sau intermediari;

stocarea marfurilor – care ia forma unor preocupari permanente de a asigura echilibrul dintre oferta si cererea de marfuri in cadrul pietei;

fractionarea cantitatilor mari de marfuri pe care le livreaza productia, asortarea loturilor respective, formarea sortimentelor comerciale si asigurarea micilor partizi care urmeaza a fi puse la dispozitia consumatorilor;


transferul marfurilor catre zonele si punctele cele mai indepartate sau mai izolate, pentru a fi vandute consumatorilor;

crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vanzare-cumparare (baza tehnico-materiala si personal care sa ofere posibilitatea cumparatorului de a-si alge si adjudeca produsele de care are nevoie);

asigurarea promovarii produselor prin diferite tehnici (publicitate la locul vanzarii, merchandising, publicitate prin mass-media, etc.);

cercetarea doleantelor utilizatorilor, a sugestiilor acestora, a capacitatilor de cumparare, a gradului de instruire, a obiceiurilor de consum, precum si a altor asemenea aspecte care stau atat la baza cererii de marfuri, cat si la cea a fundamentarii politicilor comerciale.

Rolul activitatii de comert

A.    In raport cu producatorii, comertul :

opereaza o regularizare a procesului de fabricatie, permitand o esalonare a productiei pe intregul an, iar prin politica de stocaj si prin sistemul comenzilor in avans amortizeaza oscilatiile cererii, diminuand efectele scaderilor sau cresterilor bruste asupra procesului de realizare a marfurilor;

participa la dimensionarea eforturilor financiare ale producatorilor, platind bunurile pe care le stocheaza, fara a avea certitudinea ca le va vinde;

permite producatorului sa orienteze productia in orice zona, folosind reteaua de distributie, relatiile de care dispun intreprinzatorii comerciali in cadrul pietei, precum si actiunile publicitare destinate sustinerii si realizarii unei mai bune vanzari a produselor oferite si serviciilor ce le insotesc, interesul celor 2 parteneri fiind reciproc, iar obiectivul comun – vanzarea unui volum cat mai mare de marfuri;

B.    In raport cu utilizatorii, comertul:

are un rol esential in punerea la dispozitia utilizatorilor, acolo unde se gasesc si atunci cand au nevoie, a produselor si serviciilor legate de acestea, in cantitatea si calitatea solicitate, precum si la pretul dorit; astfel, comertul permite consumatorilor finali sau intermediari sa evite efectuarea unor cumparari foarte mari, care sa le imobilizeze parti importante ale veniturilor, contribuie la reducerea cheltuielilor consumatorilor legate de achizitionarea celor necesare generate de deplasari costisitoare sau de folosirea unor mijloace speciale de transport, produsul fiind pus la dispozitia cumparatorilor in imediata apropiere a locului de cumparare;

controleaza intregul sistem de comunicatii legat de vanzarea produselor si de aprovizionarea cu marfuri a populatiei, asigurand astfel informarea utilizatorilor.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




Numarul si structura personalului in comert
Aplicatie Model liniar multifactorial
Nomenclator clienti
COMERTUL: NOTIUNE, ISTORIC, CONTINUT, FUNCTII, ROL
PARTICULARITATILE EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR IN INDUSTRIA EXTRACTIVA
Politici privind comertul international
Comertul exterior al Romaniei
CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE COMERCIALA




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu