Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » economie
BURSE SI PIETE INTERNATIONALE

BURSE SI PIETE INTERNATIONALE



BURSE SI PIETE INTERNATIONALE

Cadru conceptual

Bursa de valori este o institutie care asigura publicului mecanisme si proceduri adecvate pentru efectuarea continua, ordonata, transparenta si echitabila a tranzactiilor cu valori mobiliare. Bursa de valori constituie piata oficiala si organizata pentru negocierea valorilor mobiliare – actiuni,obligatiuni, instrumente financiare derivate si alte tipuri de credit – incadrate in aceasta categorie de catre Comisia Nationala de Valori Mobiliare (CNVM).

Oferta publica este propunerea facuta de un emitent, de catre investitor sau intermediar pentru a vinde, a cumpara, a transforma, a schimba sau transfera in orice mod valorile mobiliare sau drepturile aparente acestora.




Societate deschisa este societatea comerciala pe actiuni constituita prin subscriptie publica sau emitante de valori mobiliare care a facut obiectul unei oferte publice.

Intermediar pentru valori mobiliare este persoana juridica legal autorizata de CNVM sa exercite intermedierea de valori mobiliare fie in cont propriu ca dealer, fie in contul unor unor terti ca broker.

Capitalizare bursiera

Microeconomic – este valoarea pe piata a unei firme data de cursul bursei pentru actiunile emise si aflate in posesia actionarilor. Se calculeaza inmultind numarul actiunilor existente cu, cursul curent al acesteia.

Macroeconomic – este indicator al potentialului unei burse. Se determina prin suma prodului dintre numarul de actiuni de un anumit tip si valoarea de piata a actiunilor respective pentru toate actiunile tranzactionate la bursa

Piata primara este o componenta a pietei titlurilor financiare pe care se vand si se cumpara titluri nou emise. Permite pe de o parte mobilizarea de capital pentru utilizatorii de fonduri prin emisiune de titluri, iar pe de alta parte plasarea de fonduriin titluri catre publicul investitor.

Piata secundara este o componenta a pietei de capital pe care se vand sau cumpara titluri financiare, dupa ce acestea au fost emise catre investitorii originali. Cunoaste doua forme: bursa de valori si plata la ghiseu (O.T.C. – Over The Count).

Creator de piata (Market Maker)

Este un membru al unei burse de valori care face tranzactii in nume si pe cont propriu si are obligatia sa asigureo piata corecta ordonata si competitiva.

O firma care face oferte de vanzare si cereri de cumparare in nume si pe cont propriu pe piata bursiera de negocieri.

ASK este pretul oferit de vanzator in cadrul licitatiilor de pe pietele bursiere.

BID este pretul oferit de cumparator in cadrul licitatiilor de pe pietele bursiere.

Derivatele sunt instrumentele financiare care nu dau dreptul asupra unui titlu sau a unei marci, ci permisiunea de a deveni proprietar la o anumita data si la un anumit pret.

Contract Futures este o intelegere intre doua parti care convin sa tranzactioneze o marfa la un anumit pret, la o data ulterioara. Acest tip de contract se poate vinde sau cumpara, cumparatorul fiind deacord sa cumpere marfa pe care vanzatorul nu a produs-o unca la un pret dinainte stabilit.

Tendinta (Trend) – ascendenta, stationara sau descendenta a unui titlu.

BEAR Market piata in scadere.

BULL Market piata in crestere.

Volatilitate un indicator de masurare a tendintei fluctuatiilor pretului unui titlu pe o anumita perioada.

Volum numarul de tranzactii efectuate cu un titlu.

Activele financiare sunt bunuri care au capacitatea de a fi valorificate in timp, in activitatea economica constand din aducerea de venituri sub diferite forme.

Profit — in cazul bonurilor de echipament (masini, utilaje, instalatii).

Renta — in cazul terenului.

Chirii — in cazul locuintelor.

Dobanzi — in cazul obligatiunilor, a bonurilor de tezaur.

Dividende — in cazul actiunilor.

Active reale: profit, renta si chirii.

Active financiare: actiunile, obligatiunile, bonurile de tezaur.

Activele financiare sunt corespondentul monetar al activelor reale si ele releva caracterul dual al activelor de piata: economia reala, respectiv procese materiale de producere a bunurilor si serviciilor necesare pentru consumul individual sau pentru reluarea productiei;

economia financiara (simbolica) formata din procese de tip informational, reprezentata de miscarea bunurilor si a hartiilor de valoare.

Piete bursiere: New York, Tokyo, Londra (sunt cele mai mari).

Clasificare active financiare

Active financiare bancare

Specifice operatiunilor executate de banci si institutii asimilate (societati de leasing), produc dobanzi sunt negociabile si au un grad ridicat de siguranta (risc scazut).

Active financiare nebancare

Specifice oeratiunilor de investitii, concretizate in titluri de valoare negociabila.

Active financiare nebancare de capital

Negociabile pe piata de capital corespunzatoare plasamentelor pe termen lung, permitand obtinerea unor venituri viitoare (dobanzi, dividende) in conditiile asocierii detinatorului la riscul afacerii.

Corespunzatoare plasamentelor pe termen scurt cu grad ridicat de lichiditate.

Active financiare hibride

Imbina caracteristicile activelor financiare bancare cu cele ale activelor financiare nebancare (cerfificate de depozit).

Certificat de depozit titlu de credit care atesta depunerea unei anumire sume de bani la o banca pa baza careia acea suma poate fi incasata la o banca corespondent din alta localiate sau tara (carte de credit, card).

Activul pune bani in buzunarul meu (daca e inchiriat).

A  Bilantul tau P

A  Bilantul bancii P

Ipoteca

Ipoteca

PB — piata bancara; PM — piata monetara; PV — piata valutara; PC — piata de capital; I — investitori; B — beneficiari.

PB cuprinde tranzactii cu active bancare din operatiuni bancare purtatoare de dobanzi cu grad ridicat de siguranta. Aceasta piata absoarbe excedentul de active monetare ale celor care economisesc sub forma depunerilor la vedere.

PM cu pinde tranzactii efectuate cu insemne monetare. Este piata pe care bancile se imprumuta intre ele pe termen scurt. Aparitie acestei piete se datoreaza surplusului de incasari pe care le au unele banci si surplusul de plati pe care le au alte banci. O componenta a PM este PV pe care se confrunta cerere si oferta pentru diferite valute.

PC specialitata in intermedierea de tranzactii cu active financiare care au scadenta pe termen scurt, mediu si lung.

PC — piata primara

— piata secundara — BVB (Bursa de Valori Bucuresti)

— OTC (Over The Count).

APLICATII

Un operator cumpara in luna august 5 contracte futures pe indicele DOW JONES la valoarea de 10100 puncte, la scadenta din luna decembrie valoarea indicelui este 10150 puncte. Sa se determine rezultatul brut in dolari al operatiunilor efectuate de catre agent. Multiplicatorul pietei americane este 500 USD.

Valoarea tranzactiei la cumparare = VTC  VTC = N * Cc * M

Valoarea tranzactiei la vanzare = VTV  VTV = N * Cv * M

N = 5

Cc = 10100

Cv = 10150

M = 500

Rb = ?

VTC = 5 * 10100 * 500 = 25250000

VTV = 5 * 10150 * 500 = 25375000

Rb = VTV – VTC = 25250000 – 25375000 = 125000 USD

Un operator vinde in luna martie la Tokyo 10 contracte futures pe indicele TOPIX la valoarea de 10800 puncte, cu scadentain decembrie. La scadenta pretul de lichidare al contractelor este 10653 puncte. Sa se determine Rb in Yeni al operatiunilor efectuate de client. Multiplicatorul pietei japoneze este 10000 Yeni.

N = 10

Cc = 10653

Cv = 10800

M = 10000

Rb = ?

VTC = 10 * 10653 * 10000 = 1065300000

VTV = 10 * 10800 * 10000 = 1080000000

Rb = 1080000000 – 1065300000 = 13700000 Yeni

Un operator cumpara pe piata franceza 4 contracte futures pe indicele CAC – 40. valoarea indicelui la aceasta data este 4800 puncte, la scadenta din septembrie valoarea indicelui este 4700 puncte, iar operatorul se hotaraste sa amane lichidarea pozitiei sale pana la urmatoarea scadenta, la scadenta din decembrie valoarea indicelui este 4570 puncte, iar clientul isi inchide pozitia. Care este Rb ? Valuta: euro. Multiplicatorul este 200 franci francezi, cursul fix euro-franc = 6,55957.

N = 4

Cc = 4800

Cv = 4570

M = 200

Cf = 6,55957

Rb = ?

VTC = N * Cc * M/Cf = 4 * 4800 * 200/6,55957 = 585404,22

VTV = N * Cv * M/Cf = 4 * 4570 * 200/6,55957 = 557353,60

Rb = 557353,60 – 585404,22 = – 28050,62 euro

Un operator vinde pe piata elvetiana in luna martie 1 contract futures pe insicele SSNI la valoarea de 6531,2 la scatenta din iunie valoarea indicelui este de 6530 puncte, iar operatorul se hotaraste sa amane lichidarea pozitiei sale pana la urmatoarea scadenta. La scadenta din septembrie valoarea indicelui este 6370 puncte, iar clientul isi inchide pozitia. Care este rezultatul in franci elvetieni (CHF) ? Multiplicatorul este de 5 CHF.

N = 1

Cc = 6370

Cv = 6531,2

M = 5

Rb = ?

VTC = 6370 * 5 = 31850

VTV = 6531,2 * 5 = 32656

Rb = 32656 – 31850 = 806 CHF

Pe piata londoneza indicele FTSE – 100, in ianuarie are valoarea spot de 5250 puncte, rata medie a dobanzii pe piata londoneza este de 7,5%, rata medie a dividendului pentru actiunile ce compun indicele este 3,6%. Sa se determine valoarea teoretica a contractului pe indicele mentionat pentru intervalul de prognoza de 3 luni.

Vs = 5250

r = 0,075

d = 0,036

Vt = ?

Vt = Vs(1 + r - d) = 5250(1 + (0,075 * 3)/12 – 0,036) = 5250 * 0,98275 = 5159,43

Un investitor detine pe poata olandeza un portofoliu per indicele FTSE format din actiuni ce reprezinta o capitalizare bursiera de 2530000 euro. Coeficientul de sensibilitate este 2,15 iar valoarea indicelui este 2905,66. Gestionarul portofoliului doreste vanzarea acestuia. Sa se determine numarul de contracte ce pot fi vandute. Multiplicatotul este de 10 euro.



Vp = 2530000

Cs = 2,15

C = 2905,66

M = 10

N = ?

N = Vp * Cs/ C * M = (2530000 * 2,15)/(2905,66 * 10) = 5439500/29056,6 = 187,2 = 187

Tranzactiile Bursiere

Clasificare

Tranzactii cu titluri primare

La bursele europene

La vedere

La termen

La bursele americane

Cu reglementare imediata (cash)

Cu reglementare normala (marja)

Facultative

Cu prisma

Cu stelaj

Tranzactii cu produse bursiere derivate

Cu Contracte Futures

Cu obtiuni

Dupa scopul efectuarii lor

Operatiuni de acoperire (HEDGING)

Operatiuni speculative

Operatiunile la vedere sau numerar, presupun reglarea contractului imediat sau cu amanare de cateva zile. Derularea operatiunii la vedere presupune cateva etape:

Inaintarea ordinelor de bursa agentului de schimb

Centralizarea tuturor ordinelor referitoare la un anumit titlu

Stabilirea cursului de vanzare-cumparare

Comunicarea cursului cotat la incheierea sedintei

Executarea ordinelor

Redlarea ordinelor prin livrarea titlurilor de catre vanzator si incasarea contravalorii lor de la investitor.

Operatiunile la vedere sunt destinate categoriilor largi ale populatiei care isi investesc micile economii si doresc reglarea lor imediata fara amanare.

Operatiunile la termen se incheie la bursa intr-o anumita zi urmand a fi lichidate (executate) la o data fixa in fiecare luna numite ziua lichidarii. A saptea zi dinaintea ultimei zile de bursa din luna.

Bursa stabileste titlurile pentru care se pot realiza operatiuni de acest gen si anume cele mai active titluri de pe piata pentru care exista o cerere si o oferta constant ridicata. Totodata bursa stabileste numarul minim de titluri pentru care se pot incheia contracte. Ca regula generala cu cat valoarea nominala a actiunilor este mai mare cu atat numarul minim de titluri este mai redus.

Operatorul trebuie sa depuna o acoperire avand de ales intre urmatoarele variante:

Fonduri in numerar sau bonuri de tezaur (cele mai lichide si sigure instrumente monetare), reprezentand 20% din valoarea contractului.

Obligatiuni si aur, reprezentand 25% din valoarea contractului.

Actiuni, reprezentand 40% din valoarea contractului.

Categorii de contracte la termen.

Contractul forward – este un acord intre 2 parti, vanzatorul si cumparatorul de a de a plati la o anumita data viitoare, o marfa, o valuta sau un activ financiar, l aun pret stabilit in momentul contractarii.

Contractul futures – este un acord de vionta, de a cumpara, respectiv de a vinde o cantitate determinata de marfa, valuta sau activ financiar, la un pret stabilit in momentul incheierii contactului, cu lichidarea acestuia la o data viitoare.

Deosebiri intre contractele la rmen, forward si futures

FORWARD

FUTURES

Se inceie in afara bursei prin negociere directa intre parti

Se incheie in bursa printrun mecanism tranzactional specific

Nu este standardizat

Este intotdeauna standardizat

Are o valoare fixa iar rezultatul virtual la scadenta este dat de diferenta intre pretul contractului forward si pretul curent al activului care face vobiectul contractului. Nu are piata secundara

Are valoare variabila, fiind zilnic, marcat la piata pe baza diferentei dintre pretul curent si pretul zilei precedente. Are piata secundara, cotand la bursa ca un titlu financiar derivat

Elementele contractului futures pe exemplul contractului de grau la CBOT ( Chicago board of trade)

  1. Denumirea contractului – contract futures de grau
  2. Unitatea de tranzactie – 5000 busheli , cca= 139.500 Kg ( 1 bushel = 29,7 kg)
  3. Cotatia – centi / bushel
  4. Variatia minima de pret – un sfert de cent / busel x 5000 busheli = 12,5 dolari / contract. Limita de variatie este mai mica sau mai mare decat pretul de inchidere al zilei precedente
  5. Lunile de livrare – Iulie, septembrie, decembrie, martie, mai
  6. Anul contractual – din iulie pana in mai
  7. Ultima zii de tranzactii – a 7-a zi de bursa care precede ultima zi lucratoare a lunii de livrare

Tranzactiile cu prima

In operatiunile cu prima, cumparatorul poate la lichidarea contractului fie sa ceara executarea contractului, fie sa rezilieze contractul, platind vanzatorului prima.

Observatii:

acoperirea contractului este constituita de marimea primei

prima reprezinta suma de bani, convenita a inceput, pe care cumparatorul se angajeaza sa o plateasca la scadenta, in cazul in care nu executa contractul

riscul asumat de operator atunci cand lucreaza descoperit este limitat la marimea primeila bursa de la Paris, marimea primei se numeste DONT si este fixata de consiliul burselor

Aplicatie

Presupunem ca un investitor anticipand cresterea cursului la actiunile Alfa, cumpara un contract cu prima pentru Iunie la 1050 Eu / actiune, DONT 50.

1050 este pretul de exercitare al contractului iar 50 este marimea primei. El va varsa ca acoperire 50Eu / actiune x 100 actiuni = 5000 Euro, reprezentand marimea primei.


piciorul

primei


profit

950 1000 1025 1050 1150

cursul bursei

pierdere

Exista trei posibilitati:

v    Daca piata creste si cursul actiunilor ajunge la 1150 Euro / actiune la strigarea din iunie, investitorul accepta executarea contractului. El va achita 1050 Euro / actiune x 100 actiuni = 105.000 Euro si va obtine 100 de titluri care au o valoare de piata de 115.000 Euro, avand astfel un profit de 10.000 Euro

v    Daca piata scade si cursul actiunilor ajunge la 950 Euro / actiune, invetitorul renunta la contract, pierzand prima de 5000 Euro. Daca ar achizitiona actiunile la 1050 Eruo / actiune x 100 actiuni = 105.000 euro ar fi suma pe care o plateste pentru niste actiuni care au o valoare de piata de 95.000 Euro si ar pierde 10.000 Euro.

v    Daca pretul pietei ajunge la 1025 Actiunie, investitorul executa contractul, deoarece pierde doar 2.500 Euro in comparatie cu 5.000 Euro valoarea primei.

Observatie: Piciorul primei reprezinta diferenta dintre pretul pretul de exercitarea al contractului (1050) si prima care este de 50. Daca cursul actiunilor este mai mare decat piciorul primei, investitorul executa contractul. Daca cursul actiunilor este mai mic decat pieciorul primiei, investitorul abandoneaza contractul platind prima.

Pentru cumparatorul unui contract cu prima castigul este nelimitat. Cu cat cursul curent creste mai mult peste pretul de exercitare, cu atat castiga mai mult; in schimb riscul este limitat la marimea primei. Pentru vanzatorul unui contract cu prima situatia este simetrica: riscul sau este nelimitat si direct proportional cu cresterea cursului curent peste pretul de exercitare. Profitul lui este limitat l amarimea primei. Strategia lui se bazeaza p eo piata in scadere.

Operatiunile cu stelaj.

Stelajul este un contract conditional in care investitorul are dreptul sa aleaga sensul operatiunii, tinand seama de 2 preturi, stabili prin contract, si numite bornele stelajului. Investitorul stelajului pe actiuni se poate declara fie cumparator al actiunilor la pretul mai mare fie vanzator al actiunilor la pretul mai mic.

Aplicatie

Presupunem un stelaj pe 100 actiuni Beta, cu bornele 950 respectiv 1050 Euro / actiune. Acesta ii permite invetitorului ca la scadenta sa se declare fie cumparator la pretul de 1050 Euro / actiune, fie vanzator le pretul de 950 Euro / actiune.


Profit  centrul

Stelajului

vanzator cumparator


900 950 1000 1050 1100 cursul

bursei

Pierdere

Exista 3 situatii:



La un curs de 1100 Euro / actiune, investitorul se declara cumparator al titlurilor, si va plati 100 de actiuni  x 1050 Euro / actiune = 105.000 Euro, pentru un contract a carui valoare pe piata este 110.000 Euro, rezultand un profit de 5.000 Euro

La un curs al pietei de 900 Euro // Actiune, investitorul se declara vanzator al titlurilor, livrand 100 titluri a caror valoare de piata este de 90.000 Euro la un pret de 95.000 Euro, rezultand un profit de 5.000 Euro.

La un curs cuprins intre bornele stelajului, investitorul ar pierde la 1000 Euro, indiferent daca se declara cumparator sau vanzator, pierde 5000 Euro. Cu un pret intre 1000 si 1050, de exmplu la 1025, se declara cumparator si pierde 2.500 Euro. La un pret intre 950 si 1000, de exemplu la 970 Euro / actiune, se declara vanzator si pierde 2000 Euro.

Observatie: Prin urmare, investitorul nu poate pierde mai mult de jumataea diferentei dintre bornele stelajului. (1050-950)/ 2 * 100 = 50 * 100 = 5000 Euro.

La stelaj, cumparatorul se asteapta la variatie mare a pretului, astfel incat acesta sa iasa din bornele stelajului. Dimpotriva, vanzatorul de stelajse asteapta la o variatie a preturilor in cadrul bornelor stelajului, castigul sau maxim este limitat la jumatatea diferentei dintre bornele stalajului.

Operatiunile speculative.

Sunt realizate in scopul obtinerii unui profit din diferenta de pret intre momentul incheierii contractului si momentul lichidarii pozitiei luate in bursa.

In aceste operatiuni ceea ce conteaza nu este marfa propriuzisa ci evolutia valorii contractului futures. Speculatorul isi asuma riscul evolutiei pretului  mizand pe castig. De aceea acesti operatori se numesc jucatori deoarece ei pariaza pe sansa. Specificul actiunilor in bursa este caracterul descoperit al operatiunii pe care o realizeaza.

In acest sens sunt posibile doua situatii:

speculatia la scadere

speculatia la crestere

Speculatia la scadere

Mizeaza pe o scadere a pietei si deci pe reducerea valorii contractelor futures. El va da ordin de vanzare futures, luand o pozitie short ( pozitie de vanzare) pentru ca in cazul in care la scadenta pretul scade sa-si acopere pozitia printr-o cumparare cu aceeasi scadenta, castigand diferenta dintre cele 2 preturi.

Aplicatie. Presupunem ca un speculator vinde in martie un contract futures pe grau cu sadenta in iulie, la 4000 centi / bushel. Aceasta inseamna ca el este obligat sa predea graul in iulie la 4000 centi / bushel, daca nu isi inchide pozitia de vanzare pana in luna lichidarii.

(+)


Profit


3800 4000 Cursul graului (CAS)


Pierdere

(-)

In aprilie graul cu scadenta in iulie coteaza la 3800 centi / bushel, ca atare operatorul care detine o pozitie de vanzare poate sa-si acopere pozitia deschisa in martie, cumparand un contract cu scadenta in luna iulie la 3800 centi / bushel.

Cum cele 2 contracte se compenseaza reciproc(au sensuri diferite) si aceeasi scadenta, speculatorul va obtine un castig brut de 4000-3800 = 200 centi / bushel

Speculatia la crestere

Presupunem ca un speculator cumpara in martie un contract futures pe grau-iulie la 4000 centi / bushel. Daca pretul este in aprilie la 4300 centi / bushel, el castiga 300 centi / bushel ( a cumparat in martie pentru iulie la 4000 centi si vinde in aprilie pantru iulie la 4300 centi)


(+)

profit


4000 4300 CAS


pierdere

(-)

OBSERVATIE !. Speculatia futures este un joc cu suma 0. La scaderea preturilor, ceea ce castiga cel cu pozitie short (vanzatorul) pierde cel cu pozitie long (cumparatorul) si invers. Speculatorii trebuie sa aleaga momentul cel mai potrivit pentru inchiderea pozitiei lor in bursa, respectiv acel moment in care diferenta favorabila de curs este cea mai mare.

APLICATII

A1. Un investitor cumpara 100 actiuni la un curs de 2550 u.m. / actiune, cursul de vanzare este de 2600 u.m. / act. Investitorul decide sa vanda actiunile. Care va fi rezultatul pentru investitor in conditiile unei taxe de negociere de 0,5%.

N=100, Cc = 2450, Cv = 2600, tn = 0,5%.

Vtc = Cc x n = 2450 x 100 = 245.000 u.m.

Vtv = Cv x n = 2600 x 100 = 260.000 u.m.

Tnc – taxa de negociere la cumparare

Tnc = Vtc x tn = 245.000 x 0,5/100 = 1225 u.m.

Tnv – taxa de negociere la vanzare

Tnv = Vtv x tn = 260.000 x 0,5/100 = 1300 u.m.

Rez. Final = profit = 260.000 – 245.000 – 1225 – 1300 = 12.475 u.m

A2. Un investitor detine suma de 100.000 u.m. si doreste sa achizitioneze 500 actiuni la un curs de 1200 u.m. / act. Brokerul practica o dobanda de 10% / an. Daca pe parcursul lunii devine 1300 u.m. / actiune, se cere rezultatul tranzactiei pentru investitor.

M(marja)= 100.000, n = 500, Cc = 1200u.m., Cv = 1300 u.m., rd = 10% /an

Vtc = 1200 x 500 = 600.000  => datorie la broker 500.000 u.m.

Dobanda  = D = Dat b x rd x t = 500.000 x 0,1 x 1/12 = 4167 u.m.

Vtv = 500 x 1300 = 650.000 u.m.

Total debit = Vtc + Dat b

Total credit = Vtv + M = 650.000 +100.000 = 750.000 u.m.

Sfc = 750.000 – 604.167 = 145.833 u.m. ( sold final creditor)

Rf = Sfc – M = 145.833 – 100.000 = 45.833 u.m.

A3. Un investitor cumpara100 actiuni la Cc = 450 u.m. / act. Deoarece pana la sfarsitul lunii cursul scade, el realizeaza un report la cursul de compensare de 430 u.m. / act. In luna urmatoare, cursul creste la 480 u.m. / act. Depozitul de garantie cerut pe piata este de 30% ( Marja procentuala). Care este rezultatul brut al operatorului in conditiile unei rate de report de 10% / an.

N= 100 ; Cc = 450 u.m. ; CC = 430 u.m; Cv = 480 u.m., M% = 30%, Rata report = rd = 10%

CC – curs de compensare

Vtc = n x Cc = 450 x 100 = 45000

M = Vtc x M% = Vtc x 30/100 = 45.000 x 30/100 = 13.500 u.m.

Valoarea tranzactiei la report = n x CC = 43.000 u.m.

Taxa report (dobanda) = 43.000 x 0,1 x 1/12 = 358 u.m.

Vtv = 480 x 100 = 48.000 u.m.

Total debit = Vtc + dob = 45000 + 358 = 45.358 u.m.

Total credit = Vtv + M = 48.000 + 13.500 = 61.500 u.m.

Sfc = Tc – Td = 61.500 – 45.358 = 16.142 u.m.

Rf = Sfc – M = 16.142 – 13.500 = 2.638

A4. Un investitor doreste sa cumpere 200 act. La un curs de 650 u.m / act la termen de o luna in conditiile unei marje de 30% si a unei rd = 14% / an. Actiunile vor fi vandute cu 725 u.m. / act. Care este rata profitului obtinut de investitor.

N = 200 ; Cc = 650 u.m. ; Cv = 725 , M(%) = 30%, rd = 14%

Vtc = 200 x 650 = 130.000

M = 130.000 x 30/100 = 39.000 u.m.

Suma imprumutata = 130.000 – 39.000 = 91.000

D = 91.000 x 14 / 100 x 1/12 = 1062 u.m.

Vtv = 725 x 200 = 145.000

Total debit = Vtc + D = 130.000 + 1062 = 131062 u.m.

Total credit = Vtv + M = 145.000 + 39.000 = 184.000 u.m.

Sfc = Tc – Td = 184.000 – 131.062 = 52. 938 u.m.

Profit = 52.938 – 39.000 = 13.938 u.m.

Rata profitului = Rf / M x 100 = 13.938 / 39.000 x 100 = 35,7 %

Operatiuni de Hedging valutar

Constau in luarea la bursa a unei pozitii futures, aproximativ egale dar opusa in raport cu o pozitie cash pe marfa fizica existenta sau anticipata in momentul incheierii contrcului bursier. In acest fel riscul evolutiei nefavorabile a pretului pentru Hedger este tranferat catre un tert, in principiu speculatorul

Headging-ul de vanzare

Este realizat de catre un operator care la un moment dat detine in stoc, cumpara sau preconizeaza sa produca o cantitate de marfa fizica, si in acelasi timp sau ulterior vinde un numar echivalent de contracte futures.

Obiectivul lui este de a-si proteja valoarea marfii din stoc sau apoductiei viitoare impotriva unei scaderi a pretului pe piata. Daca pretul pe piata se reduce, acesta castiga din contractul futures deoarece are deschisa o pozitie de vanzare si piata a scazut. Pierderea de la marfa cash se compenseaza astfel partial sau total cu castigul inregistrat in bursa.

Aplicatie

Presupunem ca un agricultor estimeaza in luna Mai ca recolta sa de grau din Iulie va fi de 10.000 busheli. Potrivit calculelor sale pentru a-si acoperi costurile si a obtine un profit rezonabil, el trebuie sa vanda dupa recoltare la un prκt de 3800 centi / bushel (costul) + 200 centi / bushel (profitul) = 4000 centi / bushel.

PMF = Piata de marfa fizica

PF = Piata futures

PMF

PF

Agricultorul estimeaza ca recolta sa va fi de 10000 busheli ; pretul sau de vanzare la recoltare trebuie sa fie de 4000 centi / bushel

Agricultorul vinde 2 contracte de grau iulie la 4000 centi / bushel ( 2 x 5000 bushel)

Pretul cash a ajuns la 3800 centi / bushel.

Agricultorul vinde recolta pe baza de contract spot ( cu livrare imediata) ramanand cu o pierdere de 4000-3800 = 200 x 10.000 busheli = 20.000 $

Cumpara 10.000 busheli castigand (4000-3800) centi / bushel x 2 contracte x 5000 bushel = 20.000 $

Ca o concluzie, in perioada mai – iulie, piata graului scazand, agricultorul isi comenseaza pierderea de la marfa fizica din castigul obtinut pe piata futures.

Rezultatul final al operatiunii este fixarea pretului de vanzare al graului dupa recoltare inca din momentul efectuarii hedging-ului.

Hedging-ul de cumparare

Presupune cumpararea la un moment dat de contracte futures in scopul acoperirii riscului de crestere a pretului la o marfa fizica pe care operatorul intentioneaza sa o achizitioneze la o data ulterioara.

PMF

PF

Furnizorul are nevoie la cca. 4000 centi / bushel pentru a lucra cu un profit in activitatea sa de baza

Furnizorul cumpara un contract septembrie la 4.000 centi / bushel

Pretul cash ajunge la 4300 centi / bushel. Fermierul cumpara grau la acest pret realizand o pierdere de 4300 – 4000 centi / bushel

Vinde la pretul de 4300 centi / bushel, castigand 300 centi / bushel

In exemplul de mai sus, comensarea dintre cele 2 piete se realizeaza integral deoarece s-a presupus ca preturile cash si futures evolueaza identic, ceea ce inseamna ca operatorul nu pierde nimic fata de profitul sau comercial normal. Acesta este cazul ideal al HEDGING-ului pur.

In realitate, prin hedging se pot inregistra totusi profituri sau pierderi limitate datorita evolutiei diferentiate, desi asemanatoare a preturilor cash si futures.

Emisiunea si evoluarea actiunilor

Actiunea este valoarea mobiliara care reprezinta o cota parte din capitalul social al unei societati comerciale si care incorporeaza drepturi patrimoniale si nepatrimoniale.

Actiunile confera posesorului drept de coproprietate asupra activelor emitentului, drept de lichiditati in caz de cesiune a activelor, drept la distribuirea profitului si drept de vot ceea ce reprezinta un control asupra gestiunii emitentului.

Actiunea comporta si un risc major, acela de pierdere a capitatului inveestit. Valoarea unei actiuni poate fi considerata sub urmatoarele aspecte :

a.      valoarea nominala – cu suma capitalului impartita la numarul de actiuni emise. Valoarea nominala este o valoare conventionala pe baza careia este impartit capitatul intre actionari. Actiunile nu pot fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala. Valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de 1000 lei vechi. In functie de aceasta valoare este prevazuta prin statut o renumerare de baza a actionarilor

b.     valoarea patrimoniala – este exprimata prin valoarea contabila si valoarea intrinseca.

i. Valoarea contabila reflecta partea din activul net ce revine pentru o actiune. VCT = An/ N, unde An = Active – datorii, unde A = total active. Activul net este reprezentat de partea din activele societatii neafectate de datoriile contractate de aceasta

ii. Valoarea intrinseca exprima activul net corectat cu plusurile sau minusurile de active latente ce revin pe o actiune. Activele latente sunt provizioanele pentru riscuri si cheltuieli care nu au aparut in exercitiul incheiat si care nu s-au soldat prin conturile de venituri. Vi = Anc / N. Valoarea intinseca este o valoare imediat utilizabila. In cazul lichidarii societatii emitente, dreptul unui actionar asupra activelor emitentului este egat cu valoarea intrinseca.



c.      valoarea de rentabilitate – este interpretata ca valoare financiara si valoare de randament.

i. Valoarea financiara exprima capitatul financiar care s-ar fructifica printrun dividend comparabil cu rata medie a dobanzii pe piata. Vf = D / Rmd, unde D = dividende iar Rmd = rata medie a dobanzii.

ii. Valoarea de randament este considerata o forma de exprimare a valorii financiare fiind calculata ca raport intre profitul net  repartizat ce revine pe o actiune si rata medie a dobanzii de piata. Vr = Pna / Rmd

d.     pretul de emisiune – este determinat prin adaugarea la valoarea nominala a primei de emisiune. PE = Vn + Pe (Pe = prima de emisiune). Vanzarea actiunilor la pretul de emisiune aduce emitentului un aport suplimentar la capita l.

e.      valoarea de piata – este pretul la care se efectueaza tranzactiile cu actiuni. Aceasta valoare se prezinta sub forma cursului bursier. Cursul este rezultatul raportului dintre cerere si oferta fiind influentat de :

situatia economico-financiara a emitentului

evolutia pietei bursiere nationale si internationale

fenomene pur bursiere ce influenteaza cererea si oferta

Evaluarea fundamentala a actiunilor

Evaluarea fundamentala se realizeaza pe baza unor indicatori financiari dintre care cei mai utilizati sunt prezentati in cele ce urmeaza:

a.      Profitul / actiune – exprima capacitatea emitentului de a obtine profit si se calculeaza dupa relatia : PPA = Pn / N

b.     Rata de distribuire a dividendului – reflecta partea din profitul exercitiului financiar distribuita actionarilor : d = Dn / Pn x 100, unde d = dividend, Dn = dividende nete iar Pn = profit net. Marimea acestui indicator depinde de decizia privind distribuirea profitului se=i anume :

i. Daca d tinde catre 0, => preocuparea emitentului pentru asigurarea autofinantarii, prin reinvestirea profitului

ii. Daca d tinde catre 100 % => preocuparea pentru mentinerea interesului actionarilor de a detine actiunile societatii care distribuie dividende mari

iii. Daca d = cu 100% => societatea emitenta nu incorporeaza in rezerve nici o unitate monetara din profitul obtinut.

iv. Daca d > 100%, +> se apeleaza la rezervele acumulate anterior in vederea distribuirii lor ca dividende.

c.      Dividende / actiune – este calculat cu profitul net repartizat aactiunilor, impartit la numarul de actiuni. DPA = Pnr / N

d.     Randamentul unei actiuni – este produs atat de dividende cat si de cresterea valorii de piata a actiunii. R = D+C1+C0 x 100,

C0

Unde D = dividend, C0 = curs la cumpararea actiunii iar C1 = curs la vanzarea actiunii.

e.      Coeficientul PER ( price earning ratio) – coeficientul multiplicator al capitalizarii

PER = Cz / Pn, unde Cz = cursul mediu al actiunilor in cadrul unei zile de tranzactionare iar Pn = profitul net pe actiune.

Coeficientul PER reprezinta indicatorul cel mai important pentru a caracteriza eficienta plasamentului in actiuni. PER arata cat trebuie sa plateasca un investitor pentru a obtine o unitate monetara din profitul firmei emitente. Cend PER e relativ mare, actiunea este scupa, ea poate fi supraevaluata si deci detinerea ei nu s-ar mai justifica. Cand PER este relativ mic, actiunea este ieftina si se recomanda cumpararea acesteia.

Emisiunea si evaluarea obligatiunilor.

Obligatiunile sunt valori mobiliare reprezentand creanta detinatorului asupra emitentului, rezultat in urma unui imprumut pe care acesta din urma il lanseaza pe piata, asumandu-su obligatia de a plati o dobanda si de a rascumpara titlul emis la o data viitoare.

Obligatiunea este o modalitate de plasament a capitalului disponibil, care permite detinerea unor venituri viitoare a caror marime depinde de nivelul ratei dobanzii si de durata de viata a obligatiunii. In conformitate cu reglementarile legale, valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 2.5 RON ; iar obligatiunile din aceeasi emisiune au o valoare egala si confera posesorilor lor drepturi egale.

Emisiunea de obligatiuni se realizeaza in functie de nevoile de creditare si de conditiile pietei. Comparatia actiune – obligatiune pune in evidenta mai multe trasaturi distinctive :

d.p.d.v al modului de definire

i. in timp ce actiunea reflecta o parte a capitalului social

ii. obligatiunea este o fractiune dint-un imprumut

din prisma rolului detinatorului in raport cu emitentul

i. posesorul actiunii este coproprietar, si se numeste actionar

ii. posesorii obligatiunilor au calitate de creditor

Daca actiunile confera dreptul la vot in adunarea generala a emitentului, obligatiunea nu confera posesorului nici un drept in luarea deciziei

in raport cu veniturile obtinute de titular

i. actiunile fructifica prin dividende al carui nivel depinde de rezultatul financiar al emitentului

ii. obligatiunile asigura fructificarea plasamentului prin dobanzi ce nu variaza in functie de rezultatul financiar al emitentului

d.p.d.v. al duratei de viata

i. actiunea are durata de viata nelimitata

ii. obligatiunea are durata de viata limitata pana la scadenta

in functie de riscurile asumante de investitor

i. in cazul detinerii de actiuni, riscurile sunt mai mari ; in caz de evolutie nefavorabila a rezultatului financiar al emitentului, nu se incaseaza dividende. Totodata apare riscul de pierdere a fondurilor investite in cazul lichidarii firmei

ii. detinerea de obligatiuni comporta riscuri mai mici, intervine totusi riscul de nerambursare a sumei imprumutate dar acesta dispare in cazul imprumuturilor garantate. In cazul lichidarii firmei creditorii au prioritate in raport cu actionarii

Obligatiunile, ca titluri negociabile sunt caracterizate de urmatoarele elemente tehnice :

a.      valoarea nominala – este raportul dintre suma reprezentand imprumutul lansat pe piata si numarul obligatiunilor emise. Valoarea nominala este o valoare conventionala stabilita la emisiunea obligatiunilor

b.     pretul de emisiune – este determinata de emitent, uneori sub valoarea nominala, pentru a se asigura atractivitatea investitiei. PE = Vn – Pe

c.      Termenul de rambursare, sau durata de viata a obligatiunii – este intervalul cuprins intre momentul emisiunii si cel al rascumpararii obligatiunii. Pe durata de viata se identifica trei momente importante :

i. Data emiterii – este data la care emitentul pune in vanzare obligatiunile

ii. Data platii – data la care emitentul se obliga sa plateasca dobanzi

iii. Data maturitatii – scadenta imprumutului, cand se stinge obligatia debitorului fata de creditorii sai prin restituirea sumei imprumutate

d.     Rata nominala a dobanzii – este acea rata care aplicata asupra vaorii nominale a obligatiunii, permite calcularea cuponului de dobanda

e.      Rata dobanzii la termen – este rata dobanzii fixate in momentul actual pentru un contract de imprumut a carei executie va avea loc in viitor

f.      Cuponul de dobanda – reprezinta fructificarea plasamentului in raport cu valoarea nominala a obligatiunii. Cd = Vn x Rd / 100. Cuponul este un bon atasat la un titlu si care da dreptul la o dobanda.

g.     Dobanda neta – este dobanda ajustata cu coeficientul de impunere a venitului din dobanzi. Dobanda neta reprezinta pentru investitor suma efectiv ramasa dupa plata impozitului aferent veniturilor din dobanda.

h.     Cursul obligatiunii – se calculeaza ca raport intre valoarea de tranzactionare pe piata a obligatiunii si valoarea nominala a obligatiunii. C = P / Vn x 100. Cursul se explima in % si poate fi egal, mai mare sau mai mic decat valoarea nominala. O obligatiune avand un curs de 100% este denumita « la paritate ».

i.       Modalitati de rambursare

Dintr-o data la scadenta – cand tot imprumutul este rambursat in ultima zi a duratei de viata

Rambursarea prin anuitati constante – presupune restituirea in fiecare an a unei sume constante, reprezentand rambursarea si dobanda aferenta.

Restituirea in rate anule egale

Rambursarea sub forma cuponului unic – caz in care dobanzile nu se platesc annual ci sunt capitalizate si acordate impreuna cu rambursarea la finele perioadei

j.       Costul rambursarii – este infuentat de nivelul primei de rambursare. Dreptul de rambursare este garantat cu patrimoniul emitentului. Rambursarea se face cel putin la valoarea nominala.

k.     Codificarea si cotarea obligatiunilor – codul atribuit obligatiunii la emisiune include simbolul emitentului, rata nominala a dobanzii si anul maturitatii. Ex XYZ / 09 / 19 (unde XYZ = codul, 09 = rata dobanzii de 9% si 19 = anul maturitatii = 2019)

Aplicatie

Un investitor detine un capital de 200.000 u.m. Cursul actiunii = 200 u.m. / actiune iar investitorul preconizeaza o crestere a cursului. La sfarsitul lunii cursul devine 210 u.m. / actiune. Marja de acoperire pe piata respectiva este de 20% (marja procentuala) iar Rd = 40%.

Care dintre posibilitatile de investire va fi preferata :

a.      realizarea unui depozit bancar

b.     realizarea unei tranzactii pe piata la vedere

c.      realizarea unei tranzactii in marja

S = M = 200.000 u.m.

Cc = 200 u.m.

Cv = 210 u.m.

M% = 20%

Rd = 40%

a.      D = 200.000 x 0,4/12 = 6.667 u.m.

b.     N = S/Cc = 200.000 / 200 = 1000 actiuni

Vtc = N x Cc = 200.000 um

Vtv = V x Cv = 1000 x 210 um = 210.000 u.m.

R - Vtv – Vtc = 210.000 – 200.000 = 10.000 u.m.

c.      M = Vtc x M5 => Vtc = M/M5 = 200.000 / 0,2 = 1.000.000 u.m.

N = 1.000.000 / 200 = 5.000 actiuni

Datoria la broker = Datb = Vtc – S = 1.000.000 – 200.000 = 800.000 um

Dob = 800.000 x 0,4 / 12 = 26.667

Total debilt = Vtc + Dob = 1.000.000. + 26.667 = 1.026.667

Vtv = 5000 x 210 = 1.050.000 um

Total credit = Vtv + M =1.050.000 + 200.000 = 1.250.000 u.m

Sold final creditor = Tc – Td = 1.250.000 – 1.026.667 = 223.333 u.m.

Rf = Sfc – M = 223.333 – 200.000 = 23.333 u.m.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Piata cu concurenta perfecta
STABILIREA PRETULUI IN INTREPRINDERE
PROIECT DE COMPETENTA PROFESIONALA Tehnician in activitati economice - MODELE DE PIETE ELECTRONICE
Criza neokynesismului si dirijismului din ultima treime a secolului XX si eforturile postkeynesistilor de a se delimita de neoclasicism si de a consol
Contabilitatea impozitelor si taxelor ca obligatii fiscale ale intreprinderii
Analiza activitatii societatii TECH
Continutul pietei monetare
Organizarea sistemului bursier din Romania




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu