Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » economie
LUCRARE DE DIPLOMA STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR - POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA IN ROMANIA. ANALIZA COMPARATIVA A REGIUNILOR NORD VEST SI SUD MUNTENIA

LUCRARE DE DIPLOMA STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR - POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA IN ROMANIA. ANALIZA COMPARATIVA A REGIUNILOR NORD VEST SI SUD MUNTENIA




UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR

LUCRARE DE DIPLOMA




POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA IN ROMANIA.

ANALIZA COMPARATIVA A REGIUNILOR NORD VEST SI SUD MUNTENIA

Introducere

Stim cu totii ca diferente intre statele lumii dar si intre regini din interiorul aceluiasi stat au existat dintodeauna; insa, odata cu aparitia UE, aceste discrepante au devenit si mai vizibile, motiv pentru care s-a incercat elaborarea unor politici prin care sa se atenueze aceasta dezvoltare inegala si sa se realizeze o oarecare omegenitate. Acesta mi se pare un motiv suficient de intemeiat pentru a aprofunda acest subiect de actualitate in cadrul lucrarii mele.

Asadar, vom observa ca Romania se numara printre statele membre ale UE care incearca sa aplice masurile acestei Politici de Dezvoltare Regionala, motiv pentru care, in c tiva ani, se urmareste sa nu mai existe diferente semnificative intre diversele regiuni ale tarii noastre. Este adevarat ca existenta diferentelor este benefica p na la un anumit punct, av nd in vedere ca aceasta incita la competivitate si la dorinta de a fi mai presus dec t ceilati, dar toate acestea trebuie mentinute la un anumit nivel pentru a nu se ajunge in cealalata extrema.

In ceea ce priveste Romania, ca urmare a gravelor disparitati regionale cu care se confrunta, s-a recurs la proiectarea unei politici economice care sa sustina zonele aflate in declin economic, sa stopeze si sa elimine decalajele economice si sociale inregistrate de acestea, precum si sa stimuleze dezvoltarea economica.

Cu alte cuvinte, PDR s-a nascut din nevoia imbunatatirii conditiilor de viata intr-o regiune, precum si diminuarea dezechilibrelor regionale existente

Principalele obiective ale lucrarii au fost: analiza disparitatii socio-economice actuale, la nivel intra si inter-regional in Romania, analiza dezechilibrelor regionale existente, modul in care are loc stimularea dezvoltarii echilibrate, mijloacele prin care a avut loc revitalizarea zonelor defavorizate, felul in care s-a incercat preintampinarea producerii de noi dezechilibre, modalitatile prin care s-a incercat corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale precum si importanta stimularii cooperarii interregionale interne si internationale.

Dezvoltarea regionala este un proces pe termen lung si, bineinteles, pentru a da rezultate eficiente necesita implicarea permanenta a turturor beneficiarilor la nivel national si local. Cu alte cuvinte, in aceasta lucrare este evidentiat nu numai impactul pozitiv pe care il are politica in Romania, dar si necesitatea rezolvarii problemelor legate de politica de dezvoltare regionala.

In urma studiului, am constatat cum au loc demersurile in scopul atingerii obiectivelor mai sus mentionate: intalniri periodice cu reprezentantii ministerelor interesate si specialisti, diferite analize statistice, culegere de date etc

Lucrarea este structurata in 3 capitole importante si un numar de anexe. In primul capitol am adus in prim plan tendintele majore in domeniul dezvoltarii regionale si al politicii regionale in Romania. Capitolul dezvolta aspect legate de legislatie, cadru insitutional si analiza principalelor discrepante regionale existente.

In al doilea capitol al lucrarii am prezentat in detaliu Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune. Aici sunt detaliate programele prin care se acorda sprijin financiar zonelor aflate in crestere si sunt prezentate eforturile prin care se incearca inlaturarea disparitatilor existente.

In cadrul ultimului capitol am descris atật impactul major al Programului Operational Regional asupra dezvoltarii regionale in conditii de concurenta, precum si necesitatea existentei axelor prioritare si al domeniilor majore de interventie ale acestora in incercarea intocmirii eficiente a planurilor propuse. In cea de-a doua parte am realizat o analiza comparativa intre doua regiuni de dezvoltare, si anume: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest si Regiunea Sud Muntenia. Aici am evidentiat disparitatile existente intre nordul si sudul tarii, dupa care am descris principalele proiecte adoptate in cele doua regiuni in directia depasirii actualelor inegalitati.

Anexele includ un studiu de caz privind procesul de inlaturare a aspectelor nefavorabile din regiunile Romaniei, in special cu accentul pe doua dintre acestea: Regiunea Nord –Vest si Sud Muntenia, tabele si valori comparative pentru regiunile din Romania si un numar de harti si grafice.

Astfel ca analiza succinda a situatiei din Romania, din perspectiva dezvoltarii regionale, a scos in evidenta aspecte importante care conduc la concluzia ca in aceasta directie s-au inregistrat o serie de progrese in ultimii ani, dar mai sunt inca multe de rezolvat pậna la atingerea obiectivului final.

CAPITOLUL I

DEZVOLTAREA REGIONALA

1.1 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE REGIONALA

In calitate de membru al Uniunii Europene, Romania participa la realizarea obiectivelor comune, care vizeaza, in principal, sustinerea cresterii economice, a competitivitatii si ocuparea fortei de munca. Datorita nevoilor si caracteristicilor sale, Romania va beneficia de interventia instrumentelor structurale in cadrul Obiectivului “Convergenta” care urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala intre Romania si media de dezvoltare a statelor membre UE. Dupa cum stim, dezvoltarea regiunilor unei tari are loc in mod diferit, motiv pentru care apar inegalitati intre nivelurile respective. Aceste inegalitati sunt generate atat de modificari ale conditiilor economice, prin dezvoltarea unor noi ramuri economice, cat si ca urmare a concentrarii cresterii economice in anumite regiuni etc. Din acest motiv s-au facut mai multe incercari in directia eliminarii discrepantelor in dezvoltarea uniforma. Drept rezultat, in acest scop s-a incercat identificarea regiunilor cu probleme de dezvoltare, s-a analizat situatia zonelor respective si s-a constatat faptul ca aceasta situatie s-a datorat in primul rand, aparitiei ideii de creare a unui spatiu European Unit si a unei Piete Unice pentru derularea schimburilor comerciale. Cu alte cuvinte, nevoia implementarii unei politici de dezvoltare regionala pentru a promova dezvoltarea armonioasa peste tot, a aparut odata cu prima extindere a Comunitatii Europene.

In contextul de extindere a Uniunii Europene, s-a nascut nevoia de elaborare si implementare a unei politici de dezvoltare regionala. Pe parcurs, in urma unei analize mai in detaliu, vom observa cum urmareste acesta Uninune sa reduca diferentele dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni si cresterea mai lenta a regiunilor mai putin favorizate. Altfel spus, pentru o buna realizare a obiectivelor s-a plecat de la idea unei stranse colaborari intre autoritatile publice nationale si comunitare, agenti economici si alte tari. Prin urmare, cel mai bun start il constituie incercarea rezolvarii decalajelor in dezvoltarea economiilor nationale prin adaptarea lor la legislatia proprie, in functie de situatia economica si sociala a fiecareia. In acest context, conceptul de politica regionala aplicat de Guvernul Romaniei a trebuit sa vizeze modul in care este inteleasa si aplicata politica de dezvoltare regionala la nivelul Uniunii Europene. De aici au rezultat si crearea institutiilor responsabile de implementarea acestei politici. Si, asa cum este normal, pentru a absorbi instrumentele structurale ale UE, obiectivele majore ale Romaniei trebuie sa se axeze pe realizarea unui cadru legislativ si institutional adecvat, dar si de un corp de profesionisti bine pregatiti in acest domeniu. De aceea, mai tarziu, prin aprobarea Legii 151 din 1998- Legea dezvoltarii regionale, modificata si completata prin legea 315 din anul 2004, s-au stabilit cadrul institutional, obiectivele, competentele si instrumentele specific politicii de dezvoltare regionala in Romania.

1.2 IMPORTANtA POLITICII DE DEZVOLTARE REGIONALA

Dupa cum stim, Uniunea Europeana este una dintre cele mai prospere si competitive zone din lume, atat din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare economica, cat si al potentialului de dezvoltare. Cu toate acestea, disparitatile privind prosperitatea si productivitatea dintre statele membre si regiunile acestora reprezinta o slabiciune structurala majora. Pornind de aici, s-a constatat ca exista necesitatea impulsionarii activitatii economice, stimularii investitiilor in domeniul privat, reducereii somajului, astfel ca se iau o multitudine de masuri indreptate spre imbunatatirea nivelului de trai. Cu alte cuvinte, in calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, si Romania trebuie sa se adapteze acestor noi cerinte si sa le faca fata. Iar, pentru o mai buna intrepatrundere intre obiectivele si prioritatile generale de dezvoltare ale Rominiei cu obiectivele Uniunii Europene, se considera ca dezvoltarea regionala este de o importanta cruciala.

De asemenea, asa cum am mentionat in subcapitolul precedent, realizarea unei dezvoltari regionale echilibrate si a unei competitivitati sporite depind la nivel national de calitatea si stabilitatea mediului juridic si de creare a unui cadru institutional adecvat, iar la nivel local si regional de capacitatea de mobilizare a tuturor actorilor implicati in sustinerea si implementarea unor proiecte de dezvoltare cu impact regional. Iar acest lucru este necesar, deoarece este mult mai usor sa se atinga exigentele de pe Piata Interna atunci cand se analizeaza separat, pe regiuni, diferitele probleme cu care se confrunta omenirea.

Politica de Dezvoltare Regionala in Romania a inceput sa se contureze odata cu functionarea Programului Phare, in 1996. Prin acest program, UE a ajutat Guvernul Romaniei sa initieze un program care avea scop tocmai formarea principiilor fundamentale pentru dezvoltarea regionala in tara noastra, principii prezentate in documentul “Carta Verde a Dezvoltarii Regionale in Romania”.Doi ani mai tarziu, in 1998, a fost stabilit cadrul legal de dezvoltare a acesteia, lege care stabileste obiectivele politicii nationale in domeniu, institutiile implicate, competentele si instrumentele specifice promovarii politicii de dezvoltare regionala.

Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala in Romania sunt urmatoarele:

Stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, transfrontaliere, inclusive in cadrul euroregiunilor, precum si participarea regiunilor de dezvoltare la structurile si organizatiile europene care promoveaza dezvoltarea economico-sociala si institutionala a acestora, in scopul realizarii unor proiecte de interes comun, in conformitate cu acordurile internationale la care Romania este parte.

Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea dezvoltarii echilibrate, recuperarea accelerata a intarzierilor in domeniul economic si social a zonelor mai putin dezvoltate, ca urmare a unor conditii istorice, geografice, economice, sociale, politice, precum si preintampinarea producerii de noi dezechilibre

Corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor prin stimularea initiativelor si prin valorificarea resurselor locale si regionale, in scopul dezvoltarii economico-sociale durabile si al dezvoltarii culturale a acestora;

Indeplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de coeziune);

Politica de dezvoltare regionala este una din politicile cele mai importante si mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul ca, prin obiectivul sau de reducere a disparitatilor economice si sociale existente intre diversele regiuni ale Europei, actioneaza asupra unor domenii semnificative de dezvoltare. Politica regionala este conceputa ca o politica a solidaritatii la nivel European si se bazeaza pe solidaritate financiara, in principal, adica pe redistribuirea unei parti din bugetul comunitar realizat prin contributia Statelor Membre catre regiuni si grupuri sociale mai putin prospere.

Privind mai departe, putem observa ca in concordanta cu obiectivele politicii regionale, intervine, ca organ abilitat sa remedieze situatia, Comisia de Dezvoltare Regionala care are ca si atributii principale:

analizeaza si aproba strategia si programele de dezvoltare regionala;

sprijina elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare;

aproba proiectele de dezvoltare regionala, selectionate la nivel regional, in concordanta cu criteriile, prioritatile si metodologia elaborate de institutia nationala cu atributii in domeniul dezvoltarii regionale, impreuna cu organismele regionale specializate;

transmite Consiliului National pentru Dezvoltare Regionala, spre aprobarea finantarii, portofoliul propus de proiecte pentru care se aplica o procedura de selectie la nivel national;

aproba criteriile, prioritatile, alocarea si destinatiile resurselor Fondului pentru dezvoltare regionala si urmareste utilizarea acestor fonduri;

aproba statutul de organizare si functionare al agentiei pentru dezvoltare regionala, organigrama acesteia precum si rapoartele de activitate semestriale intocmite ADR

coordoneaza si sprijina dezvoltarea parteneriatelor regionale;

coordoneaza activitatile de mediatizare la nivel regional a politicilor si obiectivelor de dezvoltare regionala, a programelor regionale finantate de Uniunea Europeana, precum si pe cele privind utilizarea, la nivelul regiunii, a fondurilor, asigurand transparenta si informarea corecta, rapida si in timp util a cetatenilor, in special a intreprinzatorilor.

Dupa cum am observat, politica de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri guvernamentale ce au drept scop sprijinirea cresterii economice si imbunatatirea conditiilor de viata, prin valorificarea eficienta a potentialului regional si local.Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea sectorului I.M.M urilor, dezvoltarea intreprinderilor, piata fortei de munca, atragerea investitiilor, transferul de tehnologie, imbunatatirea infrastructurii, calitatea mediului inconjurator, dezvoltare rurala, sanatate, educatie, invatamant, cultura.

1.3 STRUCTURA REGIUNILOR DE DEZVOLTARE REGIONALA

Cadrul de implementare si evaluare a politicii de dezvoltare regionala il reprezinta regiunile de dezvoltare. Astfel ca, teritoriul Romaniei este impartit in opt 'Regiuni de Dezvoltare' - zone ce corespund unor grupari de judete, constituite in urma unui accord liber intre presedintii Consiliilor judetene dupa o consultare a Consiliilor locale dar si in functie de profilurile economice si sociale similare ale judetelor.

Intr-o alta ordine de idei, regiunile de dezvoltare constituie cadrul de elaborare, implementare si evaluare a politicilor de dezvoltare regionala, precum si de culegere a datelor statistice specifice, in conformitate cu reglementarile europene emise de EUROSTAT pentru nivelul al 2 lea de clasificare teritoriala NUTS II,existent in Uniunea Europeana.

Clasificarea NUTS a Romaniei, pe cele trei niveluri teritoriale recomnadate de EUROSTAT:

Table nr. 1

 

Actele normative cu privire la impartirea teritoriala a Romaniei definesc structura teritoriala in vigoare, asimilabila (NUTS) , dupa cum urmeaza:

Nivel NUTS I: macro-regiuni, nu se foloseste in prezent

Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populatie medie de 2,8 milioane locuitori

Nivel NUTS III: 42 judete, care reflecta structura administrativ teritoriala a Romaniei

Nivel NUTS IV: nu se foloseste , deoarece nu s-au identificat asocieri de unitati teritoriale

Nivel NUTS V: 265 municipii si orase, 2.686 comune, cu 13.092 sate, care reflecta structura administrativ teritoriala a Romaniei.

Fiecare axa prioritara e divizata in domenii majore de interventie, care, la randul lor cuprind operatiuni care permit realizarea obiectivelor axelor prioritare de care apartin.

Rregiunile de dezvoltare in Romania.Caracterizare generala

Grafic nr. 1 

Cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala( ADR-uri) au fost stabilite in 1998 primn legea Nr. 151/1998, modificata prin legea Nr. 315/2004, ele fiind organisme executive ale Consiliului de Dezvoltare Regionala, care grupeaza reprezentanti au autoritatilor judetene si locale. Regiunile de dezvoltare ale Romaniei corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Functia lor este de a aloca fondurile PHARE de la UE, pentru dezvoltare regionala, si de a interpreta si cerceta statistici regionale. Deasemenea, regiunile de dezvoltare co-ordoneaza proiecte infrastructurale regionale si au devenit membre ale Comitetului Regiunilor cand Romania a aderat la UE, in . Romania este impartita in opt regiuni de dezvoltare, numite dupa pozitia geografica in tara - Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucuresti si Ilfov.

Nomenclatorul unitatilor teritoriale pentru statistica(NUTS)

Tabel nr. 2

Judetele Romaniei

NUTS- I

(regiuni)

Macroregiunea1

Macroregiunea2

Macroregiunea3

Macroregiunea4

NUTS-II

N-V

Centru

N-E

S-E

Sud

Bucuresti-Ilfov

S-V

Vest

NUTS-III

(Judete)

Bihor

Bistrita N.

Cluj

MM

SM

Salaj

Alba

Brasov

Covasna

Harghita

Mures

Sibiu

Bacau

Botosani

Iasi

Neamt

Suceava

Vaslui

Braila

Buzau

CT

Galati

Tulcea

Vrancea

AG

CL

DB

GR

IL

PH

TR

Bucuresti

Ilfov

Dolj

Gorj

MH

OT

VL

Arad

CS

HD

TM

Toate regiunile NUTS II din Romania, inclusive Bucuresti-Ilfov, au un produs intern brut(PIB) mai mic de 75 % din media comunitara. De aceea, ele sunt eligibile pentru finantare din Fonduri Structurale in cadrul obiectivului “Convergenta”, asa cum este specificat in articolul 5 al Regulamentului Consiliului Nr. 1083/2006.

1.4 Programe de dezvoltare regionala in Romania

Provocarea majora in perioada urmatoare pentru Romania este aceea de a face din dezvoltarea regionala un instrument eficient prin care sa se realizeze coeziunea economica si sociala.Instrumentele principale utilizate pentru a atinge aceste obiective sunt Fondurile Structurale(FS) ale UE: Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European, Fondul European de Orientare si Garantare a Agriculturii. Alaturi de Fondul de Coeziune acestea sunt instrumentele UE de Politica Regionala.

In foarte multe publicatii se subliniaza importanta fondurilor de solidaritate ale politicii de dezvoltare regionala, fonduri care contribuie la finantarea altor politici sectoriale: politica agricola, politica sociala, politica de protectie a mediului. Mai mult decat atat, politica regionala este corelata si cu politica de extindere a Uninunii Europene, prin crearea fondurilor de preaderare: PHARE(fond de sprijin pentru reconstructia economica), ISPA( instrument al politicilor structural, ce prefigureaza fondul de coeziune) si SAPARD( program special pentru agricultura) la care au acces tarile in curs de aderare si prin care e sprijinita tranzitia acestora la standardele si structurile de organizare ale UE. De aici, si nu numai, rezulta caracterul complex al politicii de dezvoltare regionala, caracter care mai este subliniat si de modul in care acesta integreaza trei mari obiective ale UE: coeziunea economica si sociala, extinderea aplicarii principiului subsidiaritatii si dezvoltarea durabila.

1.5 FONDURI DE DEZVOLTARE REGIONALA

Majoritatea tarilor europene ale UE 27 printre care si Romania sustin necesitatea mentinerii politicii de coeziune, ca una dintre politicile comunitare cele mai importante. Este important, deoarece orientarea acestei politici este directionata catre doua obiective majore: cresterea competitivitatii si reducerea decalajelor de dezvoltare la nivel regional

Din cauza inegalitatilor complexe existente intre statele membre si celelalte regiuni, inegalitati datorate diferentelor in ceea ce priveste: infrastructura, calitatea mediului inconjurator, somajul si abilitatile fortei de munca relevante pentru dezvoltare, marimea si diversitatea afacerilor, nivelurile de inovare si utilizare a tehnologiei in afaceri, s-a creat politica de coeziune care este considerata principalul instrument prin care se va realiza modernizarea economiei Uniunii Europene. Coeziunea economica si sociala reprezinta tocmai unul din obiectivele prioritare ale Uniunii Europene, alaturi de Piata Unica si Uniunea Economica si Monetara (tratatul de la Maastricht).

In calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, Romania participa ca membru cu drepturi depline la politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene. Si vom vedea cum dezvoltarea regional este un instrument efficient prin care sa se realizeze coeziunea economic si sociala.

Sumele alocate politicii de coeziune au inregistrat o crestere constanta, urmand ca in anul 2013 sa reprezinte 35,7% din totalul alocatiilor bugetare, din care doua treimi sunt destinate competitivitatii, cresterii economice si a gradului de ocupare. Finantarea altor politici, in principal legate de competitivitate, actiuni externe si dezvoltare rurala, initial limitata, a capatat amploare odata cu modificarea prioritatilor de dezvoltare economica si competitivitate, astfel incat aceste politici vor reprezenta, in 2013, peste 26% din totalul bugetului comunitar.

Astfel ca, politica de coeziune economica si sociala are tocmai rolul de a realiza dezvoltarea economica armonioasa si echilibrata a acesteia, in special prin promovarea reducerii disparitatilor de dezvoltare intre diferitele regiuni ale Uniunii Europene, a egalitatii sanselor si a dezvoltarii durabile. Foarte important de specificat este faptul ca si extinderea Uniunii Europene la 27 de membrii, incepand cu anul 2007, reprezinta o provocare fara precedent pentru competitivitatea si coeziunea interna a Uniunii Europene. Din acest motiv, si nu numai, aceasta politica este considerata ca fiind principalul instrument prin care se va realiza modernizarea economiei Uniunii Europene.

Utilizarea fondurilor structural se face cu respectarea unui set de principia ce au drept scop cresterea eficientei economice a acestora, dupa cum urmeaza:

Principiul descentralizarii, procesului de luare a deciziei, prin trecerea de la nivelul central/guvernamental la cel regional;

Principiul parteneriatului, prin crearea si promovarea de parteneriate intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale;

Principiul planificarii, in vederea atingerii obiectivelor stabilite

Principiul cofinantarii, adica obligativitatea contributiei financiare diferitilor actori implicati in realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare regionala

FONDURI DE PREADERARE

Romania, in demersul sau de integrare in structurile Uniunii Europene, este beneficiara unor fonduri de sustinere venite din partea UE care servesc la rezolvarea problemelor complexe ridicate de transformarile economice si institutionale necsare. Acestea se numesc fonduri de pre-aderare: PHARE, ISPA, SAPARD, ele sunt denumite astfel:

PHARE “Asistenta pentru restructurare economic”, este un instrument de preaderare utilizat de Uniunea Europeana in sustinerea procesului de tranzitie si pentru pregatirea tarilor candidate in vederea aderarii. Ela corda sprijin financiar nerambursabil in domeniile: asistenta tehnica, siguranta nucleara si dezvoltarea infrastructurii. PHARE participa la programele Comunitare, dezvoltare regionala si social, restructurarea industrial, dezvoltarea inteprinderilor mici si mijlocii.

ISPA” Instrumentul Structural de preaderare” este instrumental financiar de preaderare utilizat ins cpul pregatirii administratiilor publice din tarile aflate in cadrul procesului de preaderare in domeniul coeziunii economice si sociale.

SAPARD” Programul special de actiune pentru ajutor in procesul de preaderare in domeniul agriculturii si al dezvoltarii rurale” este un instrument financiar de preaderare care urmareste pregatirea structurilor administrative ale tarilor candidate

Pentru aceste trei instrumente se aloca sume importante, Romania beneficiind de 25 % din aceste fonduri

CAPITOLUL II

PROGRAME DE FINANTARE

Programele sectoriale au fost definite tinand cont de specificul Regiunii si potentialul ei de dezvoltare pe domeniile prioritare: Competitivitate, Transporturi, Resurse umane, Dezvoltare rurala si Mediu precum si de optiunile strategice de dezvoltare policentrica si specializare functionala. Dezvoltarea acestora trebuie sa tina cont, in mod special de specializarea functionala, sectoriala a teritoriilor din aria de influenta.



2.1 PROGRAMUL ASISTENTA PENTRU RESTRUCTURARE ECONOMICA

Politica de dezvoltare regionala a Guvernului Romaniei constituie o componenta importanta a reformei, avand ca obiective principale diminuarea dezechilibrelor economice si sociale acumulate in timp, prevenirea aparitiei unor noi dezechilibre si sustinerea dezvoltarii generale a tuturor regiunilor tarii, cooperarea transfrontaliera etc.

Aceasta corespunde cu obiectivul central al Programului Phare in acest domeniu: asistarea in vederea introducerii si dezvoltarii procedurilor administrative si financiare necesare participarii la politicile structurale ale UE si orientarea eficienta a contributiilor financiare pentru investitii.

Programul Phare a fost unul din instrumentele de asistenta financiara nerambursabila acordata de Uniunea Europeana tarilor candidate la aderare. Prin programul Phare Uniunea Europeana a sprijinit tarile candidate prin asistenta financiara pentru dezvoltare institutionala, a consolidat legislatia necesara asigurarii compatibilitatii cu acquis-ul comunitar, a asigurat coeziunea economica si sociala.

Astazi, acest program nu mai este in vigoare, dar au venit o serie de alte programe care continua ceea ce s-a inceput prin el.

2.2 PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL: DEFINIRE, STRUCTURA, IMPORTANTA

Programul Operational Regional (POR) este documentul strategic care implementeaza elemente ale Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala din cadrul Planului National de Dezvoltare si contribuie, alaturi de celelalte programe operationale (Programul Operational Sectorial Transport, Programul Operational Sectorial Cresterea competitivitatii economice), la realizarea obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala si al Cadrului National Strategic de Referinta, respectiv diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre Romania si media dezvoltarii statelor membre ale UE.

Pentru perioada 2007-2013 , Romania va beneficia de 19.667 milioane euro din Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. Din aceasta suma 3.726milioane euro vor fi alocate Programului Operational Regional.

Programul Operational Regional 2007-2013 este un program care implementeaza elemente importante  ale Strategiei Nationale de Dezvoltare  Regionala a PND, contribuind,  alaturi de celelalte Programe Sectoriale, la  realizarea obiectivului general al Strategiei  National- Regionale, anume diminuarea disparitatilor intre Regiunile Romaniei. Obiectivul general al POS-CCE este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene, cu asigurarea principiilor dezvoltarii durabile. Astfel ca se urmareste ca Romania sa atinga in 2015, un nivel de aproximativ 55% din valoarea media a productivitatii UE.

In concordanta cu liniile de actiune ale propunerilor comisiei privind cadrul pentru competitivitate si inovare 2007-2013, prioritatile strategiei de competitivitate a Romaniei sunt :

Imbunatatirea accesului la piata, capital, tehnologie a intreprinderilor, in special a celor mici si mijlocii ;

Dezvoltarea economiei bazata pe cunoastere : incluzand promovarea inovarii, precum si dezvoltarea unei societati informationale competitive ;

Imbunatatirea eficientei energetice si valorificarea resurselor regenerable de energie

Programul Operational Regional va fi finantat in perioada 2007- 2013 din bugetul de stat si bugetele locale, cat si din surse private, fiind cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene

Disparitatile teritoriale, in ceea ce priveste dezvoltarea economica si sociala, sunt intr-un proces de crestere la nivelul intregii tari. De aceea, scopul POR este sa sprijine o crestere echilibrata a tuturor zonelor tarii, nu atat prin redistribuirea resurselor publice, cat mai ales prin asigurarea, ca toate zonele sa aiba un nivel minim de infrastructura de afaceri, sociala si capital uman, care sa permita cresterea economica. Este evident ca POR nu poate singur sa impulsioneze dezvoltarea regionala, nici sa joace rol de echilibrare daca actioneaza izolat de interventiile structurale in domeniul transportului, competitivitatii economice, mediului, dezvoltarii rurale si a resurselor umane. POR isi propune sa sprijine acest proces de crestere distribuita geografic, dandu-i o dimensiune locala mai pregnanta, si permitand diferitelor zone ale tarii sa-si valorifice resursele specifice pe baza nevoilor locale si a potentialului local. Diversitatea cailor de dezvoltare a diferitelor zone ale tarii poate avea loc pe baza propriei lor istorii a resurselor si a punctelor lor forte. Cu alte cuvinte, POR va sprijini dezvoltarea locala pe o abordare de jos in sus complementara cu abordarea dezvoltarii structurale national sectoriale de sus in jos prevazuta in majoritatea Programelor Operationale. POR va sprijini, de asemenea, interventiile locale in zonele cu un nivel ridicat de crestere, pentru a face fata problemelor generate de crestere cum ar fi congestionarea, pentru a evita anumite situatii de decuplare de la dezvoltarea economica la scara mica si de a asigura durabilitatea cresterii, prin sprijinirea interventiilor strategice pe termen lung.

ln principiu, alocarile ajutoarelor financiare se fac pe baza gradului de dezvoltare locala, dandu-se prioritate regiunilor subdezvoltate. Mecanismul folosit este cel de alocare financiara invers proportional cu marimea PIB/locuitor justat cu densitatea populatiei, astfel incat regiunile mai putin dezvoltate primesc proportional, alocari financiare mai mari in cadrul axelor prioritare agreate la nivel national si in concordanta cu strategiile de dezvoltare agreate la nivel regional de catre autoritatile locale prin Consiliile de Dezvoltare Regionala.

Pentru o dezvoltare echilibrata, orasele resedinta de judet din Romania ar trebui mai bine utilizate ca motoare ale dezvoltarii socio-economice la nivelul regiunilor. In acelasi timp, efectele de aglomerare ale oraselor de dimensiuni mici si mijlocii din zonele preponderant rurale pot fi utilizate daca potentialul acestora a fost demonstrat.

Fonduri nerambursabile acordate Romaniei in perioada 2007-2013

Tabel nr. 3

 

Cum POR se concentreaza pe zonele afectate de restructurarea industriala, cu potential de dezvoltare, Planurile de Dezvoltare Regionala, elaborate in largi parteneriate la nivel regional, vor juca un rol important in identificarea zonelor care vor putea beneficia de sprijinul acordat prin POR.

Acest program reprezinta ansamblul politicilor elaborate de Guvern in scopul asigurarii cresterii economice si dezvoltarii sociale echilibrate si durabile ale unor arii geografice constituite in regiuni de dezvoltare, al imbunatatirii competivitatii interntionale a Romaniei Si asa cum este normal, aplicarea politicii de dezvoltare regionala se realizeaza in concordanta cu obiectivele si prioritatile generale de dezvoltare a Romaniei precum si cu obiectivele UE in domeniul coeziunii economice si sociale. Putem spune ca reprezinta cadrul pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea strategiilor de dezvoltare regionale.

Scopul POR este sa sprijine, pe cật posibil, o crestere echilibrata a tuturor zonelor tarii, nu atật prin redistribuirea resurselor publice, cật mai ales prin asigurarea, ca toate zonele sa aibe un nivel minim de infrastructura de afaceri, sociala si capital uman, care sa permita cresterea economica. In acest sens, trebuie sa se asigure ca exista preconditii adecvate si ca nu s-au creat prin anumite mecanisme care se intaresc unele pe altele(politica fiscala si piata muncii) pericole de subdezvoltare.

Alocare financiara pe Axe prioritare

Tabel nr. 4

 

Distributia fondurilor pe axele prioritare ale Programului Operational Regional a rezultat atật prin Strategia POR cật si dinanaliza portofoliului de proiecte colectate de la cele 8 Regiuni de Dezvoltare si pe baza acordului obtinut ca urmare a discutiilor cu reprezentantii regiunilor.

Alocarea fondurilor pe regiuni are un rol orientativ si se va face pe baza indicatorului Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Si cum Acest program urmareste dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor Romậniei, regiunile cu un nivel scazut al PIB/locuitor vor beneficia de o pondere mai mare din fondurile totale ale programului.

POR va sprijini autoritatile locale si intreprinderile private, pentru a crea si/sau dezvolta structuri de afaceri operationale locale si regionale, avand ca scop atragerea intreprinderilor, in special IMM, care vor contribui la crearea de noi locuri de munca si utilizarea fortei de munca disponibila in zona.

Asa cum am vazut, s-a facut un pas important si anume, Agentiile de Dezvoltare Regionala, care au fost solicitate sa se implice activ si efectiv in procesul de elaborare a Programului Operational Regional 2007-2013, pentru a identifica si integra mai usor nevoile existente la nivel regional si local si pentru a asigura implicarea intr-o masura mai mare a autoritatilor locale si a organismelor regionale in procesul de definire a politicii de dezvoltare economica si sociala a Romaniei.Acest program presupune: cresterea investitiilor in afaceri, prin acordarea de sprijin microintreprinderilor precum si acordarea de asistenta in scopul achizitionarii de servicii de consultanta in afaceri, modernizarea serviciilor sociale( scoli, clinici, servicii de interventie in situatii de urgent, etc.), imbunatatirea acesabilitatii regiunilor prin dezvoltarea retelelor de infrastructura- drumuri judetene si sosele de centura, etc. Cu alte cuvinte, misiunea ADR vine in sprijinul potentialilor investitori, aratandu-le beneficiile si oportunitatile deosebite pe care regiunile de dezvoltare le ofera.

POR nu poate singur sa impulsioneze dezvoltarea regionala, nici sa joace rol de echilibrare daca actioneaza izolat de interventiile structurale in domeniul transportului, competitivitatii economice, mediului, dezvoltarii rurale si a resurselor umane care sunt incluse in alte programe operationale si care constituie oarecum preconditii pentru Programul Operational Regional. POR isi propune sa sprijine acest process de crestere distribuita geografic, dậndu-i o dimensiune locala mai pregnanta, si permitậnd diferitelor zone ale tarii sa-si valorifice resursele specific pe baza nevoilor locale si a potentialului local, iar diversitatea cailor de dezvoltare a diferitelor zone ale tarii poate avea loc pe baza propriei lor istorii a resurselor si a punctelor lor forte. POR va sprijini, de asemenea, interventiile locale in zonele cu un nivel ridicat de crestere, pentru a face fata problemelor generate de crestere cum ar fi congestionarea, pentru a evita anumite situatii de decuplare de la dezvoltarea economic la scara mica si de a asigura durabilitatea cresterii, prin sprijinirea interventiilor strategice pe termen lung.

Pentru solutionarea problemelor cheie si a punctelor slabe identificate Programul Operational Regional va valorifica punctele tari si oportunitatile identificate, si anume:

Zone urbane de crestere cu un numar din ce in ce mai mare de intreprinderi mici si mijlocii si cresterea investitiilor private, inclusive investitiile straine

Accesul la retelele trans-europene si coridoarele nationale

Centre universitare cu potential de crestere pentru activitati de cercetare dezvoltare

Potential mare pentru dezvoltarea turismului national si international in toate regiunile

Forta de munca bine pegatita,relative ieftina, flexibila,in curs de dezvoltare

Strategia reprezinta un raspuns coerent si efectiv la punctele slabe identificate, pe baza potentialului local si regional, pentru atingerea atật a prioritatilor Uniunii Europene cật si a celor PND si CNSR.

2.3 PROIECTUL REGIO (FINANTAT DIN FONDURI STRUICTURALE)

Programul Operational Sectorial Regio este unul dintre primele programe operationale romậnesti aprobate de Comisia Europeana. Acest program este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvlotare ale Romaniei si este singurul program operational sectorial care permite atat finantarea proiectelor individuale cat si a proiectelor integrate cu impact vizibil asupra dezvoltarii locale si regionale. Obiectivul Regio, vine in sprijinul unei dezvoltari economice sociale si echilibrate teritoriale si durabile a regiunilor Romaniei. Actiunile se concentreaza, mai intai de toate, asupra polilor urbani de crestere si se urmareste imbunatatirea infrastructurii si a mediului de afaceri, care sustin cresterea economica, pentru a face din regiunile Romaniei locuri mai atractive pentru investitori si locuitori.

Regio este finantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR), unul dintre Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Bugetul total alocat Regio este de aproximativ 4.4 miliarde Euro pentru perioada 2007-2013. Alocarea fondurilor in cadrul Programului se realizeaza pe axe prioritare de dezvoltare si pe regiuni de dezvoltare

Distributia fondurilor pe axe prioritare(mil. Euro)

Grafic nr. 2

Distributia fondurilor pe regiunide dezvoltare(mil. Euro)

Grafic nr. 3

CAPITOLUL III

STUDII PRIVIND IMPORTANTA PROGRAMULUI OPERATIONAL REGIONA IN MEDIUL CONCURENTIAL

3.1 AXE PRIORITARE, DOMENII MAJORE DE INTERVENTIE

Dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor tarii se va realiza printr-o abordare integrata, bazata pe o combinare a investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de stimulare a activitatilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale.

Programul Operational Regional este structurat pe 5 axe prioritare si douasprezece domenii de interventie, precum si o axa prioritara de asistenta tehnica prin intermediul careia sa se asigure implementarea in bune conditii a programului. Fiecare axa prioritara este divizata in domenii majore de interventie, care, la rậndul lor, cuprind operatiuni care permit realizarea obiectivelor AP de care apartin.

Axa prioritara 1 : Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor- potentiali poli de crestere

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana

Axa prioritara 2 : Inbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport

2.1. Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane, inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura

Axa prioritara 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale

3.1 Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate

3.2 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale

3.3 Inbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru investitii in situatii de urgenta

3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua

Axa prioritara 4 : Consolidarea mediului de afaceri local si regional

4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala

4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate si pregatirea pentru noi activitati

4.3 Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor

Axa prioritara 5 : Dezvoltarea durabila si promovarea turismului

5.1 Restructurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale cu potential turistic si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice

5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru crestere atractivitatii Romậniei ca destinatie turistica

Axa prioritara 6 : Asistenta tehnica

6.1 Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului Operational Regional

6.2 Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR

Axele prioritare ale strategiei de competitivitate a Romậniei sunt in conformitate cu liniile directoare din propunerea Comisiei Europene privind Cadrul pentru competitivitate si inovare 2007-2013 si iau in considerare liniile directoare stabilite de catre Comisie privind politica de coeziune pentru 2007-2013.

Axa prioritara 1 : Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor- potentiali poli de crestere

Scopul acestei axe prioritare este acela de imbunatatire a calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane, im bunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.

Investitiile vor fi concentrate cu precadere in acele orase care actioneaza ca poli regionali si/sau locali de crestere, acordậnd prioritate polilor de crestere localizati in regiunile si in judetele cu un nivel de dezvoltare mai scazut in termeni de PIB si somaj. Aceste masuri fiind luate, tocmai pentru a contribui la o dezvoltare teritoriala echilibrata a tarii si pentru a evita cresterea disparitatilor interne.

Domenii majore de interventie

Planuri integrate de dezvoltare urbana

In cadrul acestei axe vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung, avậnd ca scop regenerarea arealelor urbane, clar delimitate spatial in cadrul oraselor. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atật asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului, cật si a zonei inconjuratoare.

Planurile integrate de dezvoltare urbana vor fi implementate prin proiecte care se refera la tipurile de activitati :

Reabilitarea infraastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban

Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri

Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea serviciilor sociale

Obiective cuantificabile- Indicatori in cadrul axei prioritare 1

Tabel nr. 5

Axa prioritara 2 : Inbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport

Aceasta axa prioritara porneste de la ideea ca in vederea stimularii dezvoltarii economice durabile, trebuie pus accent pe cresterea gradului de accesibilitate a regiunilor, al mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor. In urma schimbarilor intervenite in structura economiei romậnesti odata cu procesul de integrare europeana, reteaua de transport constituie o preconditie esentiala pentru realizarea biectivului Strategiei Lisabona privind cresterea economica si a gradului de ocupare a populatiei.

Dezvoltarea retelelor de transport va facilita, de asemenea, cooperarea interregionala si va contribui semnificativ la cresterea competitivitatii intreprinderilor/firmelor si a mobilitatii fortei de munca, si, prin urmare, la o dezvoltare mai rapida a Romậniei pe ansamblu, dar si a fiecarei regiuni in parte.

Domeniu major de interventie

Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane, inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura

Imbunatatirea calitatii infrastructurii de transport are implicatii asupra dezvoltarii regionale, contribuind la cresterea fluxului de capital, a mobilitatii fortei de munca, a accesabilitatii spre si

in interiorul tarii, determinậnd o dezvoltare durabila a acesteia si, evident la crearea de noi locuri de munca.

Alocare financiara axei prioritare 2

Tabel nr. 6

 

Axa prioritara 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale

Investitiile realizate prin Programul Operational Regional au ca scop inbunatatirea calitatii serviciilor de sanatate, educatie, sociale, a serviciilor de siguranta publica si asistenta pentru situatii de urgenta acordate populatiei. Prin aceasta, axa prioritara contribuie la atingerea obiectivului european al coeziunii economice si sociale. Strategiilie nationale ale Romậniei sunt in concordanta cu « Orientarile Strategiei Comunitare pentru perioada 2007-2013 ». care prevad necesitatea reducerii disparitatilor in ceea ce priveste calitatea si gradul de acces al populatiei la serviciile de sanatate si sociale la nivel regional.

Domenii majore de interventie

Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate

In prezent este prioritara si implementarea Strategiei Nationale de Sanatate Publica urmarindu-se modernizarea si echiparea ambulatoriilor precum si sprinjinirea dezvoltarii infrastructurii spitalicesti, toate acestea fiind sprijinite de Programul Operational Regional.

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale

Axa prioritara 4 : Consolidarea mediului de afaceri local si regional

Este extrem de important ca POR sa sprijine un climat antreprenorial in cadrul comunitatilor locale prin facilitarea crearii de noi afaceri si dezvoltarea celor existente. De asemenea, este necesar, ca in contextul strategiei revizuite de la Lisabona, sa se investeasca in modernizarea sectoarelor productive locale si regionale, prin sprijinirea antreprenoriatului si prin facilitarea dezvoltarii microintreprinderilor. In acest fel se vor crea noi locuri de munca si se va utiliza forta de munca disponibila.

Din momentul lansarii Programului Operational Sectorial- Cresterea Competivitatii Economice, incepand cu anul 2008 se deschide apelul de proiecte pentru operatiunea- Sprijin pentru consultanta acordat IMM.

Intr-o piata unica fara granite interne, este esential, in special ca masurile de incurajare a IMM-urilor sa se faca in scopul imbunatatirii consistentei si eficacitatii lor si pentru limitarea distorsiunilor si competitiei. Acest lucru este cu atat mai necesar avand in vedere interactiunea dintre masurile nationale si cele impuse de UE pentru sustinerea IMM-urilor in domenii precum dezvoltarea regionala si cautarea de fonduri.

Din ce in ce mai mult se urmareste integrarea sectorului IMM in procesul concurential european. Dupa studiile realizate se contata ca densitatea IMM a crescut, ajungand la 26 IMM/1000 loc, dar ramane mult sub media UE care este de peste 50 IMM/1000 loc Spre exemplu, regiunea Bucuresti-Ilfov este singura zona din tara cu o demografie comparabila cu cea a tarilor UE, urmeaza regiunile NV, V si Centru, apoi regiunea SE, dupa care cu intensitate demografica foarte scaz uta , se inregistraza regiunile SV, S si NE.

Foarte multi doresc sa dezvolte si sa modernizeze sectorul productiv prin diferite modalitati: investitii in instalatii, echipamente, masini, aparatura, prin achizitionarea de tehnologii, brevete, marci, licente, precum si prin implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii si al mediului.

Cu privire la cunoasterea regulilor UE si a criteriilor/normelor de competitivitate, cvasitotalitatea IMM-urilor, indiferent de marime, activitate sau localizare geografica, manifesta un interes foarte crescut comparativ cu anii precedenti, pentru a primi mai multe informatii. Sunt solicitate informatii, despre reglementari, noi tehnologii, noi produse si materiale, noi orientari ale pietei.

La Lisabona s-a stabilit ca principal obiectiv pentru Uniunea Europeana, sa devina cea mai competitive si dinamica economie bazata pe cunoastere capabila de o crestere economica sustinuta, de creare de mai multe si mai bune locuri de munca si de coeziune sociala mai buna.

Intreprinderile mici sunt coloana vertebrala a economiei Europene. Ele sunt sursa principala pentru crearea de locuri de munca si un generator de idei de afaceri. Eforturile Europei de a inaugura o noua economie vor reusi numai daca micile afaceri sunt pe primul plan in agenda de lucru.

Guvernul Romaniei recunoaste tot mai mult importanta sectorului IMM ca baza pentru dezvoltare a economiei moderne, dinamice, bazata pe cunoastere. Chiar UE evidentiaza ca e clar faptul ca sectorul IMM poate sa aiba o contributie substantiala la realizarea PIB, sa creeze noi locuri de munca si sa stimuleze cresterea exporturilor. IMM au abilitatea de a raspunde in mod flexibil pe piete puternic competitive si sa se adapteze rapid la schimbarile structurale si ciclice ale economiei globale. Astfel ca, un IMM bine dezvolat poate sa sprijine cresterea si stabilitatea macroeconomica.

IMM-urile high-tech(din domeniile tehnologiei de varf) creaza si implementeaza inovatii tehnologice contribuind in acest fel la cresterea standardului de viata, a angajarilor, a productivitatii si competivitatii. Aceste IMM-uri au un potential urias pentru a contribui la crearea de locuri de munca si la cresterea veniturilor.

Domenii majore de interventie

Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala

Structurile de sprijinire al afacerilor reprezinta un factor vital pentru cresterea atractivitatii regiunilor ca locatii pentru investitii in activitati economice si sociale, si un instrument cheie pentru impulsionarea mediului de afaceri regional si local. De altfel, structurile de sprijinire al afacerilor vor contribui la cresterea gradului de competitivitate al Romậniei in contextul Uniunii Europene largite.

Acesta concluzie s-a bazat pe faptul ca proiectele privind parcurile industriale finantate din PHARE CESS 2000, 2004-2006, au avut un impact pozitiv atật asupra dezvoltarii economice la nivel local cật si asupra crearii de noi locuri de munca. In consecinta, mediul de afaceri local a fost consolidat si IMM-urile au fost incurajate sa desfasoare activitati economice in beneficiul comunitatilor locale.

Reabilitarea siturilor industriale poluate si pregatirea pentru noi activitati

Problema siturilor industriale procupa autoritatile centrale si locale din Romania ; reabilitarea acestora va avea un impact pozitiv asupra ecologiei, prin curatarea zonelor poluate ; economiei, prn incurajarea investitorilor de a se localiza in zonele respective datorita costurilor rduse pentru dezvoltare ; si din punct de vedere social, prin corelarea proiectelor pentru revitalizarea zonelor nefolosite si nepoluante, promovarea ocuparii fortei de munca si a masurilor de instruire.



Finantarea proiectelor pentru reabiltarea siturilor industriale a fost prevazuta si in strategia nationala regionala pentru PND 2007-2013.

Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor

Infiintarea si dezvoltarea microintreprinderilor productive si a celor prestatoare de servicii, au fost sprijinite si de Programul PHARE 2000 – Coeziune Economica si Sociala, prin care s-au derulat doua scheme : o schema de granturi pentru intreprinderile noi, microintreprinderi si finantarea start-up-urilor, precm si o schema de consultanta si instruire pnetru IMM-uri.

Vor avea prioritate sectoarele economice , care dispun de avantaje competitive, identificate de Planurile de Dezvoltare Regionala.

Alocari financiare Axei prioritare 4

Tabel nr 7

Axa prioritara 5 : Dezvoltarea durabila si promovarea turismului

Dezvoltarea turismului este in concordanta cu Orientarile Strategice Comunitare 2007-2013, deoarece implementarea acestei axe prioritare contribuie la imbunatatirea gradului de atractivitate a regiunilor.

Turismul creeaza oportunitati de crestere economica regionala si locala si contribuie la crearea de noi locuri de munca.

Valorificarea atractiilor turistice din diferite zone ale tarii poate contribui la cresterea economica a unor centre urbane in declin sau zone rurale periferice, prin aparitia firmelor locale, transformậnd arealele cu competitivitate economica scazuta in zone atractive pentru investitori.

Axa prioritara 6- Asistenta tehnica

Aceasta axa prioritara are drept scop spijinirea implementarii eficiente a POR, precum si utilizarea adecvata a fondurilor alocate acestui program.

Atật autoritatea de management cậ si Organismele Intermediare trebuie sa se preocupe de imbunatatirea calificarii personalului si organizarea cursurilor de pregatire pentru a face fata cerintelor impuse de managementul POR.

Alocare de fonduri axei prioritare 6

Tabel nr. 8

3.2 Analiza comparativa a regiunilor NORD VEST si SUD MUNTENIA

Regiunile Nord Vest si Sud Muntenia au in comun un ritm alert de crestere economic, sustinut atật de fondurile europene atrase cật si de investitiile masive ale unor giganti industriali din Occident.

In Nord Vest, potentialul de dezvoltare este dat in principal de expansiunea sectorului serviciilor si accesul la forta de munca bine pregatita, oportunitati valorificate pana in prezent de investitorii straini care au preluat sau au deschis fabrici si chiar au infiintat parcuri industriale. Acestea din urma reprezinta motorul dezvoltarii economice. Perspectivele de crestere din aceasta zona sunt intarite de fondurile europene, pe care acestea se pregatesc sa le atraga. Din acest punct de vedere, au prioritate acele domenii ale economiei unde nevoia de fonduri nu este acoperita de investii straine sau interne, precum si zonele unde cresterea economica a fost mai lenta.

Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) este una din cele 8 regiuni de dezvoltare din Romania si include 6 judete: Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare, Salaj. Regiunea cuprinde 421 unitati administrativ-teritoriale: 6 judete, 42 de orase din care 15 municipii si 398 comune si 1.823 de sate. Regiunea dispune de o pozitie geografica strategica, avand granite cu Ungaria si Ucraina cat si cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest si Nord-Est din Romania.

Regiunea  Nord-Vest avea in 2003  un PIB/locuitor de  de 2.338 Euro, apropiata de media nationala dar inca departe de media Uniunii Europene-27. Contributia sectoarelor economice la formarea PIB-ului regional, indica o pondere de 16.3% pentru agricultura, 35% pentru sectorul secundar si 46.7% pentru cel tertiar, din punct de vedere evolutiv inregistrandu-se cresterea serviciilor si reducerea activitatilor in agricultura.Cresteri semnificative s-au inregistat in sectorul de constructii civile si industriale- locuinte, centre comerciale . Se constata o serie de  diferente intre judete: unele mai industrializate, altele bazate pe   activitatile primare, in special agricultura si zootehnie.

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) este, dupa Bucuresti-Ilfov, cea mai atractiva din punct de vedere economic, dintre regiunile de dezvoltare ale Romaniei. Faptul se datoreaza pietei muncii si salariilor, investitiilor straine, dar si mediului privat si concurentei de piata ca si intrarilor de tehnologii moderne. Relevant este faptul ca sectorul de servicii a ajuns sa ocupe o pondere mare din totalul economiei regionale, de aproape 50%, avand ca si ramuri semnificative comertul si turismul.

Economia regiunii este in plina dezvoltare, cu o crestere economic, dinamica in ultimii ani in sectoare ca si constructiile, industria de textile, industria de masini si echipamente. Sunt reprezentate aici aproape toate ramurile industriale si un numar tot mai important de firme straine majore, unele dintre ele localizate in parcurile industriale din regiune - Tetarom Cluj, Bors, Jibou, Satu-Mare.

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord Vest se implica permanent in procesul de sprijinire a afacerilor care se deruleaza in Regiunea Nord Vest, actioneaza in vederea cresterii prosperitatii si a incurajarii investitiilor si se angajeaza in procesul de restructurare industrial si de creare de noi locuri de munca. Succesul activitatilor sale a transformat Regiunea Vest in regiunea cu cel mai propice climat de afaceri din Romania.

Viziunea ADR Nord Vest este aceea de a deveni un reper professional de nivel European ce va mobiliza vointa politica si va gestiona competent resursele financiare disponibile in vederea sustinerii si dezvoltarii intense si armonioase a regiunii.

Misiunea ADR Nord Vest este aceea de a se implica in programarea strategica a dezvoltarii economice si sociale a regiunii, in parteneriat cu actorii locali, de a gestiona competent programele si proiectele finantate din fondurile structural allocate pentru dezvoltarea regiunii, de a initia programe pentru promovarea strategic a Regiunii Vest si de a atrage noi resurse cu impact pentru bunastarea comunitatii.

Programele Phare, SAPARD sau ISPA au avut, in regiunea Nord-Vest, zeci de beneficiari, atật institutii publice, cật si companii private ori personae fizice autorizate. Procedura greoaie de implementare a proiectelor, care se intinde de multe ori pe cậtiva ani, face greu de apreciat gradul de absorbtie a fondurilor europene in regiune. Exista in schimb, in fiecare judet, proiecte de anvergura, idei inovatoare, investii care atrag alte investitii si care se remarca din multitudinea de proiecte cu finantare europeana.

Parcul Industrial TETAROM Cluj. Dezvoltarea zonei economice de Vest a Clujului este un proiect implementat de compania Tetarom Cluj-Napoca, finantat prin programul Phare 2000- infrastructura locala si regional. Valoarea totala a proiectului a fost de 5.18 milioane de euro, din care 3.36 milioane euro prin programul Phare, 1.12 milioane euro de la bugetl national si 705.659 euro cofinantare locala.

Tetarom a infiintat la Cluj primul parc industrial. Situat pe dealul din apropierea Muzeului Etnografic, in vestul orasului, parcul Tetarom I are o suprafata de 26,8 hectare si gazduieste aproximativ 20 de societati. Valoarea investitiilor atrase este de peste 115 milioane de euro, iar numarul locurilor de munca ce vor fi create, conform contractelor, este de 2.280. Printre investitori se numara Brinel, CBC development, EnergoBit. Propiectul s-a facut mai bine remarcabil odata cu infiintarea Tetarom II si III, unde se vor realize investitiile Emerson si Nokia.

TETAROM I

Grafic nr. 4  

TETAROM II

 Situat la o distanta de 12 km de centrul orasului si la 2 km fata de aeroport. Pe aceasta parcela se construieste o cladire multifunctionala de aproximativ 4000 mp care cuprinde si un incubator de afaceri.

TETAROM II

Grafic nr. 5

Dupa ce SC. TETAROM SA obtine o finantare din partea Guvernuliui Romậniei pentru realizarea infrastructurii TETAROM II, dupa care se semneaza contractual de asociere cu SC EMERSON SRL care ocupa o parte in cadrul acestui parc industrial. Pe aceasta parcela in suprafata de 9.614 mp se construieste o hal de productie.

TETAROM III

Grafic nr.6

Parcul industrial TETAROM III s-a constituit in urma hotarậrilor Consiliilor locale ale comunelor Floresti si Baciu. Tot asa au inceput si negocierile cu Compania multinationala Nokia. Astfel, Clujul ajunge sa ocupe primul loc in topul investitiilor straine din regiune. Pe parcela numarul 3 este construit un Parc Stiintific si Tehnologic pentru Software care consta in amenajarea infrastructurii si a birourilor.

Parcurile industriale reprezinta un magnet pentru investitorii straini, lucru care reiese din tendinta ascendenta din ultimii ani in sectoarele: constructii, industria textila sau industria auto. Numai parcul industrial Tetarom din Cluj a reusit sa atraga in timp investitii str aine semnificative.

Centrul de marketing agro alimentar Cluj Napoca este un proiect in valoare de 4.14 milioane euro, realizat de societatea Centrul Agro Transilvania Cluj prin programul Phare 2001- Infrastructura regional. Obiectivul Centrului este promovarea produselor agricole si comercializarea acestora in conditii modern. Central este situate in Apahida si a fost deschis official in mai, 2007.

Conform analizelor efectuate de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, s- a evidentiat o crestere a inegalitatilor dintre regiunile situate in Vestul tarii si( Nord Vest, Centru si Vest), cu evolutiile economice positive si un nivel e crestere a numerosi indicatori ai dezvoltarii economice si sociale, si cele situate in Estul si Sudul tarii( Nord-Est, Sud-Est, Sud si Sud-Vest), mai putin dezvoltate. Subdezvoltarea acestor regiuni a fost accentuata de: procesul de restructurare economic si ocupationala, inchiderea unor mari intreprinderi, populatia afectata d somaj, slaba reconversie profesionala.

Pentru diminuarea acestor disparitati, guvernul Romậniei a lansat programul Operational Regional, program care a primit o finatare de 536.41 milioane euro. In procesul de gestionare a acestor fonduri, ADR Nord Vest va detine un rol important, indeplinind calitatea de Organism Intermediar pentru POR 2007-2013. Pậna acum, Autoritatile publice au incasat fonduri pentru finantarea infrastructurii de transport regionale si locale in Transilvania de Nord. Acesta este primul program finantat din fonduri structural, lansat in Romania, pentru perioada 2007-2013, domeniul transporturi fiind o prioritate pentru aceasta regiune. Se urmareste finanrea proiectelor de transport de importanta reginala, care sa puna in valoare obiectivele turistice, cresterea gradului de mobilitate a populatiei din mediul urban spre mediul rural si invers, si mai ales, care sa lege polii de dezvoltare economic ai regiunii- Baia Mare, Bistrita, Cluj, Oradea, Satu Mare, Zalau.

Disparitati economic-sociale In Romania la orizontul anului 2008

Reducerea decalajelor dintre zonele dezvoltate si cele ramase in urma este un fenomen de durata, la fel ca si reducerea decalajelor dintre tari.

Indicele de disparitate PIB/locuitor

Tabel nr. 9

NORD-EST

SUD-EST

0.000

SUD

SUD-VEST

NORD-VEST

0.001

CENTRU

-0.003

Tabelul de mai sus evidentiaza faptul ca la nivelul anului 2005 comparativ cu anul 2000 se inregistra o inrautatire a indicelui de disparitate in toate regiunile. Insa, la nivelul anului 2008, comparative cu anul 2005, ecalajele nu se mai adậncesc, si se mentin aproape constant.

Existenta dezechilibrelor regionale in Romania reprezinta o mostenire a perioadei interbelice, precum si a perioadei comuniste, perioada caracterizata printr-o politica economic centralizata ce avea drept scop echilibrarea dezvoltarii teritoriale printr-un process de “industrializare si urbanizare fortata”. Aceste zone dezvoltate In mod artificial au fost primele afectate de procesul de restructurare economic. In consecinta, disparitatile economice regionale au crescut.

Produsul intern brut pe locuitor la nivel regional in 2008

Grafic nr. 7

Reducerea disparitatilor in anul 2008 este vizibila la nivelul tuturor regiunilor. Programele de dezvoltare aplicate se estimeaza ca vor determina modificari vizibile la nivelul cresterii economice la nivelul fiecarei zone atật pe total cật si pe structura PIB.

Cresterea PIB in 2008 fata de 2005

Grafic nr. 8

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord Vest reprezinta documentul fundamental al Planului de Dezvoltare Regionala, avand rolul de a orienta dezvoltarea regiunii in perioada 2007-2013 si de a fundamenta accesul Regiunii Nord Vest la fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. De asemenea, prioritatile prevazute in Strategia Regiunii Vest sunt compatibile cu domeniile de interventie stabilite in cadrul Programului Operational Regional si a Programelor Operationale Sectoriale: Cresterea Competitivitatii Economice, Infrastructura de transport, Infrastructura de Mediu, Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacitatii Administrative.

Situatia generala a Regiunii Nord Vest este foarte contrastanta. Pe de o parte este considerate a fi o regiune in crestere, cu rezultate economice superioare mediei nationale, adesea pe locul doi, dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov. Pe de alta parte, regiunea se confrunta cu problem de coeziune economica si sociala datorate disparitatilor care exista intre mediul urban si el rural, precum si intre cele patru judete ale regiunii. In concluzie, Regiunea Nord Vest, detine un potential de dezvoltare variat si diferentiat territorial. Astfel, de la orasele mari ale regiunii( Cluj-Napoca, Oradea etc), pana la cele mai isolate zone, pot fi identificate resurse locale pe baza carora sa se poata realize dezvoltarea durabila a acestora. Dupa cum bine stim, in zonele urbane potentialul de dezvoltare este mult mai ridicat deoarece resursele sunt mai multe si mai variate iar oportunitatile de dezvoltare mai mari. Dar si in zonele izolate sunt aspecte positive, reprezentate conservarea culturii populare si a traditiilor, care pot fi valorificate turistic

La celalalt pol se afla, Agentia de Dezvoltare Regionala Sud Muntenia care isi desfasoara activitatea in toate cele sapte judete componente ale Regiunii: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomtta, Prahova si Teleorman. Aceasta Agentie actioneaza ca principal instrument de aplicare a politicilor regionale promovate de Consiliul pentru Dezvoltare Regionala. Ca si principale atributii ale ADR Sud Muntenia putem mentiona:

Asigura realizarea programelor de dezvoltare regionala si a planurilor de gestionare a fondurilor, in conformitate cu hotararile adoptate de Consiliul pentru Dezvoltare Regionala, cu respectarea legislatiei in vigoare, si raspunde fata de acesta pentru realizarea lor;

Asigura, impreuna cu organismele regionale specializate, colectarea si centralizarea datelor la nivel regional cu privire la utilizarea fondurilor nerambursabile alocate regiunii in scopul implementarii programelor de dezvoltare regional;

Este responsabila pentru implementarea la nivel regional a POR, conform prevederilor Acordului Cadru pentru implementarea POR 2007-2013 in Romania;

Promoveaza si identifica in parteneriat proiecte de interes regional si local precum si proiecte de cooperare intra-regionala;

Promoveaza activ, cu sprijinul Consiliului pentru Dezvoltare Regionala, regiunea si atragerea de investitii straine; dezvolta colaborari cu organisme si institutii similare din Uniunea Europeana si participa in proiecte internationale de interes regional si local;

Elaboreaza si propune anual spre aprobare Consiliului pentru Dezvoltare Regionala bugetul anual de venituri si cheltuieli de organizare si functionare ale Agentiei pentru Dezvoltare Regionala; etc

Prin urmare, Agentia urmareste prin proiectele propuse, valorificarea cu eficienta maxima a resurselor materiale si umane din zonele de implementare a acestora, in vederea reducerii costurilor investitiilor si a cresterii numarului de locuri de munca. In vederea asigurarii unui viitor bun se urmareste scoaterea la lumina a potentialului acestei regiuni, lucru posibil printr-o stransa cooperare, fie ca este vorba de cooperare intre judete, intre centru si regiuni sau intre comunitatile cu nevoi si aceasta Agentie in calitate de partener al acestor comunitati. Pentru a da un mai mare randament, proiectele vor fi selectionate atật la nivelul institutiilor nationale, cật si a celor regionale

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL « CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE

Obiectiv general al POS-Cresterea Competitivitatii Economice il constituie cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Masurile intreprinse vor genera pana in 2015 o crestere medie a productivitatii de cca. 5,5% anual si vor permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE.

Cresterea economica durabila si imbunatatirea standardului de viata al populatiei sunt determinate de dezvoltarea competivitatii economiei in contextul provocarilor mondiale (globarizarea economiei, deschiderea pietelor internationale, schimbarile tehnologice rapide). Aceste provocari trebuie transformate de economia romaneasca in oportunitati. Pentru a evalua potentialul economic viitor al tarii si in scopul gasirii solutiilor optime pentru rezolvarea acestora este necesara analiza factorilor de competivitate si identificare a problemelor cu care se confrunta Romania.

In contextul procesului de integrare in UE, dezvoltarea regionala si amenajarea teritoriului devin domenii tot mai importante si mai atractive. Politicile de dezvoltare spatiala si regionala in UE fac obiectul unor dezbateri sustinute, de cel putin 3 decenii, in sensul unei mai bune armonizari si corelari. In prezent, amenajarea teritoriului si dezvoltarea regionala isi cauta drumul optim, corespunzator viitorului sau european

Integrarea in Uniunea Europeana ne-a impus in fata unei provocari careia ii suntem cu totii datori sa ii raspundem: realizarea unor proiecte competitive capabile de a absorbi fonduri comunitare.Foarte multi considera esentiala sustinerea IMM-urilor, precum si microintreprinderilor, concentrandu-se in special pe facilitarea accesului la capital, pe dezvoltarea tehnologica si alinierea la standardele de calitate ale Uniunii Europene

Comisia Europeana recunoaste rolul intreprinderilor mici si mijlocii pentru dezvoltare si creare de locuri de munca, astfel ca in noul ciclu Lisabona 2008-2010, Comisia elaboreaza un nou document de politici intitulat” Small business act for Europe” . Acest proiect vizeaza optimizarea actiunilor pentru stimularea antreprenoriatului si dezvoltarea IMM la nivelul Uniunii Europene, si se doreste a fi adoptat in iunie 2008. Un sector IMM puternic este crucial pentru sanatatea economiei europene, iar prin acest angajament, prin acest proiect, se urmareste explorarea tuturor oportunitatilor care pot sprijini intreprinderile mici si mijlocii.

Odata cu aderarea la UE apar noi provocari impuse de cerintele Pietei Interne pentru intreprinderile romanesti, in special pentre cele din categoria mici si mijlocii( IMM). Insa, in acelasi timp, se creeaza noi oportunitati de dezvoltare prin accesul acestora la asistenta financiara nerambursabila din Fonduri Structurale.

POR se va concentra pe dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor specifice fiecarei regiuni, in special in zonele mai putin dezvoltate si aflate in declin economic (ex. parcuri industriale, parcuri de afaceri si parcuri logistice, etc) cu scopul de a atrage investitori care isi vor localiza afacerile in aceste zone si de a crea noi locuri de munca.

De asemenea, este necesar, ca in contextul Strategiei revizuite de la Lisabona, sa se investeasca in modernizarea sectoarelor productive locale si regionale, prin sprijinirea antreprenoriatului si prin facilitarea dezvoltarii microintreprinderilor. Dupa o scurta analiza vedem cum ca microintreprinderile vor juca un rol important in dezvoltarea economica locala si regionala si in crearea de noi locuri de munca. Din aceasta cauza, este extrem de important ca POR sa sprijine un climat antreprenorial in cadrul comunitatilor locale prin facilitarea crearii de noi afaceri si dezvoltarea celor existente

Mai mult decat atat, activitatile cheie pentru asigurarea prosperitatii locale si regionale constau in sprijinirea transferurilor tehnologice pentru microintreprinderi, conform Strategiilor de Inovare Regionala (SIR). Fiecare regiune de dezvoltare elaboreaza SIR, cu sprijinul Uniunii Europene.

Intr-un mediu concurential se urmaresc cateva obiective specifice :

Consolidarea si dezvoltarea durabila a sectorului productiv romanesc : sprijinirea modernizarii si inovarii intreprinderilor existente si crearea unora noi, in special IMM- uri in sectoarele productive si al serviciilor pentru afaceri ;

Crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durable a intreprinderilor : crearea unui cadru favorabil dezvoltarii antreprenoriatului prin reducerea constrangerilor in domeniile de esec ale pietei-acces la finantare, instrumente financiare, accesul la infrastructurile si serviciile de afaceri- pentru creearea de noi intreprinderi si pentru dezvoltarea celor existente ;

Cresterea capacitatii de cercetare dezvoltare, stimularea cooperarii intre institutii de cercatare dezvoltare si inovare(CDI) si intreprinderi, prin cresterea valorii cheltuielilor totale de C-D (GERD) pana la 3% din PIB in 2015- modernizarea si dezvoltarea capacitatii si infrastructurii CDI, cresterea calitatii si diversificarea ofertei de servicii inovative si stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv;



Valorificarea potentialului tehnologiei informatiei si comunicatiilor si aplicarea acestuia in sectorul public(administratie) si cel privat(cetateni, intreprinderi) prin cresterea penetrarii serviciilor de Internet(intreprinderi/populatie) rsurselor umane calificate si de know-how si imbunatatirea infrastructurii, in domeniile de esec ale pietei  ;

Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, prin promovarea resurselor regenerabile de energie.

Chiar Guvernul Romaniei s-a angajat in totalitate pentru consolidarea competivitatii firmelor romanesti in perspectiva accesarii pietei interne in conformitate cu prevederile Cartei Europene pentru lntreprinderi Mici adoptata la Lisabona in 2000. Cartea de la Lisabona a fost proiectata special sa contribuie la imbunatatirea competivitatii IMM-urilor europene in contextul globalizarii si a economiei bazate pe cunoastere. Apoi, in 2002, a mai semnat Declaratia de la Maribor prin care se angajeaza sa-si armonizeze politicile de sustinere a competivitatii firmelor autohtone cu prevederile Cartei de la Lisabona. Astfel, serviciile Comisiei Europene au introdus ulterior un nou instrument polititc Cartea Europeana pentru IMM- uri. ln urma angajamentelor internationale asumate de Romania, masurile care privesc Strategia Nationala de sustinere si promovare a IMM –urilor pentru perioada 2004- 2008 reliefeaza nevoile interne ale firmelor mici, dar raspund si preocuparilor la nivel european.

Principalii factori de influenta prin prisma carora a fost analizat gradul de competitivitate a IMM- urilor se enumera:

Capacitatea de a investi. Capacitatea de inovare este una din caracteristicile particulare acestui sector alaturi de flexibilitate si orientarea catre nevoile pietei. Succesul activitatilor inovative derulate de catre IMM se concretizeaza, atat in dezvoltarea pietelor prin introducerea de produse noi sau imbunatatite, cat si prin imbunatatirea si inovarea in domeniul proceselor organizatorice si tehnologice specifice fiecarei firme

Capacitatea de a genera si aduce noi produse pe piata, cu conditia ca in decursul cercetarii acceptiunea de produs nou nu s-a rezumat la produs unic sau produs cu marca inregistrata, ci a vizat orice imbunatatire ulterioara vizata de procesul de innoire a produsului.

Capacitatea de a concura atat pe piata interna cat si pe pietele internationale

ln timp s-a introdus si certificat sistemul de management al calitatii cu importante beneficii pentru firme: se imbunatateste pozitia pe piata, creste eficienta interna, responsabilitatile in cadrul firmei sunt impartite mai clar etc. Astfel ca, certificarea sistemelor de management si certificarea produselor reprezinta factorii determinanti pentru cresterea competivitatii organizatiilor si firmelor romanesti. Obiectivul programului privind cresterea competitivitatii IMM-urilor prin implementarea si certificarea sistemelor calitatii, denumit in continuare Program, il constituie asadar stimularea dezvoltarii competitivitatii IMM-urilor din Romania si adaptarii lor rapide la rigorile determinate de globalizarea pietelor si integrarea in Uniunea Europeana. Prin acest program se urmareste informarea, indrumarea, si sustinerea intreprinderilor mijlocii in scopul de a :

patrunde, concura si consolida pozitia pe piata interna europeana, precum si pentru a-si mari avantajul competitiv pe piata romaneasca. Acest lucru e posibil prin : achizitionarea permanenta de echipamente si tehnologii noi, sporire investitiilor productive, imbunatatirea produselor care se inroduc pe piata sis a certifice performanta acestora, asigurand un gran sporit de securitate si protective a consumatorului, implementarea managementului de mediu si de calitate si certificarea produselor )

cunoaste si aplica standardele de management in domeniul calitatii, mediului, sigurantei alimentului, sanatatii si securitatii muncii, precum si a rolului acestora in cresterea competitivitatii;

utiliza servicii specializate de instruire si consultanta, necesare intreprinderilor mijlocii, pentru implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii, mediului, sigurantei alimentului, sanatatii si securitatii muncii, sistemelor integrate;

implementa si certifica sistemele de management al calitatii/mediului/sanatatii si securitatii muncii/sigurantei produselor alimentare.

Proiectul vizeaza imbunatatirea sanselor IMM-urilor de a concura cu succes pe pietele europene dupa momentul aderarii. Prin derularea acestuia, finantatorii spera sa obtina o capacitate superioara a furnizorilor de servicii de afaceri de a livra consultanta la standarde europene, dar si o cerere sporita din partea IMM-urilor pentru astfel de servicii.

ln urma analizelor efectuate de organismele nonguvernamentale implicate in sustinerea dezvoltarii sectorului privat din Romania, au rezultat cateva probleme cu care se confrunta IMM-urile private din Romania. Mai inati de toate, sunt foarte multe bariere administrative birocratice la infiintarea acestora si care determina costuri suplimentare pe durata functionarii lor, apoi apar reglementarile greoaie pentru mediul de afaceri din Romania, fapt ce determina uneori functionarea necorespunzatoare sau chiar inafara cadrului legal a unora dintre IMM-urile existente. Si nivelul scazut al culturii antreprenoriale este un impediment in dezvoltarea sectorului privat din cauza gradului insuficient de absorbtie a fortei de munca specializate. Alte probleme: accesul greoi al IMM-urilor la informatiile publice legate de dezvoltarea afacerilor, instrumentele financiare adresate IMM sunt insufficient promovate etc.

Pentru o dezvoltare reala a mediului de afaceri in Romania, in special a IMM- urilor s-au stabilit unele prioritati:

cresterea competitivitatii IMM-urilor prin diverse cai si mijloace aplicate de tarile membre ale Uniunii Europene

imbunatatirea accesului IMM la surse interne si externe de finantare

stabilirea conditiilor optime pentru infiintarea si dezvoltarea IMM-urilor in Romania si punerea in aplicare a unor masuri realiste de sustinere a mediului de afaceri romanesc

acordarea de consultanta a tuturor IMM-urilor interesate de cresterea performantelor managerial si a culturii antreprenoriale

3.5 PROIECTE DE SUCCES DIN REGIUNILE NORD VEST si SUD MUNTENIA

In ultimii ani, organismele nationale si regionale implicate in dezvoltarea regionala au dezvoltat cu success proceduri de implementare pornind de la selectie si evaluare si ajungậnd la contractarea si evaluarea proiectelor. S-a cậstigat experienta atật in pregatirea proiectelor mari de infrastructura cat si a proiectelor de mai mici dimensiuni.

Procesul de implementare trebuie sa urmeze o serie de etape: stabilirea procedurilor de contractare, monitorizarea si evaluarea intermediara a proiectelor.

Luậnd in considerare conditiile sociale, economice si de mediu existente in prezent, viziunea pentru Regiunea Sud Muntenia reflecta aspiratiile pe termen lung ale comunitatilor regiunii. Prin continut viziunea defineste drumul pe care reginea trebuie sa il urmeze in procesul de dezvoltare. Actorii cheie care reprezinta sectoare specifice vor conlucra pentru a dezvolta capacitatea lor de a participa efficient in procesul de planificare si implementare. Astfel, reteaua regionala va fi interconectata cu regiunile din care provin partenerii straini si vor consolida o platforma europeana pentru schimbul de experienta si diseminarea bunelor practici privind temele inovarii in randul actorilor cheie regionali.

Principalul obiectiv al acestui proiectului inovare a Regiuni Sud Muntenia este sa pregateasca o Strategie Regionala de Inovare eficace pentru Regiunea Sud Muntenia, pentru dezvoltarea sa sustenabila in contextul noii economii bazate pe cunoastere, prin promovarea inovarii ca politica regionala.

Profilul regiunii de dezvoltare Sud Muntenia

Tabel nr. 11

Sud Muntenia in contextul viziunii exprimate, va fi o regiune cu o capacitate care sa-i permita dezvoltarea de noi oportunitati si sa genereze importante avantaje economice.

Intr-o economie schimbatoare, viziunea cuprinde un angajament de regenerare continua a regiunii, bazat pe punctele tari si pe oportunitatile de crestere economica ale acesteia.

Pe baza unui set comun de valori, viziunea va contribui la asigurarea unor conditii bune de viata pentru populatia regiunii, la cresterea competitivitatii mediului de afaceri, la cresterea nivelului de pregatire si flexibilitate al fortei de munca(IAR EXEMPLIFIC)

Atingerea viziunii pe baza unei participari eficiente si semnificative a comunitatilor, va conduce la cresterea economica si prosperitatea regiunii cu un impact real in ceea ce priveste cresterea coeziunii economice si sociale si reducerea disparitatilor existente in interiorul acesteia.

Pentru a face posibila obtinerea dezvoltarii durabile si a rezultatelor de impact dorite, regiunea trebuie sa raspunda urmatoarelor provocari cheie:

Reducerea disparitatilor regionale - investitii care sa imbunatateasca performantele economice, sociale si de mediu ale zonelor sarace din regiune.

Cresterea Produsului Intern Brut pe locuitor, veniturilor si prosperitatii – cresterea ratei de activitate economica; cresterea nivelului oportunitatilor de angajare in sectoare cu valoare adaugata ridicata; dezvoltarea afacerilor performante.

Imbunatatirea retelelor de transport si nivelului de accesibilitate - imbunatatirea infrastructurii de transport; reducerea nivelului de impact al infrastructurii de transport cu privire la mediu, sanatate si calitatea vietii; imbunatatirea transportului public si serviciilor; cresterea nivelului de acces al populatiei; eficientizarea sistemului de transport in contextul prioritatilor locale, regionale si nationale; promovarea alternativelor de transport.

Protejarea si imbunatatirea conditiilor de mediu - securizarea si cresterea calitatii si diversitatii mediului natural si cultural; cresterea nivelului de protejare al zonelor de interes local, national si international; protejarea si cresterea biodiversitatii; securizarea conservarii, cresterii si folosirii resurselor naturale (apa, energie, paduri, minerale, peisaj, pamant agricol, etc.); cresterea eficientei si eficacitatii managementului deseurilor; promovarea surselor de energie regenerabila; reducerea gradului de poluare al aerului, apelor si solului.

Impactul si adaptarea la schimbarile climatice – necesitatea reducerii emisiilor de gaze de sera si adaptarea la impactul probabil al schimbarii climatice; cresterea eficientei energiei si resurselor folosite; prevenirea riscurilor generate de fenomene extreme precum inundatii, seceta, etc.

Imbunatatirea competitivitatii si performantelor economice - promovarea, sustinerea si concentrarea dezvoltarii economice in domenii si locatii care pot contribui cel mai bine la rezolvarea nevoilor locale, regionale si nationale; sustinerea si atragerea de investitii directionate catre sectoare economice cheie; cresterea ratei de participare si a culturii antreprenoriale in vederea cresterii economice; cresterea performantelor economice bazate pe inovare si creativitate; intarirea sectorului de servicii specifice si imbunatatirea accesului la informatii; cresterea nivelului de implicare al cercetarii si mediului universitar in activitati specifice si de sustinere a mediului de afaceri.

Abordarea problemelor specifice dezvoltarii rurale - sustinerea regenerarii comunitatilor rurale; diversificarea activitatilor economice bazate pe folosirea resurselor locale; cresterea nivelului oportunitatilor de angajare; imbunatatirea nivelului de performanta al agriculturii; promovarea protectiei mediului si a mostenirii culturale.

Cresterea competitivitatii fortei de munca si gradului de ocupare – imbunatatirea calitatii si nivelului de performanta al fortei de munca; cresterea nivelului oportunitatilor de angajare; cresterea si imbunatatirea facilitatilor de educare si formare; modernizarea sistemului educational si a infrastructurii de sustinere.

Imbunatatirea nivelului de sanatate – imbunatatirea serviciilor de sanatate si a accesului la acestea; furnizarea de facilitati care sa contribuie la cresterea calitatii vietii.

Este important de mentionat ca un punct forte al regiunii Nord Vest il reprezinta forta de munca bine pregatita

Profilul Regiunii de dezvoltare Nord-Vest

Tabel nr.12

Aproape de pietele europene, cu o relativ buna accesibilitate pe aer, Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) are o pozitie geografica strategica, fiind poarta de intrare in Romania dinspre Uniunea Europeana si Ucraina. Desi Regiunea este strabatuta de 7 drumuri europene, are pozitie periferica fata de coridoarele de transport europene. Legatura cu polii importanti din vecinatate, cu alte regiuni se face greu.

Pentru a valorifica oportunitatile de dezvoltare, regiunea trebuie sa-si dezvolte si modernizeze infrastructura rutiera, feroviara, aeriana si sistemul intermodal de transport.

Cu o tendinta pozitiva de crestere a PIB, in conformitate cu tinta Strategiei de la Lisabona, economia Regiunii Nord-Vest se bazeaza in special pe agricultura si industrie in anumite sectoare traditionale. Forta de munca ieftina, deseori bazata pe subcontractari, reprezinta inca principalul vector competitiv, astfel incat productia regionala este vulnerabila in fata competitiei globale.

In aecest domeniu, ADR Nord-Vest se poate lauda cu multe reusite: cele mai multe cereri de finantare primite in cadrul programului PHARE 98, cea mai buna promovare si cele mai multe cereri de finantare in cadru Programelor Speciale pentru Zone Defavorizate, cele mai multe cereri primite in cadrul Schemei de finantare nerambursabila a programului PHARE 2000. De altfel, ADR Nord-Vest a inregistrat realizari notabile in cadrul tuturor programelor gestionate de-a lungul celor 7 ani: incepand cu Programul PHARE 98, PHARE 2000, PHARE 2001, PHARE 2002, PHARE 2003, PHARE 2004-2006, Programe speciale pentru zone defavorizate, Programe guvernamentale.

Parcurile industriale reprezinta un concept destul de nou in Romania. Acestora li se adauga terenurile din zonele industriale, oferite investitorilor de administratiile locale (ex. Zalau, Baia Mare, Oradea, Bistrita).

Este stabilit cadrul administrativ pentru infiintarea si functionarea parcurilor industriale, si astfel se ia decizia infiintarii parcurilor industriale si tehnologice.

Decizia stipuleaza ca infrastructura pentru un parc industrial poate fi creata ca afacere independenta si poate primi sprijin financiar fie de la administratia locala fie de la autoritatile guvernamentale.

Responsibilitatea pentru alegerea celui mai adecvat amplasament, pentru infiintarea si dezvoltarea parcului industrial apartine companiei care administreaza parcul. Se aplica deduceri fiscale din profit in vederea promovarii crearii noilor infrastructuri sau expansiunii celor existente.

Parcurile industriale, realizate mai ales prin investitii din sectorul privat, tind sa se amplaseze in zone cu nivel economic mai ridicat, in apropierea centrelor industriale unde prospera, de asemenea, si investitiiile straine directe.

In regiune se gasesc trei parcuri industriale in curs de finalizare, respectiv cel de la Cluj si cel de la Jibou in judetul Salaj si inca doua in judetele Satu Mare si Bihor. Parcul Industrial pentru Tehnologii Avansate Cluj (Tetarom I), inaugurat in 17 noiembrie 2005 gazduieste in prezent 25 de firme cu capital romanesc si strain, ale caror activitate se caracterizeaza printr-un procent ridicat de valoare adaugata si care se inscriu in urmatoarele sectoare: IT (software, hardware, networking), circuite integrate, comunicatii, industrie auto. Parcul industrial Tetarom I a fost realizat cu sprijin Phare, valoarea investita in construirea acestuia s-a ridicat la peste 6,4 milioane euro. Parcul Industrial Jibou va fi destinat dezvoltarii industriilor nepoluante.

In acesta regiune programele sectoriale au fost definite tinậnd cont de specificul regiunii si potentialul ei de dezvoltare pe domeniile prioritare: Competitivitate, Transporturi, Resurse umane, Dezvoltare rurala si Mediu. Dezvoltarea competitiva a regiunii este un program prin intermediul caruia vor putea fi sustinute proiecte privind infiintarea unor incubatoare de afaceri, centre expozitionale si de marketing, in locatii in care exista deja parcuri industriale precum: Cluj-Napoca, Oradea, Zalau, Baia Mare, Bstrita, Dej, infiintarea de parcuri industriale in Cậmpia Turzii si Oradea.

Astfel, comunitatile din regiunea Nord-Vest urmaresc sa valorifice impreuna toate oportunitatile existente respectậnd principiile dezvoltarii durabile. Scopul principal al cetatenilor regiunii este acela de adoptare a unei strategii care sa ii ajute sa atinga o maxima dezvoltare cu cele mai mici costuri. Acest plan a si fost pus in practica dupa cum am putut constata pe parcurs, respectiv prin crearea unei retele de poli de dezvoltare.

CONCLUZII

Din scurta analiza a situatiei din Romania din perspectiva dezvoltarii regionale, reiese ca s-au inregistrat o serie de progrese de-a lungul anilor, dar, asa cum este normal, mai sunt inca multe de facut pentru atingerea cerintelor UE.

Este clar ca efortul Romậniei are o finalitate precisa: construirea unui viitor comun cu al celorlalte state membre UE. Dar, am observant ca pentru a avea finalitate acest efort si pentru a se simti si asupra cetateanului simplu, locuitor al unei anumite comunitati locale, s-au facut demersuri in directia descentralizarii procesului de luare a deciziilor de la nivelul central la nivel local. Asadar, Politica Regionala este un element cheie al coeziunii economice si sociale al Uniunii Europene, iar cum coeziunea economica si sociala reprezinta unul dintre obiectivele Uniunii, politica este considerata un element cheie in acest moment.

Am observant ca este o politica eficienta, atật prin impactul diferitelor proiecte care s-au pornit in diferite regiuni, cật si prin capacitatea de a lua masuri corecte. eficiente in privinta alocarii importantelor sume din bugetul comunitar.

Mai mult decật atật, Politica de Dezvoltare Regionala in Romania se concretizeaza printr-un Program Operational Regional care a incercat sa reliefeze specificul unei regiuni sau a alteia, insa, dupa cum am constatat, nu acesta este singurul program prin care se realizeaza dezvoltarea; sunt multe alte programe in elaborarea carora sunt implicati mai multi actori, si care sunt finantate de Fondurile structural europene. Totodata la nivelul statelor nationale sunt utilizate un sir de instrumente de dezvoltare regionala cum ar fi crearea fondurilor de dezvoltare, stimularea financiara a investitiilor sau aplicarea unor stimulente fiscale pentru antreprenorii ce activeaza in zonele defavorizate.

Facậnd o analiza comparativa a nivelului de dezvoltare al regiunilor nationale s-au observant existenta unor discrepante esentiale, discrepante pe care a incercat sa le diminueze printr-o buna implementare a diferitelor programe si prin actorii economici implicati.

Asa cum am vazut , pe lậnga cadrul legislativ in vigoare, elaborarea si adoptarea unei legi cu privire la dezvoltarea regional a constitui punctual forte in centrul caruia s-au stabilit prevederi conforme cu cerintle actuale fata de politicile de dezvoltare regionala.

Printre alte actiuni de implementare a politicii de dezvoltare regionala se evidentiaza: elaborarea „Cartei verzi a dezvoltarii regionale in Romania”, elaborarea si adoptarea Planului national de dezvoltare regionala, delimitarea regiunilor de dezvoltare, instituirea unui cadru institutional adecvat, sporirea capacitatii regiunilor de a-si sustine procesul de dezvoltare prin sprijinirea comunitatilor locale si regionale in crearea propriilor mecanisme de solutionare a problemelor.

In urma acestui studiu am incercat sa ating punctele cele mai importante ale temei, aducậnd in prim plan importanta si necesitatea PDR in Romania, eforturile pe care toate regiunile si actorii implicati in acest proiect le-au depus in directia diminuarii decalajelor existente. Asadar, am vazut ca Romania nu are nevoie de o centralizare puternica a mecanismelor de implementare a instrumentelor structurale, ci de un cadru institutional adecvat, capabil sa exploateze avantajele comparative si competentele existente deja la nivel regional in Romania.

Bibliografie

Pascariu G., EU Cohesion policy and Romania’s regional economic and social development, Pre-accession impact studies series, European Institute in Romania, Bucharest, 2002

Antonescu D., „Dezvoltarea Regionala in Romania”,, Ed Oscar Print, Bucuresti 2003

3. Bal Ana, Jora Octavian, Lutas Mihaela, Topan Vladimir:Studii de Strategie si Politici (SPOS 2007), Studiul 1 „Scenarii privind evolutiile comunitare in domeniul competitivitatii, politicii de coeziune si politicii de dezvoltare regionala”

4. Mosteanu Narcisa Roxana „Problematica Dezvoltarii Regionale in Romania”, Ed Sylvi, Bucuresti 2001

5. Pascariu G., Stanculescu Manuela, Lutas Mihaela, „Impactul Politicii de coeziune sociala asupra dezvoltarii economico-sociale la nivel regional in Romania”

Puscasu V., Dezvoltarea Regionala, Ed Economica, Bucuresti, 2000

Legea numarul 315 din 28 iunie 2004 privind Dezvoltarea Regionala in Romania (M.Of. nr. 577/2004)

Guvernul Romậniei si CEE Cartea Verde a Regiunii de Dezvoltare Regionala in Romania, 2007

www.infoeuropa.ro

ANEXE

ANEXA 1

Axe prioritare

Axa prioritara 1. Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – potenŃiali poli de crestere

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana

Axa prioritara 2. ImbunataŃirea infrastructurii regionale si locale de transport

2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi  urbane – inclusive constructia/reabilitarea soselelor de centura

Axa prioritara 3. ImbunataŃirea infrastructurii sociale

3.1 Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate

3.2 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale

3.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operaŃionale pentru interventii in situatii de urgenta

3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educaŃionale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua

Axa prioritara 4. Consolidarea mediului de afaceri regional si local

4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire afacerilor de importanŃa regionala si locala

4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate si nutilizate si pregatirea pentru noi activitaŃi

4.3 Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor

Axa prioritara 5. Dezvoltarea durabila si promovarea turismului

5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea modernizarea infrastructurilor conexe

5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale cu potential turistic si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice

5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii Romậniei ca destinatie turistica

Axa prioritara 6. Asistenta tehnica

6.1 Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului Operational Regional

6.2 Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR

ANEXA 2

Proiecte si sume contractate prin Fonduri PHARE si programe guvernamentale in Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) in perioada 2000

PHARE 2000 Coeziune economica si sociala

Programul national PHARE pentru Romania finanteaza proiectul “Dezvoltarea regional” si are 3 componente dupa cum urmeaza:

Infrastructura locala si regionala

Schema de finantare nerambursabila pentru afaceri noi, microintreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii nou infiintate

Schema de finantare nerambursabila pentru dezvoltarea resurselor umane in contextual restructurarii industrial

Prioritatea a fost acordata proiectelor care fac parte dintr-un plan intergat, care includ dezvoltarea economica, crearea de locuri de munca, reabilitarea si protectia mediului. Acest gen de proiecte va raspunde nevoilor regionale si va trebui sa fie in concordanta cu cerintele de dezvoltare sustinute. Sunt vizate mai multe tipuri de activitati:

Creearea de zone industriale si comerciale, incubatoare de afaceri

Dezvoltarea zonelor de afaceri si a sediilor

Reabilitarea zonelor industrial parasite si a intreprinderilor rstructurate din zonele urbane, pentru inbunatatirea climstului socio-economic si permiterea dezvoltarii unor santiere noi si sedii pentru parcuri industrial si tehnologice

In Nord Vest, potentialul de dezvoltare este dat in primul rậnd de expansiunea sectorului serviciilor si accesul la forta de munca bine pregatita, oportunitati valorificate pana in present de investitorii straini care au preluat si au deschis fabric si chiar au infiintat parcuri industriale.

In fiecare judet exista proiecte de anvergura, idei inovatoare, investitii care atrag alte investitii si care se remarca, astfel, din multitudinea de proiecte cu finantare europeana. Prcul industrial TETAROM Cluj este un proiect de mare amploare, care a atras numerosi si importanti investitori printer care: Nokia, Emerson.

Anexa 3 Programul Operational Sectorial: “ Cresterea Competitivitatii Economice”

Alocarea pe ani a contributiei UE(FEDR

milioane Euro



Pentru perioada de programare financiara 2007-2013, Uniunea Europeana are 3 obiective majore: Convergenta, prin care se finanteaza dezvoltarea regiunilor al caror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media UE, Competitivitate Economica si Sociala, prin care primesc finantare regiunile mai dezvoltate si Cooperare Teritoriala Europeana. Romậnia este eligibila pentru finantare in cadrul obiectivelor Convergenta si Cooperare teritoriala Europeana.

Principalul rol al EUROSTAT-ului este acela de a procesa si publica informatiile statistice la nivelul UE impartite pe mai multe domenii, cum ar fi: economic si de convergenta monetara, social si regional, agricultura si protectia mediului etc.

Brussels, COM(2006), Regulamentul consiliului privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune si care inlocuieste regulamentul Nr. 1260/1999.

Un numar mare de proiecte au fost selectate si evaluate in cadrul programelor ISPA si PHARE 2000, precum si al programelor transfrontaliere








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




VALOAREA IN TIMP A BANILOR
Dezvoltarea tehnologica si informationala - factor de atractivitate a investitiilor in Euroregiunea Siret-Prut-Nistru
Posibilitati si limite ale studierii comportamentului consumatorului
Paradigma si radacinile istorice ale marxismului
Produsele tranzactionate pe piata de capital
Teoria marxista despre inevitabilitatea inlocuirii capitalismului cu socialismul
Comportamentul consumatorului si imaginea magazinului
PROIECT DE COMPETENTA PROFESIONALA Tehnician in activitati economice - MODELE DE PIETE ELECTRONICE





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu