Restructurarea transportului feroviar

Restructurarea transportului feroviar

Apropierea de anul 2007, ca termen de referinta pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, a impus sporirea eforturilor pentru adoptarea, atat in plan juridic, cat si in plan organizatoric, a standardelor impuse de acest fapt.
Firesc, sistemul de transport feroviar din Romania trebuie sa se adapteze cerintelor actuale, incercand sa faca fata consecintelor situatiei socio-economice din ultimii 20 de ani, cat si necesitatii de a gasi energia interna pentru a se reorganiza si adapta la noile concepte ale transporturilor transeuropene.

Pentru Romania, ca tara central-europeana situata la intretaierea a trei principale coridoare de transport, devine obligatorie necesitatea adaptarii infrastructurilor proprii de transport precum si a modului de a privi si primi noile cerinte de transport in conditiile dezvoltarii si extinderii economiei europene cu directii sigure catre spatiul exsovietic si asiatic.

Incepand cu 1993, Calea Ferata Romana a aderat la conventiile si acordurile internationale

Acordul European pentru Principalele Cai Ferate Internationale (AGC), ratificat prin Legea nr. 100/1996,

Acordul European pentru Conectarea Principalelor Linii de Transport European Combinat si alte Instalatii (AGTC), ratificat prin Legea nr. 8/1993,

Proiectul privind Realizarea Caii Ferate Transeuropene (TER), ratificat prin Legea nr. 124/1994, in scopul integrarii retelei feroviare nationale in reteaua europeana, scop in care este necesar ca actuala retea feroviara nationala sa fie adusa la standardele de calitate europeana.

Actualul cadru legislativ specific are stipulat explicit ca sistemul national de transport este parte integranta a sistemului economic si social, prezentand totodata si un caracter strategic (Legea nr. 51/2002 privind aprobarea OG nr. 94/2000 pentru modificarea si completarea OG nr. 19/1997 privind transporturile).

Redefinirea cererii si ofertei pe piata de transport, combinata cu situatia de tranzitie a economiei a impus ca in anul 1998, in Caile Ferate Romane sa se produca o reorganizare structurala. Aceasta reorganizare structurala a fost posibila doar prin aparitia unui nou cadru legislativ, fiind emise o serie intreaga de ordonante si hotarari de guvern.

Prin reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane ,,SNCFR" de la 1 octombrie 1998 au fost infiintate:

• Compania Nationala de Cai Ferate CFR S.A., numita si "CFR Infrastructura", care administreaza infrastructura feroviara romana,
• Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori, CFR Calatori S.A., operatorul national de calatori;
• Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa, CFR Marfa, operatorul national de marfa,
• Societatea Nationala de Administrare a Activelor Feroviare ,,SAAF'   S.A., administreaza excesul de active feroviare rezultat in urma reorganizarii,
• Societatea Feroviara de Turism ,,S.F.T. - C.F.R. S.A.", a preluat o parte din activele ,,SAAF" , efectueaza servicii turistice, administreaza trenurile de epoca,
• Societatea de Management Feroviar ,,SMF' (desfiintata ulterior),
• Autoritatea Feroviara Romana AFER care functioneaza sub autoritatea Ministerului Transporturilor, organism de reglementare feroviara.

Ministerul Transporturilor, care a coordonat aceasta reorganizare si care ramane in continuare autoritatea de stat in domeniul transporturilor feroviare, infiinteaza tot in anul 1998, prin reorganizarea Registrului Feroviar Roman si a Inspectoratului Feroviar, Autoritatea Feroviara Romana, ca organism tehnic specializat desemnat sa asigure, in principal, inspectia si controlul de siguranta al circulatiei in transportul feroviar si cu metroul, activitatea specifica de registru feroviar, licentierea operatorilor de transport feroviari, autorizarea si supravegherea tehnica a furnizorilor interni de produse si servicii in domeniul feroviar, organizarea examenelor si emiterea atestatelor, certificatelor si licentelor pentru personalul din siguranta circulatiei, cercetarea evenimentelor si accidentelor feroviare, respectarea conditiilor pentru realizarea interoperabilitatii sistemului feroviar transeuropean (Legea nr. 238/2003 privind aprobarea OG nr. 21/2003 pentru completarea OG nr. 95/1998).

Incepand cu anul 1999, sistemul de transport feroviar, reorganizat, intra intr-o perioada in care readaptarea reglementarilor interne la noile cerinte ale pietei de transport devin stringente, in conditiile in care inca mare parte din aceste reglementari existente se refereau la o SNCFR totunitara si in care conceptele de transport inca nu erau adaptate economiei de piata. Dinamica sistemului de transport feroviar, de multe ori, a creat situatii in care instructiunile si regulamentele au fost depasite, impunandu-se de urgenta adaptarea acestora, sau, dupa caz, acoperirea unor zone de vid legislativ (Regulamentul de Exploatare Tehnica RET/2001, Instructiuni pentru prevenirea si cercetarea accidentelor si evenimentelor feroviare I003/2000, reglementari in domeniul licentierii operatorilor de transport feroviar OMT 778/1999, a autorizarii vehiculelor feroviare OMT 342/1999, a autorizarii/atestarii laboratoarelor, standurilor si dispozitivelor verificatoare OMT 410/1999, a autorizarii furnizorilor feroviari OMT 140/1999 etc.).

Nu poate fi neglijat faptul ca aceste procese de reorganizare structurala si adaptare a legislatiei  s au facut in conditiile in care intreg sistemul de transport european necesita o reorganizare si readaptare la noile cerinte de dezvoltare economica si de structurare a unei piete comunitare, Romania fiind una din primele tari europene in care acest proces s-a demarat.

Noile concepte privitoare la interoperabilitatea transportului feroviar european definite de actuala Asociatie Europeana pentru Interoperabilitate Feroviara (AEIF) vor conduce, intr-un viitor apropiat, la aparitia unei Agentii Feroviare Europene, agentie care va avea ca principale functii pregatirea si redactarea recomandarilor tehnice precum si coordonarea si consilierea cu aspecte privitoare la securitatea si interoperabilitatea feroviara. Romania a constientizat aceste aspecte pregatind terenul alinierii la acest sistem si adaptand cadrul legislativ prin Legea privind realizarea si modernizarea retelelor de transport de interes national si european Legea nr. 203/2003 si Hotararea de guvern privind realizarea interoperabilitatii sistemului de transport feroviar conventional din Romania cu sistemul de transport feroviar conventional transeuropean (HGR nr. 850/2003), acest cadru juridic fiind adaptat politicilor europene actuale din domeniul transporturilor.

In Romania sistemul de transport feroviar, drept urmare a reorganizarii si a facilitatilor date de o serie de programe si imprumuturi, la momentul actual are demarate proiecte ambitioase pentru fiecare ramura consacrata a transportului feroviar, proiecte care au inceput sa se materializeze prin reabilitari de linii de cale ferata pe zona Culoarului IV European, vagoane si locomotive modernizate sau reconstruite, rame de automotor noi introduse in circulatie, precum si sisteme noi specifice instalatiilor deja date in functiune.

Incercand sa se priveasca spre viitor, au fost continuate si adancite relatiile din domeniul transporturilor cu tari din spatiul exsovietic si asiatic, Romania prin aceasta dorind sa prelungeasca viitoarele culoare de transport, si incluzand totodata in acestea si potentialul spatiului Marii Negre, cu extensii catre tari ca Turcia, Iran, Georgia etc., tari cu care au si fost ratificate acorduri privind colaborarea in domeniul transporturilor.

Economia Uniunii Europene si indeosebi dinamica acesteia vor impune redefinirea

conceptuala a notiunilor de transport, atat cu extensiile catre modurile si domeniile clasice, cat indeosebi catre domenii intermodulare de transport combinat si multimodal, in care cererea si oferta de pe acest segment de piata sa impinga sistemul de transport catre cerinte de calitate tot mai ridicate.

Romania nu are nici o alta optiune decat continuarea eforturilor de adaptare si interconectare la acest nou sistem care se prefigureaza, in plus avand un imens avantaj ca dupa anul 2007 sa poata fi situata intr-o prima linie a continuarii extinderii Uniunii Europene, extindere care nu se poate efectua fara o infrastructura si un sistem de transport redefinit si puternic implementat in economia comunitara.