Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » afaceri » turism
PREZENTAREA DELTELOR LUMII

PREZENTAREA DELTELOR LUMII




PREZENTAREA DELTELOR LUMII

Marile fluvii ale lumii transporta permanent uriase cantitati de aluviuni, pe care le depun atat pe cursul lor, sub forma de terase, grinduri si ostroave cat mai ales de varsare, in zona de contact cu Oceanul Planetar.In urma interactiunii permanente dintre fluviu si mare, cei doi factori genetici de baza, in anumite conditii, compun formatiuni complexe de acumulare la gura de varsare a fluviului.Aceste formatiuni, premergatoare unor campii sau portiuni ale acestora au fost denumite delte inca din antichitate.

Denumirea de delta a fost atribuita pentru prima data de greci acelei zone din Egipt care era cuprinsa intre bratele Nilului si linia de tarm a Mediteranei.Grecii au denumit aceasta zona de forma triughiulara, delta, prin analogie cu litera ∆ din alfabetul lor.Ulterior, incetatenindu-se, aceasta notiune geografica a fost generalizata si atribuita tuturor formatiunilor teritoriale de acumulare din zonele de varsare ale fluviilor.

Cap. 1. Tipologia Deltelor




Marile fluvii ale Terrei au creat delte dupa ce au parcurs sute si mii de kilometrii pana in zona de varsare.Ele au depus aici, succesiv, imense materiale aluvionare constituite, de cele mai multe ori, din nisipuri, pietrisuri fine si mal.Acest process de aluvionare are loc datorita scaderii rapide (uneori foarte lente) pana la aproape de 0 a vitezei de scurgere a apei.La contactul cu apa marii sau cu apa lacului in care se varsa.Aceasta isi pune amprenta asupra capacitatii de transport a fluviului, care depune aici marile cantitati de materiale aduse de la mari distante.

Raportul existent intre capacitatea de transport a fluviului si actiunea de spalare a mareelor, curentilor si valurilor este diferit, in functie de numerosi factori geografici, geologici, tectonici, oceanografici etc.Atunci cand cantitatea de aluviuni depuse depaseste actiunea de spalare se creeaza acumulari, initial submerse iar apoi in timp prin depuneri successive se vor forma viitoarele delte.Iata deci ca premergatoare deltelor propriu-zise o faza obligatorie este cea de delta submersa sau bara.

In general, dupa domeniul in care se formeaza, respectiv cuveta lacustra sau mare (ocean) se deosebesc doua mari categorii de delte :

o      Delte lacustre

o      Delte marine

Deltele lacustre sunt mai putin raspandite pe suprafata globului dare le reprezinta faze ce accentueaza actiunea de colmatare si de transfomare a lacului in campii.Dintre deltele lacustre cea mai cunoscuta este Delta interioara a Nigerului, cu o suprafata de peste 25.000 km2 si cu un avansat proces de inmlastinire continua.Alte delte lacustre representative sunt cele formate in interiorul ariilor continentale ; exemplu cea a fluviilor Amu Daria in lacul Aral (3520km2), Shari in Lacul Ciad (1200 km2).Numeroase delte lacustre, integral colmatate si inglobate campiilor, au existat si in timpurile geologice pe cursul a numeroase fluvii din toate continentele Mississippi, Zair, Amazon, Indus, Obi etc.

Deltele marine se formeaza de regula in mari mai mult sau mai putin inchise sau in golfuri mari, unde sunt oarecum adapostite de curentii litorali puternici sau de mare (Marea Neagra, Marea Mediterana, Marea Baltica, Golful Mexic).

Principalii factori care conditioneaza existenta si marimea deltelor marine sunt :

Diferenta de salinitate dintre apele fluviilor si ale marilor

Existenta sau lipsa mareelor si curentilor litorali

Miscarile de lasare a tarmului.

Diferenta dintre salinitatea celor doua medii determina o puternica actiune de decantare a partilor coloidale transportata de apa fluviatila.

Procesele de aluvionare sunt foarte intense in estuarele si golfurile, care au fost ,,barate’’ de cordoane litorale, construite de curentii si valurile marine.Astfel tarmul vechi si gura de varsare a fluviului sunt protejate, prin crearea ulterioara a unui liman, umplut lent de catre aluviunile continentale.Evident ca aceasta colmatare nu poate fi continua, fiind intrerupta de patrunderile frecvente ale apelor marine cauzate de furtuni.Colmatarea limanelor de catre materialele nisipoase depuse sub forma unor fasii, este mult mai intensa in partea din amonte, unde are loc un process intens de divagare a fluviului pe propriile aluviuni si apar numeroase insule si ostroave.

Dupa formarea deltei fluviatile, prin colmatarea limanelor, incepe faza de inaintare progresiva a acesteia dicolo de cordonul litoral prin actiunea comuna de acumulare a materialelor fluviale si marine (nisipuri marine, cochilii de scoici si gasteropode etc.) aparand o noua formatiune, delta fluvio – maritima iata asadar ca cei doi factori genetici ai deltelor actioneaza simultan, dar fiecare diferentiat, potrivit legilor sale.Acumularea fluviatila apare in relief prin grindurile care insotesc bratele principale, fiind paralele cu acestea, pe cand acumularea marina se desfasoara perpendicular pe directia de scurgere a fluviului si paralela cu linia tarmului.Intre bartele fluviului sunt numeroase spatii lacustre (balti, lacuri, mlastini) legate printr-un paienjenis de garle care inlesnesc colmatarea in timp prin decanatrea aluviunilor indeosebi in urma viiturilor.

Deseori marile cresteri ale nivelului apelor determina ,,ruperea” digurilor naturale (grindurilor) formandu-se brate secundare ce creeaza mici delte (secundare) laterale.Este certa concluzia ca deltele se dezvolta cel mai bine in conditiile in care marea este calma, pentru ca atunci puterea sa de distrugere a ,,constructiei fluviatile” este minima si cresc posibilitatile de inaintare a acestora in mediul marin.

Cantitatile enorme de materiale depuse de fluvii in zonele deltaice determina o supraincarcare a fundamentului geologic si in consecinta miscari de subsidenta.Acestea sunt foarte intense mai ales acolo unde acumularile se suprapun peste arii cu echilibre tectonice labile.Intensitatea acestor miscari de subsidenta variaza foarte mult de la o zona la alta.Ea este foarte ridicata in Golful Bengal, la varsarea Gangelui si Brahmaputrei sau in zona de varsare a fluviului Mississippi, fiind evidentiata de grosimea foarte mare a depozitelor deltaice care ating peste 2000 m.In aceste zone fluviile trebuie sa infranga capacitatea de distrugere a apelor marii si deasemenea sa anihileze miscarile de subsidenta ce favorizeaza actiunea acesteia.

In ce priveste viteza de inaintare a deltelor, aceasta este foarte diferita si mai ales nu este constanta, fiind determinata, in mare masura, de volumul de aluviuni transportate de fluviu.In medie deltele Nilului si Dunarii inainteaza cu 12 -14 m/an, fata de Mississippi, care inainteaza cu 40 – 100 m pe an.Delta Padului creste annual cu 70 – 80 ha, iar in unele perioade (secolul XVII – XIX) chiar cu peste 130 ha/an.Din timpul razboaielor punice pana in present delta fluviului Medjerda ( cu un debit mic si foarte neregulat) din Tunisia a crescut cu 300km2.

La nivel mondial suprafata deltelor depaseste 350 mii km2 ceea ce reprezinta 0,2 % din intreaga suprafata a uscatului,in comparatie cu intinderea tarii noastre, deltele insumand o suprafata de 1,5 ori mai mare.

Repartitia pe glob a deltelor este foarte inegala.Cele mai mari si mai multe delte se afla concentrate in Asia Sudica si sud-estica.Astfel aici se gasesc deltele Gangelui si Brahmaputrei (105.600 km2), a fluviului Irrawaddi (20.500 km2), a Mekongului (9700 km2), a Indusului (29.500 km2),etc.

Numeroase delte s-au format la gurile de varsare ale fluviilor in Oceanul Arctic.Aici lipsesc mareele si curentii, ceea ce favorizeaza dezvoltarea acestor formatiuni de acumulare.In acelasi timp diferenta de salinitate dintre apele fluviilor si a oceanului este foarte redusa, formarea si evolutia deltelor depind de puterea de transport si depunere a fluviilor in zona de varsare in perioade fara de inghet.Procesul de evolutie al acestor delte este foarte complex, aluviunile fiind depuse de catre fluvii, incepand dinspre sud spre nord in mod gradat, la limita cu portiunile inghetate ale acestora din cursul inferior.

Deltele cele mai importante in spatial Oceanului Arctic sunt ale fluviilor Lena (4500 km2), Indighirka (9.200 km2), Makenzie (8500 km2) etc.De remarcat ca marile fluvii Obi si Enisei au delte mai restranse ca suprafata in comparative cu debitul si dezvoltarea sistemelor fluviatile.

Dupa numarul si importanta lor geografica se mai remarca deltele din bazinul Marii Mediterane :

Delta Nilului (12.500 km2)

Delta Rhonului (1700 km2)

Delta Padului (1400 km2)

Delta Tibrului (350 km2)

Delta Ebrului (400 km2)

Printre alte delte cu o pondere insemnata in aria campiilor respective sunt cele reprezentate de Delta fluviului Orinoco (20600 km2), Volga (27.200 km2), Zambezi (7.200 km2), Amu Daria (500 km2) etc.

Toate aceste delte reprezinta cele mai ,,tinere” terenuri ale campiilor din care fac parte, fiind o forma naturala de extindere a acestora.

In functie de geneza si configuratia deltelor se deosebesc mai multe tipuri reprezentand efectul interactiunii dintre multitudinea celor care tin de cantitatea aluviunilor transportate, de adancimea platformei continentale, de directia si intensitatea curentilor etc.Se remarca astfel, existenta unor delte cu doua sau mai multe brate principale, care au o viteza de inaintare in mare parte ridicata.Aceste delte sunt de tip lobat sau rasfirat, fiind caracteristice fluviilor Rhon, Orinoco, Fluviului Rosu, Volga.Deltele digitiforme se individualizeaza in situatiile in care fluviul transporta o cantitate foarte mare de aluviuni, depasind cu mult ritmul actiunii marine.Ele inainteaza rapid, mai ales cand beneficiaza de existenta unor adancimi reduse ale platformei continentale a fluviului Mississippi.Fluviile care se varsa in mare, in principal printr-un brat contureaza o delta de forma triunghiulara (Delta Tibrului, Magdalenei).

Tipul cel mai frecvent intalnit in randul deltelor este cel al deltelor barate, atunci cand aluviunile transportate de fluvii sunt antrenate de curentii litorali, formandu-se cordoane litorale ce cantoneaza deseori lagune intre spatiul deltaic propriu-zis si mare.Astfel de delte sunt cele ale fluviilor Nill, Ebru, Dunarea, Gange si Brahmaputra, Vistula, Niger, s.a.m.d.



Dupa modul de evolutie al deltelor in raport cu linia tarmului, se disting :

Delte de avansare

Delte in retragere

Delte stationare

Deltele de avansare sunt in principal cele care au forma lobata si digitiforma, in retragere se afla doar anumite sectoare ale deltelor indeosebi barate, iar cele stationare sunt de regula, reprezentate de deltele barate.Un exemplu tipic de delta stationara il constituie Delta Gangelui si Brahmaputrei.Ceea ce creeaza fluviile in timpul ploilor musonice este distrus apoi de catre furtunile si uraganele violente, care se abat asupra acestei delte.

Dupa faza de evolutie in care se gasesc, deltele se clasifica astfel :

Delte tinere – in formare

Delte in faza de maturitate

Delte batrane - evoluate

Deltele tinere se caracterizeaza prin prezenta a unuia sau doua brate pe care se transporta aluviunile si care se depun in aceasta etapa indeosebi submers (Chang Jiang, Zambezi, Shatt-el-Arab, Amur, Columbia).Deltele in faza de maturitate sunt in forma convexa, iar fluviul se divide in numeroase brate  (Mackenzie, Lena, Fluviul Rosu, Nipru, Senegal).Deltele batrane prezinta distante mari intre bratele principale cu grinduri consolidate care flancheaza malurile bratelor pe aproape toata lungimea lor, cu apreciabile suprafete rar supuse inundatiilor (Deltele Rhonului, Dunarii, Volgai, Mekongului, Indusului, Nilului, Terekului, etc.).

Cap. 2. Caracteristicile deltelor lumii

In colmatarea golfurilor si lagunelor marine, deci in formarea deltelor un rol important alaturi de cantitatea de aluviuni, pe care le transporta fluviul, revine vegetatiei.Aceasta depinde de conditiile geomorfologice, climatice si hidrologice, de existenta si amplitudinea mareelor.Ponderea cea mai mare in structura vegetatiei revine celei acvatice, care ocupa depresiunile, baltile si mlastinile, urmata de cea caracteristica grindurilor.

Prin fixarea aluviunilor, vegetatia consolideaza metru cu metru cuceririle uscatului, in detrimentul marilor.Acesta este rezultatul contributiei a numeroase generatii de plante vegetale, care creaza conditiile necesare instalarii plantelor.

Succesiunea plantelor vegetale in deltele din zona temperata este urmatoarea :  papura care se instaleaza prima rezistand valurilor marine si diferentelor de salinitate, stuful si vegetatia lemnoasa.Prezenta in cele mai numeroase delte ale lumii este vegetatia stuficola, exceptie facand deltele din zonele subtropicale si ecuatoriale, unde lipsesc perioadele de seceta si respectiv de inundatie si a celor din zonele arctice.In zonele subtropicale si ecuatoriale formatiunile stuficole sunt inlocuite de papyrus, iar in cele arctice cu vegetatie higrofila caracteristica zonelor de tundra.

Vegetatia deltelor cuprinde pe langa diferitele specii de stuf, numeroase alte plante de apa exemplu floarea de lotus, nufarul, plante de mlastina.Vegetatia lemnoasa este alcatuita din variate specii de frasin de mlastina, plop hybrid si plop negru.In unele delte arctice ca de exemplu in cea a fluviului Makenzie padurea de conifere canadiana patrunde pe suprafete apreciabile.

Caracteristice pentru zonele ecuatoriale si subtropicale sunt asociatiile de mangrove.Existenta lor este conditionata de prezenta mareelor care le favorizeaza dezvoltarea, suprafata optima fiind cuprinsa intre nivelul maxim si minim al acestora.Mangrovele se dezvolta in deltele fluviilor care debuseaza in Oceanul Indian si Oceanul Atlantic.Mangrovele au un rol important in protectia si stabilitatea deltelor intrucat atenueaza forta de distrugere a apelor marilor rezistand la cele mai puternice furtuni.Utilizarea lor drept combustibil, lemn pentru constructii sau defrisarea pentru noi terenuri agricole au implicatii negative asupra stabilitatii deltelor.

Ele contin elemente de mare valoare economica, asa cum este palmierul Nipa, utilizat in diverse domenii : obtinerea alcoolului, fabricarea otetului, extragerea zaharului etc.De asemenea fructul prezinta seminte care sunt comestibile, cand sunt tinere, apoi sunt folosite in hrana animalelor sau se folosesc la confectionarea nasturilor.

Alte elemente apartinand vegetatiei deltelor sunt reprezentate de bambus (planta cu talia foarte inalta – pana la 20 m) in deltele Ghangelui Brahmaputrei, Mekong, Irrawaddy; palmierul Tucuma (Delta Amurului).

Pentru exemplificarea celor prezentate mai sus vom prezenta cateva delte ale lumii si anume:

Delta Nilului

Unul din miraculoasele fenomene intalnite pe Terra il constituia aparitia si mentinerea in plin desert a unei fasii subtiri de campie (20 km latime in sud) in care pulseaza de patru milenii o viata deosebit de intensa.Nu intamplator, acum cca. trei mii de ani , marele istoric Herodot afirma ca ,,Egiptul este un dar al Nilului”.Nilul creaza o oaza unica in felul ei prin revarsarile anuale si solurile sale foarte fertile, prin faptul ca aceasta oaza lunga de peste o mie kilometric concentreaza de peste 98 % din populatia Egiptului.Valea Nilului dateaza se pare din ultima parte a mezozoicului, pentru ca in tertiar fluviul format deja o delta in jurul localitatii de azi El-Fayum.Sub termenul generic de valea Nilului este cuprinsa si delta marelui fluviu.De altfel, sub raport geographic aceasta vale cuprinde trei sectoare bine individualizate : Aswan – Asyut, Valea Nilului aval de Asyut si depresiunea El – Fayum si Delta Nilului.

Delta Nilului incepe cu 160 kilometrii inainte de varsarea Nilului, prin despletirea apelor in doua brate principale si navigabile : Damietta la est si Rosetta la vest.In total Nilul are sapte brate care impanzesc delta, acest imens areal de nisip si mal, inundat periodic de ape si impregnat cu sare.

In Egiptul Antic delta a fost practice nefolosita, adevaratul sau potential fiind pus in valoare in sec XIX si mai ales XX.Conditiile climatice sunt asemanatoare desertului de la Vest cu temperature ale lunii ianuarie de + 14 grade Celsius, ale lunii iulie de +32 grade Celsius cu precipitatii foarte reduse si neregulate, cu ani insiri in care acestea lipsesc cu desavarsire.

Nilul reuseste sa-si mentina apele pana la varsare, trecand printr-un desert extrem de arid de cca. 2.000 km fara sa primeasca afluenti.El are resurse de apa in toate sezoanele, iar in timpul cresterilor de nivel depune un mal foarte fertil care a contribuit, implicit si la formarea acestei uriase delte (peste 20.000 km2).

Nilul este navigabil pana la prima cataracta de la Aswan.

Vechimea popularii Vaii Nilului este usor de demonstrat pentru ca la tot pasul exista localitati celebre, cu marturii antice, vechi sisteme de irigatii etc.Asa de pilda in Sud se distinge bazinul Thebes (Teba), in jurul caruia s-a dezvoltat Imperiul de Mijloc.Teba Luxor si Karnak sunt cunoscute ca centre ale templelor si ale numeroaselor ruine ale antichitatii, dovezi ale uneia dintre cele mai vechi civilizatii din lume.Stralucirea Egiptului de altadata este reflectata de celebra ,,Vale a regilor”, in care a fost descoperit, in anul 1922 vestitul mormant al faraonului Toutankamon.

Inainte de a-si despleti apele pentru a forma delta, in apropierea fluviului se afla orasul antic Memphis si faimoasele constructii ale Egiptului antic (piramidele Kheops, Khefren si Mykerinos si faimosul si enigmaticul Sfinx gigantic)1.Aceasta unitate geografica reprezinta una din regiunile cele mai dens locuite din lume (peste 1.000 loc/km2), populatia concentrandu-se in asezari mari rurale si in orase, care se insira de-a lungul Nilului s-au se ingramadesc pe spatiul limitat al deltei.

Un farmec deosebit il au si croazierele pe Nil , care nu pot lipsi dintr-un program turistic complet in Egipt. Coazierele se desfasoara intre cele doua orase importante Aswan si Luxor, cu vase de lux de croaziera, cu durata de trei zile. In traseele de croaziera poti face o calatorie in timp vizitand templele de pe ambele maluri ale fluviului Nil si in acelasi timp sa ai confortul hotelurilor de lux. Cele mai importante temple cuprinse in fiecare circuit sunt: Kom Ombo, Edfu, Karnak, Luxor, Templul zeitei Hatshepsut, Colosii lui Memnon, Valea Regilor si Valea Reginelor.

Templul Kom Ombo este format din doua parti, una dedicata zeului Sebek - zeul fertilitatii, cunoscut si sub numele de creatorul lumii, si alta a zeului Horus - zeul razboiului. Templul Edfu - este consacrat lui Horus, care este reprezentat pe toate fatadele templului sub forma de soim.

Luxor - fosta capitala a Vechiului Regat, este numita de Homer in 'Iliada' 'Orasul celor o suta de porti' si a continuat sa fie capitala faraonilor pana in Noul Regat. La intrarea in Templul Luxor se afla doua statui de 15 m din colosi de granit reprezentand faraonul stand in

Ioan Ianos si Gh. Iacob - Campiile Terrei ed.Albatros, p.194-198

tronul sau, iar in spatele intrarii principale se afla curtea interioara a lui Ramses al II-lea cu doua randuri de coloane si statuile regelui in diferite ipostaze.

La 3 km de templul din Luxor se afla templul din Karnak - dedicat lui Amon, legat de acesta printr-o alee strajuita de o parte si de alta de sfincsi cu corp de leu si cap de berbec.

Templul Reginei Hatshepsut este total diferit de celelalte temple fiind amplasat intr-un amfiteatru natural, complex care in vremea reginei era plin de flori, fantani arteziene si arbusti de mirt.



Valea Regilor este locul unde faraonii Noului Regat, dupa procesul de imbalsamare si mumificare, erau transportati intr-un cortegiu solemn si ascunsi intr-o vale izolata in inima dealurilor Tebei, impodobiti cu aur si bijuterii, inconjurati de comori si lucruri care le foloseau in viata de apoi. Pana acum au fost descoperite 62 de morminte ale regilor, care pot fi vizitate in ziua de azi. In croaziere pe Nil.

Agentiile de turism au promovat in tara noastra o serie de programe turistice atat pe Nil cat si in delta.Redam mai jos un astfel de program promovat de agentia ,,Paralela 45 “ :

Program turistic : ,,Croaziera pe Nil”

Perioada: 12 zile

Pret: 690 EURO + 1.900.000 LEI (190 RON)

 


Ziua 1 Bucuresti – Cairo
Intalnire cu insotitorul de grup roman la aeroportul Otopeni, ora 21:20. Plecare spre Cairo, decolare la ora 22:55 (cursa cu escala de 45 min. la Amman); sosire in Cairo la ora 03:45 si transfer la hotel 4*.


Ziua 2 Cairo
Dupa micul dejun se viziteaza cele mai importante repere turistice ale metropolei egiptene: Muzeul de Egiptologie, care gazduieste cea mai importanta colectie de obiecte istorice datand din perioada faraonica, Sfinxul si cele trei piramide de pe platoul Giza (vizita exterioara), bazarul Khan el Khalili, Muzeul de Parfumuri Orientale si Institutul Papirusului. Seara, cina si cazare la hotel.


Ziua 3 Cairo
Mic dejun. Optional, excursie de o zi la Alexandria – port la Marea Mediterana, orasul Cleopatrei si al lui Marc Antoniu, fosta capitala a tarii in perioada lui Alexandru Macedon (pot fi vizitate: teatrul Greco-roman, catacombele romane, biblioteca din Alexandria – vizita exterioara). Pret informativ: 60 EURO/ persoana. Seara, cina si cazare la hotel in Cairo.
Ziua 4 CairoAswan
Mic dejun. Timp liber. Optional se poate vizita Citadela cu Moscheea de alabastru a lui Mohammed Ali si cartierul Coptic, unde se afla biserica suspendata si cripta in care a locuit Fecioara Maria (pret informativ: 35 EURO/ persoana). Eliberarea camerelor la ora 12:00. Seara, cina si transfer la gara din Cairo (aprox. ora 21:00) pentru deplasare cu trenul (vagon cu fotolii rabatabile) la Aswan, in sudul Egiptului.


Ziua 5 Aswan
Sosire la Aswan (aprox. ora 11:00) si imbarcare pe vasul de croaziera 5*. Pranz pe vas. Dupa amiaza se viziteaza gradina botanica din Aswan; plimbare cu feluca in apropierea stancilor Insulei Elephantine. Cina si cazare pe vas.
Ziua 6 Aswan – Kom Ombo
Mic dejun. Excursie optionala la marele baraj de la Aswan (trezirea dimineata devreme), realizare impresionanta a ingineriei moderne si templul Philae situat pe o insula in mijlocul Nilului (pret informativ: 35 EURO/ persoana). Pranz pe vasul de croaziera. Dupa amiaza, navigare catre Kom Ombo, sosire si vizita a templului Kom Ombo, dedicat celor doi zei: Sobek si Horus. Cina si cazare pe vas. Navigare spre Edfu.


Ziua 7 Edfu – Luxor
Trezirea dimineata devreme. Mic dejun. Vizita a templului Edfu, dedicat zeului Horus, unul dintre cele mai bine pastrate temple din Egipt. Navigare catre ecluza de la Esna. Pranz pe vasul de croaziera. Navigare catre Luxor. Seara, petrecere galabia. Cina si cazare pe vasul de croaziera.
Ziua 8 Luxor- Hurghada
Trezirea dimineata devreme. Eliberarea camerelor. Dupa micul dejun se viziteaza templele de pe malul estic al Nilului: templul Karnak, dedicat zeului Amon-Ra, cel mai mare complex religios din Egipt, templul Luxor si monumentele antice de pe malul vestic al Nilului: mormintele faraonilor din Valea Regilor, sapate in stanca si ascunse in dealurile Thebei, pictate cu culori care isi mentin intensitatea nuantelor desi au o vechime de peste 3000 de ani, impresionantul templu al Reginei Hatshepsut de la Deir el Bahri si Colosii lui Memnon – statui gigantice ce strajuiau odinioara intrarea in templul lui Amenhotep al III-lea. Plecare in convoi spre Hurghada (aprox. ora 14:00 dupa amiaza; 300 km, aprox. 4 ore). Sosire la Hurghada. Cina si cazare la hotel 4*.
Ziua 9 Hurghada (Marea Rosie)
Mic dejun. Timp liber pentru plaja. Optional, croaziera pe Marea Rosie (pret informativ: 30 EURO/ persoana); cei care doresc pot face snorkeling pentru a vedea renumitele recife de corali. Seara cina si cazare.


Ziua10 Hurghada (Marea Rosie)
Mic dejun. Timp liber. Optional jeep safari in desert pentru a vedea un sat de beduini si apusul de soare printre dunele de nisip (pret informativ: 35 EURO/ persoana). Seara cina si cazare.
Ziua11 Hurghada – Cairo - Bucuresti
Mic dejun. Dimineata (aprox. ora 10:30) transfer cu autocarul la aeroportul din Cairo (aprox. 500 km, in convoi).

Ziua12 Imbarcare pe cursa Cairo – Bucuresti, decolare la ora 02:25 si sosire in Bucuresti la ora 07:25 dimineata (cursa cu escala de 45 min. la Amman).

Servicii: SERVICII INCLUSE:• transport cu avionul Bucuresti – Cairo si retur, compania Tarom • 9 nopti cazare din care: 3 nopti cu demipensiune in Cairo, hotel 4 stele, 3 nopti cu pensiune completa pe vas de croaziera 5 stele, 3 nopti cu demipensiune in Hurghada, hotel 4 stele • transport cu trenul (vagon cu fotolii rabatabile) intre Cairo si Aswan in timpul noptii • transport local cu autocar cu aer conditionat • transferuri aeroport – hotel – aeroport • intrarile la obiectivele turistice mentionate in program • ghid local • insotitor de grup roman • asigurare de insolvabilitate.
NU SUNT INCLUSE IN PRET: • taxele de aeroport (obligatorii): 65 EURO/ pers • asigurarea medicala (aprox. 370.000 lei/ pers) • taxa de viza: 20 EURO/ pers (viza se obtine pe aeroport, dar se achita la agentie) • bacsisurile – obligatorii in Egipt (30 USD/ pers; se achita la sosirea in Egipt reprezentantului agentiei) • bauturile alcoolice sau racoritoare la mese • excursiile optionale, intrarea in sala mumiilor in Muzeul de Egiptologie, intratrea la mormantul lui Tutankhamon • cheltuieli personale (convorbiri telefonice, servicii de spalatorie - curatatorie, etc).
Supliment cuseta in vagon de dormit pe distanta CairoAswan: 45 EURO/ persoana - locul in cuseta dubla si 70 EURO/ cuseta SGL (capacitatea maxima a cusetelor este de doua persoane!!)

Conditii: NOTA: Pentru grup 15 - 20 persoane pretul se majoreaza cu 5%.
TERMEN LIMITA DE INSCRIERE: cu 4 saptamani inainte de data inceperii excursiei.
CONDITII DE PARTICIPARE: pasaport valabil cel putin 6 luni de la data intoarcerii in tara.
CONDITII DE RETRAGERE: conform contractului de prestari servicii turistice care va fi semnat la inscriere.

HUANGHE (Fluviul Galben) – este fluviul cu cele mai catastrofale inundatii si cu cele mai spectaculoase schimbari ale cursului sau in decursul timpului, avand delta cu cea mai rapida avansare (cca 200 m anual).Curge in partea central-nord-estica a Chinei.Izvoraste din inima celui mai inalt podis de pe glob, Podisul Tibet (Xizang), la 4.500 m altitudine, in apropiere de cursul superior al celui mai lung fluviu chinezesc – Changjiang.Dupa ce traverseaza lantul muntos Kunlun, intra intr-o vasta regiune de podisuri acoperite cu loess- inconjoara Podisul de Loess (alt. 1.000 – 2.000 m) si isi sapa o vale cu aspect de canion in Podisul de Loess.Strabate apoi, prin partea centrala, intinsa Campie a Chinei – pe care a construit-o impreuna cu Changjiang, prin aluviunile carate – si se varsa in Golful BoHai.Intrucat traverseaza podisurile de loess apele sale sunt incarcate si transporta cantitati imense de aluviuni : intre 1.000 si 1.400 mil. t annual.

Datorita regimului hidrologic neregulat, cu cresteri bruste de nivel, si al malurilor putin inalte in zona de campie – in unele locuri fundul albiei fluviului se afla deasupra nivelului campiei – a provocat in decursul timpului, atunci cand apele au rupt digurile ce strajuiau malurile sau cand l-au deposit, inundatii catastrofale si rectificari spectaculoase ale cursului sau.Astfel, pana in anul 1194, se varsa in mare la N de masivul Shandong, dar ca urmare a ruperii unui dig, cursul sau s-a deplasat cu 800 km spre S, varsandu-se in mare in apropiere de estuarul raului Houai.In 1853 si-a schimbat din nou cursul spre N. Si-a pastrat aceasta directie de curgere pana in anul 1838 cand, pentru a impiedica inaintarea armatei japoneze, i-a fost deviat cursul spre S.In urma unei serii de lucrari efectuate in 1947, Huanghe a fost deviat din nou spre N, curs pe care il are si in present.De-a lungul timpului, revarsarile sale au provocat inundatii catastrofale, in urma carora au murit milioane de oameni, au fost distruse numeroase asezari, au fost compromise milioane de hectare de terenuri cultivate.

Fluviile GANGE, BRAHMAPUTRA si MEGHNA – amplasate in regiunea Golfului Bengal, care se invecineaza cu Parcul National omonim din India (mai intins si care a fost inscris in patrimoniul mondial cu 10 ani mai inainte).Situate intr-o zona ecologica de interferenta intre cursurile unor mari fluvii,1 valurile marine provocate de musoni, revarsari, etc.Aceste paduri,

Silviu Negut si Ion Nicolae - Superlative geografice,ed. Ion Creanga, p.145-146

dezvoltate practice pe o multitudine de insule si insulite, conserva, in afara de speciile vegetale specifice, o bogata fauna (circa 260 specii de pasari, tigrul de Bengal, crocodilul de estuary, pitonul Indian si multe alte specii aflate pe cale de disparitie).

Fluviul Amazon - Cel mai mare rau al Terrei prin cele trei coordonate de baza: lungime, suprafata bazinului si debit de apa scurs. Strabate de la vest la est aproape intregul continent sud-american, in portiunea lui cea mai lata, aproxmativ de-a lungul paralelei de 4° lat. sudica. Izvoraste, prin afluentul sau Ucayali si, respectiv, Apurimac, din Anzii Peruvieni, Cordillera de Chila, rnasivul Nevada Mismi (5 597 m alt.) dintr-un lac situat la 5 250 m alt. numit Intyre - dupa numele unuia dintre membrii expeditiei americane care a explora regiunea in 1971, la 175 km de Oceanul Pacific, la 190 km nord-vest de lacul Titicaca si la 110 km nord de orasul peruan Arequipa. Asadar, izvoarele Amazonului pe Ucayali si respectiv, pe afluentul acestuia Apurimac au fost stabilite in 1971 de catre expeditia condusa de Loren McIntyre, 1a o distanta in timp de 471 ani de cand spaniolul Vicente Yanez Pinzon descopera, in 1500, gura fluviului ale carui ape transformau portiunea alaturata Oceanului Atlantic intr-o Mar Dolce (Marea Dulce). Amazonul propriu-zis incepe de la confluenta celor doi mari afluenti Ucazyali si Maraunon, care se unesc la Nauta, ceva mai in amunte de localitatea Iquitos; pana la unirea cu apele celui mai mare afluent de pe stanga - Rio Negro, care se produce 1a Manaus, Amazonul se numeste Solimoes. In limitele bazinului intra versantii estici ai Anzilor, o parte din Podisul Guianei, partea nordica si centrala Podisului Braziliei si Amazonia, cea mai mare campie din lume. Cea mai mare parte a cursului se desfasoara intre Ecuator si 50 lat. sudica, cu consecinte foarte importante in clima regiunii si pentru regimul de scurgere fluviului.



Cursul superior, reprezentat prin Ucayali si Maranon, se inscrie in regiunea muntoasa, andina, cu vai inguste, indeosebi a Maranonului, care curg paralel cu tarmul Pacificului pe o vale de natura tectonica, cu pante mari, ceea ce confera raurilor viteze de scurgere mari in comparatie cu cele din Campia Amazoniei. Amazonia, care are o lungime, de la vest la est, de 4 380 km, o panta extrem de mica - 0,003 % (la vest 160 m. alt. si la est 0 m), corespunde unei zone de subsidenta in care s-a acumulat un volum enorm sedimente (circa 4 000 m grosime). Raurile afluente, la iesirea din podisurile vecine, constituite din roci dure, formeaza numeroase cascade si repezisuri care le confera un potential hidroenergetic ridicat. Cu toate ca forma bazinului se poate asemana cu o frunza in care nervura principala (Amazonul) colecteaza numerosi afluenti pe ambele parti, se poate remarca o disimetrie evidenta - in sensul ca pe partea dreapta (din sud) vin mai multi afluenti si destul de mari (de la vest la est Jur, Purus, Madeira, Tapajos, Xingu si, discutabil, Tocantins), in comparatie cu partea stanga (Napo, Ica-Putimayo, Jupura, Rio Negro). Se estimeaza ca Amazonul colecteaza circa 1000 afluenti mai importanti, dintre care 20 au peste 1500 km lungime fiecar. Intre Manaus si Anzi, Amazonia are forma unei palnii largi de 2 OOO km, limitata la sud de Madeira si la nord de Rio Negro. Panta foarte scazuta in aceasta parte favorizeaza divagarea apelor, formand un paienjenis de meandre, brate moarte, grinduri instabile. Latimea apelor Amazonului propriu-zis are 2 km la Iquitos si 5 km catre Manaus, iar adancimea apei intre 20 si 50 m. In avale de Manaus, datorita apropierii podisurilor Guianei si Braziliei, latimea Cimpiei Amazonia se restrange in unele locuri la 200-300 km, determinand si un proces de eroziune pe verticala mai mare, fapt ce conduce la o adancime maxima a apei in albie, la Obidos, de circa 80 m.

In sectorul inferior, catre Oceanul Atlantic, la circa 400 kilometri dupa confluenta cu Xingu, raul se imparte in mai multe brate (furos), separand insule care se constituie intr-o delta de un tip aparte (cea mai mare din lume, de circa 100 000 km2). Aceasta delta este limitata la nord-vest de bratul principal, Amazonul propriu-zis, iar la sud-est de bratul Para in care se varsa apele raului Tocantins. Dintre insulele cele mai importante incluse asa-zisa delta mentionam: Grande de Gurupa, Caviana, Janaucu, Mexiana si Marajo, cea mai mare (40 154 km2). Apele bratului Para cu cele ale lui Tocantins formeaza estuarul numit Bahia de Marajo, pe malul caruia se gaseste portul Belem, fondat in 1616, cel mai important pentru navigatia de pe Amazon. Latimea albiei, in cursul inferior, variaza intre 15 si 20 km, iar inainte de delta intre 80 si 150 km, adancimea apelor scade la 20-25 m, dar suficienta pentru navigatia vaselor de tonaj maritim.

Situat in zona ecuatoriala, cu afluenti in ambele emisfere, regimul de scurgere este uniform tot timpul anului. In timpul verii boreale aduc ape bogate raurile de pe partea stanga, iar in vara australa cele de pe dreapta. Totusi, datorita numarului mare de afluenti din emisfera australa, in august - septembrie, cand raurile de aici au apa mai putina, se inregistreaza ape scazute pe Amazon. Sunt si situatii, cu totul exceptionale, cand apele mari din cele doua emisfere se suprapun producand inundatii catastrofale.


Fluviul Orinoco

Fluviul Orinoco este unul dintre cele mai lungi fluvii sud-americane, cu o lungime de 2 560 km. Izvorul sau este in regiunea muntoasa a Guianei, pe versantul Sierra Parima, in sud-estul Venezuelei, la granita cu Brazilia. Fluviul curge spre nord-vest, pana la un punct in apropiere de La Esmeralda, unde se divide. Un brat, numit Casiquiare, se indreapta spre sud pe o portiun de 290 km, dupa care se varsa in Río Negro, un afluent al Amazonului. Bratul principal contiunua spre nord-vest, spre orasul San Fernando de Atabapo, formand granita naturala intre Venezuela si Columbia. Dupa confluenta cu raul Apure, Orinoco se indreapta spre nord-est si traverseaza campiile Llanos, inainte de a se varsa in Oceanul Atlantic.

Orinoco, cu o latime medie de 6 km, are numerosi afluenti, printre care si raurile Caura si Caroní. Delta fluviului, cu o suprafata de 21000 km2, se intinde pe o lungime de 190 km de la punctul de varsare in Atlantic. Intregul bazin al fluviului se intinde pe o suprafta de 1200000 km2,.  Orinoco este navigabil pentru navele de tonaj mare pe o lungime de 420 km, de la Ciudad Bolívar, principal centru comercial al bazinului, pana la varsare. Este navigabil pentru navele mai mici pe o distanta de 1600 km.

Istorie


Cand Columb, in cea de-a treia calatorie, a aruncat ancora in fata deltei fluviului Orinoco, a intalnit o vegetatie si o clima atat de placuta incaat a denumit aceasta regiune: “Paradisul Pamantului”.

Un an mai tarziu, conchistadorul Alonzo da Hojeda, impreuna cu Juan da Cosa au ajuns la stramtoarea pe care Culumb o numise “Gura dragonului” si care desparte insula Trinidad de continent. Vazand in delta marelui Orinoco asezari ale bastinasilor, construite pe apa si parandu-i-se ca aceste locuinte ar semana cu cele venetiene, a numit tinutul “Venezuela”, adica “Mica Venetie”. De atunci, tara udata de apele fluciului Orinoco poarta numele de Venezuela.

Primul om de stiinta care a cercetat apele Orinocului a fost Alexander Freiherr von Humboldt. In anul 1800 el a calatorit de-a lungul Fluviului intr-o piroga indiana si a verificat ipoteza privitoare la legatura de apa dintre fluviul Kasikiare cu Orinoco si Rio Amazonas. El a descoperit bifurcatia lui Orinoco, care, in timpul ploilor torentiale, isi varsa o parte din apele sale prin Kasikiare in Rio Negro si apoi in Amazon.

Fauna si flora

Orinoco ascunde in apele sale verzi cele mai mari primejdii ale junglei: pesti carnivori, care pot devora in cateva clipe un bou pana la schelet, calcani veninosi cu muscatura mortala, tipari electrici, a caror atingere paralizeaza prada, lipitori uriase, pestele pisica, a carui zgarietura poate provoca infectia sangelui. De asemenea, liliecii vamprir perturba linistea noptii, sugand sangele victimelor.


In delta fluviului traieste jaguarul, care vaneaza cu dinacie peste, broaste testoase, lutre si alte animale. In timp de seceta, jaguarul se apropie noaptea de sate, unde ataca vitele si chiar pe om. Caimanii din delta sunt vanati de bastinasi in timpul noptii, cand pot fi reperati dupa lumina fosforescenta a ochilor lor rosii.

Sute de milioane de broaste testoase isi fac cuibul pe bancurile de nisip, unde depun cate 80-90 de oua. Peste 45 de zile, puii sparg invelisuloualor si ies deasupra nisipului pentru a se incalzi la soarele dogorator. La venirea noptii, ei incep “marsul morii, deoarece 50% din ei sunt nimiciti de pasari. Cei ramasi sunt asteptati in apa de catre pestii carnvori si crocodili, care devoreaza inca jumatate din ei.


In padurile din regiunea acestui rau traieste lenesul, unul dintre cele mai greoaie mamifere, care trece de pe o ramura pe alta cu o incetineala care ii justifica numele.

Lenesul

Din numerosii afluenti ai lui Orinoco, unul singur – raaul Vinegre – nu are in apele sale nici un fel de animal mai mare. Acest fapt se datoreaza continutului chimic al apei: in 100 litri de apa se afla 9% acid sulfuric si 8% acid clorhidric. Cercetatorii columbieni presupun ca la izvoarele raului exista un vulcan subteran caruia I s-ar datora prezenta acestor substante in apa raului.

In regiunea fluviului Orinoco mai traieste o pasare, tucanul, ciudata atat prin forma, cat si prin colorit. La prima vedere, pasarea impresioneaza prin ciocul sau urias, tot atat de mare si gros ca si corpul sau. Acest cioc pare a fi o arma teribila, dar in realitate este un organ cu totul inofensiv, caci tesatura buretoasa din care este format ii interzice orice efort. Cu penela ca abanosul, cu gatul alb si ciocul galben, tucanul este vanat de indieni pentru penele sale. O alta pasare curioasa, numita de indieni “hia-hia”, cand este necajita, isi ridica penele capului in forma de evantai.

Tot aici poate fi intalnit un arbore pe care bastinasii il numesc “sorviera”, adica “biberonul”. Este suficient sa faci o taietura cu cutitul pe pom si din ea va tasni un jet albicios si dens, care seamana la gust cu laptele de vaca. Botanistii au stabilit ca sucul seamana prin compozitia lui su laptele de vaca. Fiecare “pom-vaca” poate da la o “mulsoare“ cate 4 litri de lapte.

Orinoco este numit de indieni “Fluviul tantarilor”, deoarece aceste insecte plutesc asupra apelor lui in roiuri nesfarsite. Triburile de indieni din valea raului Guaviare – unul din afluentii lui Orinoco – sapa gropi in nisipul fluviului si oamenii dorm in ele ingropati, tinand afara doar capul acoperit cu carpe, pentru a se feri de tantari.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




GOSPODARIA AGROTURISTICA-FORMA SPECIFICA DE CAZARE FOLOSITA IN AGROTURISM
PREZENTAREA DELTELOR LUMII
Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie
IMPACTUL FORMELOR DE AGROTURISM ASUPRA ZONELOR RURALE
PROIECT DE SPECIALITATE TEHNICIAN IN TURISM - CONCEPEREA SI COMERCIALIZAREA PRODUSULUI TURISTIIC DE TIP SCOALA DE VARA
Amenajarea si echiparea satelor turistice
Consideratii generale ale ecoturismului
Definirea turismului rural




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu