ETAPELE

LECTIEI

TIMP

OBIECTIVE

OPERATI-NALE

CONTINUTUL TEMEI

ACTIVITATEA

PROFESORULUI

ACTIVITATEA

CURSANTULUI

MOD

DE

ACTIVITATE

CU

CURSANTII

METODE

DIDACTICE

FOLOSITE

1

MOMENTUL ORGANIZA-

TORIC

timp:5 minute

2.

ACTUALIZA-

REA CUNOSTITE-

LOR

timp: 5 minute

-verific prezenta si consemnez eventualele absente in registrul de evidenta al clasei

-verific ordinea in sala de clasa

-stimulez interesul adresand intrebarea:

Ce sentimente iti treueste intonarea imnului national intr-un moment de ceremonie?

-solicit cursantilor sa-mi reproduca din memorie 4 srofe ale Imnului National

-creez motivatia prin apel la memoria afectiva a cursantilo; ii pun in situatia de a-si aminti ce varsta aveau si in ce etapa a instruirii se aflau atunci cand au memorat primele versuri ale IMNULUI NATIONAL

-participa activ, raspunzand intrebarilor solicitat

-devine atent

-se pregateste pentru a-si shematiza notitele

-raspunde solicitarilor profesorului

--devin motivati pentru participare

-apeleaza la memoria afectiva de lunga  durata

frontal

-individual

-frontal

-individual

-dialogul

-conversa'ia

-conversatia

-problematizarea

II

COMUNICA-REA NOILOR

CUNOSTINTE timp: 80 minute

III. COMUNICA-REA NOILOR

CUNOSTINTE

timp: 80min

III. COMUNICA-REA NOILOR

CUNOSTINTE

80min

III. COMUNICA-REA NOILOR

CUNOSTINTE

80min

III. COMUNICA-REA NOILOR

CUNOSTINTE

80min

III. COMUNICA-REA NOILOR

CUNOSTINTE

80min

III. COMUNICA-REA NOILOR

CUNOSTINTE

timp:80 min

IV

FIXAREA CUNOSTIN-TELOR SI REALIZAREA FEED-BACK-

ULUI

timp: 8 minute

V

tema pentru studiu individual

timp: 2 minute

-01-

cursantii vor fi in masura a cunoaste  simbolurile nationale ale Romaniei

-01-

cursantii vor fi in masura a cunoaste  simbolurile nationale ale Romaniei

-O 2 -

cursantii vor

cunoaste istoricul impresionant al drapelului tarii

-O 2 -

cunoasterea istoricului impresionant al drapelului tarii

O3

cursantii vor fi in masura a identifica ocaziile in care se arboreaza drapelul Romaniei

O4

cursantii vor fi in masura sa cunoasca istoricul zilei nationale a Romaniei

O4

cursantii vor fi in masura sa cunoasca istoricul zilei nationale a Romaniei

SIMBOLURILE NATIONALE

Instituirea insemnelor nationale este mijlocul prin care natiunea si-a afirmat individualitatea, a evidentiat ceea ce era mai de pret in curgerea istoriei sale.

Concepute astfel incat sa impresioneze vizual, auditiv si melodic insemnele nationale, steagul, stema, sigiliul statului, imnul si ziua nationala se adreseaza tuturor, cheama gandul si sufletul fiecaruia sa priveasca cu mandrie la trecutul neamului din care se trage, sa-si aduca contributia prin truda mintii, a bratelor, la implinirea obiectivelor sale de viitor.

Constitutia Romaniei - validata la 08.12.1991 - la art.12 stabileste simbolurile nationale dupa cum urmeaza:

Drapelul Romaniei este tricolor, culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare incepand de la lance: albastru, galben, rosu;

Ziua nationala a Romaniei este 1 Decembrie.

Imnul national al Romaniei este "Desteapta-te romane".

Stema tarii si sigiliul statului sunt stabilite prin Lege (Legea nr.75/1994).

Drapelul Romaniei

Tricolorul romanesc reunind rosu, galben si albastru, culori utilizate cu precadere in stiinta heraldica are o istorie impresionanta.

In epoca feudala tarile romanesti, Valahia, Moldova si Transilvania s-au individualizat prin steaguri a caror cromatica - rosu, galben si alb amintea, in limbaj plastic, autoritatea domniei, sublinia independenta sau autonomia tarii.

Desi pe parcursul acestei epoci cele trei state romanesti erau reprezentate prin drapele aparte, de-a lungul vremii s-au instituit si unele insemne ce reuneau rosu, galben si albastru ca dovada a unei optiuni spre cromatica ce va deveni specifica drapelului national romanesc.

In veacul al XIX-lea, veacul realizarii unor importante deziderate ale neamului, drapelul tricolor se impune evident ca simbol al romanilor de pretutindeni.

Un prim moment in istoria instituirii Tricolorului ca drapel al autoritatilor de stat l-a constituit stabilirea in cadrul Regulamentelor Organice a steagurilor celor doua tari romanesti: Moldova - rosu si albastru; Tara Romaneasca - galben si azur.

In 1834, in urma interventiilor domnului Tarii Romanesti, Alexandru Dumitru Ghica, Poarta Otomana aproba folosirea de catre ostirea acestei tari a drapelului tricolor. El reunea culorile rosu, galben si albastru, dispuse orizontal, insa inegale, in sensul ca prima jumatate era rosu, iar partea inferioara se impartea egal intre galben si albastru. In centrul drapelului era plasata stema Valahiei, respectiv acvila.

Revolutia burghezo-democratica din 1848 a prilejuit stabilirea drapelului tricolor drept cel mai reprezentativ insemn national al bastinasilor din Vechea Dacie.

- Decretul din 14 iunie 1948 preciza: steagul national va avea trei culori: albastru, galben si rosu. Deviza romana care va fi scrisa atat pe steaguri, cat si pe monumentele si decretele publice, se va compune din doua cuvinte: "Dreptate-Fratie".

In contextul evenimentelor revolutionare din 1848 tricolorul semnifica unitatea nationala, el fiind arborat atat de revolutionarii din Moldova cat si de cei din Transilvania.

Pagini noi s-au inregistrat in analele drapelului tricolor in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

In aprilie 1861 Principatele Unite au intervenit pe langa noile puteri in vederea recunoasterii tricolorului ca pavilion al navelor comerciale romanesti.

La 1 septembrie 1863 cu prilejul aniversarii a 15 ani de la luptele din Dealul Spirii, s-au distribuit unitatilor militare noi drapele tricolore. A.I.Cuza a definit cu alese cuvinte steagul tarii "Steagul e Romania. Acest pamant binecuvantat al Patriei, stropit cu sangele strabunilor nostri si imbelsugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecaruia, casa in care s-au nascut parintii, unde se vor naste copii nostri! Steagul e totodata - trecutul, prezentul si viitorul tarii, intreaga istorie a Romaniei".

Steagurile din 1863 cuprindeau tricolorul dispus pe orizontala, rosul fiind plasat in partea superioara. In centrul lor era gravata stema unita - acvila cruciala si capul de bour inconjurata de o esarfa pe care era inscrisa deviza "HONOR ET PATRIA". Pe steag erau tesute si initialele domnitorului.

Dupa instaurarea principelui Carol de Hohenzollern conform Constitutiei din 1866 si legilor din 1867 si 1872 pe flamura tricolora se plaseaza o noua compozitie heraldica cuprinzand simbolurile traditionale romanesti (acvila cruciala, capul de bour, insemnul Olteniei si al tinuturilor marii) doi lei (evocarea unirii din 1600) si blazonul familiei regale (scut sfertuit cuprinzand argint si negru) si deviza "NIHIL SINE DEO".

Aceasta a fost infatisarea steagurilor sub ale caror falduri au luptat ostasii romani in campaniile din 1877-1878.

Adoptarea de catre Romania a drapelului tricolor, a determinat o intensa utilizare a steagului, astfel compus, de catre romanii din provinciile supuse imperiilor vecine ca o manifestare a sentimentelor nationale (Transilvania, Bucovina).

Diferitele actiuni revolutionare menite a duce la autodeterminarea Transilvaniei, in anul 1918 au fost marcate de prezenta tricolorului. El a reprezentat unul din mijloacele prin care ardelenii si-au exprimat, pe temeiul dreptului ca fiecare natiune sa dispuna liber de soarta sa de a se afla "printre natiunile libere" dorinta lor nestramutata de a se uni cu fratii de peste Carpati.

Reflectand sintetic istoria tumultoasa a neamului, tricolorul a fost modificat, in 1921, doar in ceea ce priveste stema tarii gravata pe suprafata sa. Cum era si firesc, drapelul, reunind culorile albastru, galben, si rosu, dispuse vertical (albastru fiind la lance) a fost  impodobit cu noua stema a Romaniei, marcand, prin compunerea sa, drumul poporului roman spre infaptuirea dezideratului sau national.

Dupa 1948, steagul tricolor a fost modificat prin aplicarea in centrul sau a unei noi steme ce simbolizeaza o noua a forma statului, respectiv republica populara si dupa 1965, socialista.

Aceasta reprezentare era in fapt o aliniere cu toate tarile bazate pe ideologia comunista, compozitia fiind lipsita in realitate de simbolurile traditionale romanesti. Tocmai de aceea in decembrie 1989 a fost indepartata de pe flamura tricolorului.

Insemnatatea deosebita a drapelului in viata societatii romanesti a determinat reglementarea arborarii sale prin Legea nr.75/1994 prin care s-a precizat si forma si dimensiunea flamurei (dreptunghiulara laturile fiind 2x3m) si tenta cromatica.

Drapelul Romaniei se arboreaza astfel:

a). Permanent

pe edificiile si in sediile autoritatilor si institutiilor publice;

la sediile partidelor politice, al sindicatelor, institutiilor de invatamant si cultura;

la punctele de trecere a frontierei precum si la aeroporturile cu trafic international;

la pavilion, pentru navele de orice fel si alte ambarcatiuni ce navigheaza sub pavilionul romanesc.

b). Temporar

cu prilejul Zilei Nationale a Romaniei si a altor sarbatori nationale, in locurile publice stabilite de autoritatile locale;

cu ocazia festivitatilor, ceremoniilor oficiale cu caracter local, national si international, in locurile unde acestea se desfasoara;

cu prilejul vizitelor oficiale in Romania a sefilor de state si de guverne, precum si a inaltelor personalitati politice reprezentand principalele organisme internationale, interguvernamentale, la aeroporturi, gari, porturi si pe diferite trasee;

in cadrul ceremonialelor militare, conform regulamentelor militare;

cu ocazia desfasurarii competitiilor sportive, pe stadioane si alte baze sportive;

in timpul campaniilor electorale la sediile birourilor campaniilor electorale si ale sectiilor de votare.

Drapelul Romaniei poate fi arborat de persoane fizice la domiciliul sau resedinta lor, precum si de persoane juridice la sediile acestora.

Prin lege este reglementat si modul de arborare al drapelului Romaniei la sediul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale statului roman, pe mijloacele de transport ale sefilor misiunilor diplomatice, in zilele de doliu national; sau impreuna cu drapelele altor state.

Particularizarea simbolului national la specificul ostasesc este drapelul de lupta al unitatii simbol al fidelitatii fata de tara si popor.

In semn de recunostinta si respect pentru simbolul national, prin Legea nr.96/1998 Parlamentul Romaniei a proclamat ziua de 26 iunie "Ziua drapelului national" care va fi marcata prin organizarea unor programe si manifestari cu caracter evocator sau stiintific, consacrate istoriei patriei, precum si prin ceremonii specifice organizate in cadrul unitatilor militare

3.Ziua nationala

Ziua nationala constituie o anumita data din an in care o tara sau alta isi dezvaluie, in fata propriilor cetateni, dar si a lumii intregi, istoria, originalitatea culturii, realizarile in domeniul vietii economice, stiintifice, toate acestea ca expresie a constiintei individualitatii sale.

Privind calendarul constatam ca diferite popoare si-au fixat Ziua Nationala in legatura cu specificul organizarii lor In tara noastra primele actiuni menite a marca Ziua nationala au avut loc in timpul domniei lui Alexandru I.Cuza. La 24 ianuarie in orasele tarii aveau loc ample manifestari publice, sarbatoarea fiind marcata prin arborarea drapelului tricolor, afisarea unor reprezentari simbolice evocand prin reunirea acvilei si a capului de bour, aspiratia seculara de unitate nationala.

Neoficial in a doua jumatate a veacului al XX-lea romanii din Transilvania au sarbatorit in fiecare an ziua de 3-15 mai ca zi nationala, evidentiind ziua in care in timpul revolutiei de la 1848 in adunarea de la Blaj s-a strigat ca un sacru legamant "Vrem sa ne unim cu tara".

Dupa instaurarea pe tronul Romaniei a principelui Carol de Hohenzollern sarbatoarea nationala a fost legata, cum era obiceiul in toata Europa, de familia domnitoare.

Astfel, ziua de 10 mai amintea de momentul in care principele Carol sosit in 1866 in Bucuresti a depus Juramantul catre tara declarand: "Din clipa in care am calcat pe teritoriul Romaniei am devenit roman".

Aceasta data s-a consolidat ca zi de mare sarbatoare pentru romani dupa ce la 9 mai 1877, Parlamentul tarii a votat "Declaratia de independenta".

Din acel an a intrat in obisnuinta lucrurilor dubla sarbatoare a Zilei de 10 mai, respectiv evocarea momentului instaurarii dinastiei si proclamarea independentei.

Incepand din 1948 a fost proclamata ca sarbatoare nationala ziua de 23 august, ziua in care Romania iesind din razboiul antisovietic s-a angajat cu un efort national considerabil in razboiul antihitlerist. Prin adoptarea acestei date ca zi nationala, se evidentiaza contributia Romaniei la grabirea sfarsitului celui de-al doilea razboi mondial, fapt recunoscut pe plan mondial si nu "eliberarea de sub jugul fascist de catre glorioasa armata rosie" cum incearca sa demonstreze unii istorici prosovietici.

Dupa revolutia din decembrie 1989 Ziua Nationala a Romaniei a fost fixata ca fiind 1 Decembrie.

speranta este ziua in care in acel neuitat 1 Decembrie 1918 s-a faurit prin lupta intregului popor roman, unirea romanilor de pe cuprinsul fostei Dacii intr-un singur stat national unitar.

Cum ideea unitatii nationale a strabatut ca un fir rosu existenta de-a lungul veacurilor a natiunii noastre, aceasta data concentreaza simbolic

• Care sunt simbolurile nationale la romani?
• In ce acte normative sunt prevazute simbolurile nationale?
• Ce reprezinta stema tarii?
• Cand se arboreaza drapelul tricolor?

prezentarea bibliografiei si a notelor de curs

-intreaba:

Care sunt simbolurile natioaale?

-scrie pe tabla schematic lectia

-adeseaza cursantilor

intrebarile:

In ce acte normative sunt prev[yute simbolurile nationale?

intreaba:

Ce cunoasteti dv. despre istoria actualului tricolor?

-prezinta principalele momente istorice ale simbolurilor nationale

-face cunoscute actele normative

-recapteaza atentia cursantilor adresad frontal intrebari sau solicitand completari

schemati-zeaza pe tabla ideile principale

solicita cursantii la participare activ, solicitand completari

prin apel la cunostinte-le de cultura generala sau la notiunile asimilate si informatii primite in scoala, la orele de istorie

schemati-zeaza pe tabla ideile principale

prezinta ocaziile si evenimentele in care se arboreaza drapelul temporar si permanent

prezinta istoricul zilei nationale la romani

scrie pe tabla chematic, prezentand cronologia evenimen-  

telor

solicita cursantii la participare activa , prin adresarea de intrebari  sau solicitan-du-i pentru a aduce completari

-adreseaza intrebari

-solicita raspunsuri

-avalueaza raspunsu-rile cursantilor

-corecteaza greselile

-apreciaza cursantii activi, care s-au evidentiat

-critica cursantii pasivi si neimplicati,nomina-lizadu-i

cursantii vor primi sarcina de a se documentain legaturacu tema predata

-raspund intrebarilor

noteaza in caiete.

- solicita lamuriri

-participa activ, raspunzand solicitarilor

-cursantii noteaza in caiete

-raspund la intrebari

-argumenteaa raspunsurile

-solicita explicatii la problemele aspectele neintelese

-raspund sarcinilor de lucru solicitate de profesor

-Cursantii noteaza in caiete

raspund la intrebari

-argumenteaa raspunsurile

-solicita explicatii la problemele aspectele neintelese

-raspund sarcinilor de lucru solicitate de profesor

noteaza in caiete ideile principale scrise pe tabla

sunt atenti la expunerea profesorului, fiind in masura sa aduca argumente, completari

participa activ, solicita lamuriri

noteaza in caiete

exemplifica

Cursantii noteaza in caiete

sunt atenti la expunerea profesorului, fiind in masura sa aduca argumente, completari

solicit[ l[muriri la nevoie

raspund la intrebarile profesorului

aduc completari din cunostintele de istorie pe care le au dobandit in scoala si din cultura generala de care dispun

Cursantii noteaza in caiete

-raspund la intrebari

-solicita lamuriri

-se autoevalueaza

sunt atenti, eventual noteaza

individual

frontal

individual

Individual

frontal

Individual

Frontal

frontal

Individual

Frontal

Individual

Frontal

Individual

Frontal

individual

frontal

frontal

-expunerea

-dialogul

-conversatia

dialog

conversatia euristica

argumentarea

expunerea

dialogul

expunerea

dialogul

expunerea

explicatia

conversatia

expunerea

exemplificarea

expunerea

dialogul

expunerea

dialogul

dialocgul

explicatia

evaluarea

expunerea

explicatiea