Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
Radio - imagistica cardiaca si vasculara

Radio - imagistica cardiaca si vasculara


RADIO - IMAGISTICA CARDIACA SI VASCULARA



SDR. VASCULAR :

Sindromul vascular -caracteristici - artere si vene.Desenul pulmonar este dat de artere.Rfie pt circulatia pulmonara.

1.Caracteristici ale vaselor arteriale pulmonare:



- la radiografie standard arterele pulmonare se vad, iar artera femurala se vede numai daca are calcefieri.

- au origine din opacitatea mediastinala arcuri costale post VII, VIII

* calibru < spre periferie mantaua Felix

* contur net, bine delimitat ;

ramificarea in unghi ascutit ;

acompaniaza ramificatiile bronsice pana la periferie fiind dispuse in centrul lobulului;

traiect mai ales vertical ;

in incidenta de profil Art. Pulm. In plan mai posterior fata de VP


2.Caracteristici ale venelor pulmonare

-venele pulm. patrund in AS la nivelul arcurilor costale posterioare VII, IX si X;

calibrul mai mic

contur mai imprecis delimitat ;

diametrul lor creste brusc cand primesc

ramificatiile ;

venele (spre deosebire de artere) se afla in

afara lobulului, in septele interlobulare

* traiect mai ales orizontal;

* in profil, convergenta vaselor pulmonare

se afla pe un plan mai anterior decat

arterele pulm.

3.Modificari la nivelul circulatiei pulmonare

oligemie scaderea debitului circulator pulmonar

hiperemie = cresterea debitului circulator pulmonar

hipertensiune pulmonara cresterea rezinstentelor vasculare in mica circulatie,

hipertensiune pulmonara venoasa(HTVP) - postcapilara

hipertensiune pulmonara arteriala(HTAP) - precapilara

hipertensiune globala (mixta)

a) Hipertensiunea pulmonara arteriala(HTAP):

afectarea versantului precapilar,

cresterea rezistentelor vasculare la nivel arteriolar,

gradient de presiune crescut intre sectorul arterial si cel capilar al circulatiei pulmonare.

Clasificare HTAP:

1.Hipertensiunea venoasa pulmonara gr.I- egalizarea vascularizatiei pulmonare


2.Hipertensiunea venoasa pulmonara gr. II - aspect de inversare a vascularizatiei


3. HTPV gr. III- edem pulmonar interstitial si aparitia benzilor Kerley de tip A, la nivel parahilar, de tip B bazal, de tip C infrahilar si D in zonele pulmonare anterioare.

Edem pulmonar acut=Hipertensiunea pulmonara globala Radiologic suprapunerea semnelor de hipertensiune pulmonara arteriala cu cele de hipertensiune pulmonara venoasa.

Metode de investigatie ale aparatului cardio-vascular

I.Metode conventionale

radiografia PA, TS, OAS, OAD

radioscopia

II.Metode imagistice

- ecocardiografia, (ETE, ecografia)

 cateterismul cardiac

- angiografia, coronarografia

- CT multislice

IRM

scintigrafia cardiaca;

- SPECT, PET*

III.Metode rar folosite sau abandonate :

manevra Valsalva

manevra Müller

esofagul baritat

kimografia

Metode - iradiante

Metode - iradiante / neiradiante

Metode - neiradiante -ecografia

Metode / Imagistica- CT

Metode/ Imagistica sectionala

Metode / coronarografie

Metode /

Scintigrafia cardiaca - perfuzie miocardica

IV.Anatomie radio-imagistica cardio-vasculara

a)Imaginea radiologica toracica normala PA,TS,OAS,OAD

Citirea se face Dr, Stg si de Sus in jos si avem MARGINILE CORDULUI :

  1. DREAPTA-SUS IN JOS-  avem imaginea superioara a marginii drepte, care este data de vena cava superioara(VCS).
  2. ARTERA INFERIOARA este data de atriu drept(AD)
  3. STANGA avem -butonul aortic la 1,5-2cmcm de clavicula

-golful inimii cu trunchiul arterei pulmonare


stangi

- urechiusa atriului stang(AS) cu aspect

concav, scobit.

  1. ARTERA INFERIOARA STANGA este data de ventricolul stang(VS)
  2. Aorta- dilatata se vede butonul aortic.
  3. AP
  4. AS pe radiografie normala se vede numai urechiusa.
  5. VS
  6. Triunghiul aortei- AS este in contact cu bronsia stg.

10.Fereastra pulmonarei

Pe imagine radiologica PA- cordul apare ca un sabot=varful inimii este ridicat de diafragm.



PATOLOGIA DILATARII CORDULUI→Indicele cardio-toracic(ICT) are dimensiuni maxime pt ca creste T 1si T2.


b)INDICELE CARDIO-TORACIC(ICT)se calculeaza in functie de:

T1+T2 = diametrul transvers cardiac

DT = diametrul transvers thoracic

ICT=DTC/DT

VALOARE NORMALA=0.48


POSIBILE INTREBARI:

1.De cine este dat indicele toracic?

2. Care sunt marginile cordului?


Anatomie radiologica TS

Aprecierea maririi( dilatarii) cavitatilor cardiace

Gradul I- usor marit

Gradul II -marit

Gradul III -mult marit


a)Gradele de marire ale atrilor:

a1)ATRIU stang / conturul drept inferior PA.AS pe radiografie normala se vede numai urechiusa.


AS este in contact cu bronsia stg. care in dilatare →cresterea unghiului de bifurcatie a traheei( are aspect liniar).


a. Gradul I - dublu contur concentric

b. Gradul II - dublu contur excentric

c. Gradul III - arc inferior, AS nu ajunge la diafragm

Marirea AS- Radiografie PosteroAnterioara:

conturul inferior drept al inimii

urechiusa stanga

diametrul transvers

orizontalizarea bronhiei stg.

unghiul bifurcatiei traheei > 75 0

Incarcarea vascularizatiei pulm.

Marirea AS -Radiografie PA→ AS gradul I

→ AS Gradul II

→AS Gradul III

a2) ATRIU DREPT:



  1. PA - bombarea arcului inferior drept, cu contur inferior drept
  2. OAS - bombarea arcului antero-superior marirea VS - PA

b) DILATAREA(MARIREA) VENTRICULILOR:



b1)Marirea VS- in PA→arc inferior stang bombat > ½ diafragm


A. predominanta dilatatieiB. predominanta hipertrofiei

Marirea VS in PA- Dg. pozitiv (calitativ) :

PA

TS

OAS

Dg. de severitate (cantitativ) :

TS (mariri incipiente, mici)

OAS



b2)marirea VD

PA - ridica apexul, "coeur en sabot", bombarea TAP

LL ocuparea spatiului retrosternal pana la disparitia lui

OAS - reducerea spatiului retrosternal

OAD - conul pulmonarei si VD bombeaza anterior


c) Aorta-Masurarea arterei pulmonare in PA - arcul II 2/3 sup


Valori normale ale indicelui Arterio-bronsic (Woytowicz):

= <16 mm

= <15 mm


Valvulopatii

-Metode:

Radiografia

Radioscopia/ fluoroscopia

Ecografia transtoracica

ETE

Cateterism cardiac

IRM

CT

1.Stenoza mitrala= micsorarea orificiului mitral(ingustarea lumenului).

- etiologie : boala reumatica, cauze obstructive AV ( tromb, tumora, mixom)

- M:F = 1:8

- patogeneza: dilatare AS+Modificari radio-imagistice corelate

hipertensiune venoasa pulmonara

hipertensiune pulmonara mixta

hipertrofie VD

insuficienta tricuspidiana

insufucienta cardiaca dreapta



- marire AS + urechiusa

- incarcarea circulatiei pulmonare


2. Insuficienta mitrala= incontinenta valvei mitrale

- organica - leziuni - reumatice, degenerative, infectioase, ischemice, congenitale, traumatice

- functionala - secundar dilatarii VS



3. Insuficienta aortica= inchidere incompleta a valvulelor sigmoide aortice in diastola

- patogeneza : hipertrofiere si dilatare a VS

- marirea VS ( PA si OAS)Ecocord: + regurgitare

- largirea AO, buton Ao proeminent

- arc mijlociu concav


4.Stenoza aortica = micsorarea orificiului aortic

- patogeneza : cantitate mica de sange in sistola in aorta incipient → hipertrofie Vs,apoi dilatare V cresterea presiunii jetului VS- Ao dilatatie.


Aspectul cordului in afectiunile miocardice poststenotica.

= afectare a miocardului de origine ischemica, dismetabolica

- marire globala a cordului, toate cavitatile

- modificarea formei cordului- " culcat pe diafragm"

- imobilitatea formei cordului in manevre speciale

- pulsatii cardiace prezente, dar mici

- semne ale afectiunii de baza ; HTA, ATS +/- semne de insuficienta cardiaca

CORDUL IN PERICARDITE:= afectare a pericardului : colectie→ ingrosare fibroasa→ingrosare calcara→ingrosare tumorala.

- modificarea dimensiunilor cordului - mare ( colectie - tumora)

- mica (peric . constrictiva)

modificarea formei cordului - disparitia arcurilor cardiace

imobilitatea formei cordului in manevre speciale

pulsatii cardiace absente / reduse

semne ale afectiunii de baza

+/- semne de insuficienta cardiaca miocardice

Pericardite exudative- cu lichid →cordul este rotund ca o minge, cu opacitate omogena, unghiurile frenice sunt ascutite, circulatia pulmonara este redusa.→ECOCORD


PericarditaMiocardita


Pericardita cronica-Constrictiva = Cordul Panter imagine radiografica- cord globulos cu contur opac.

- simfiza foitelor pericardice cu calcifieri si fibroza determina pulsatii cu amplitudine mica , impiedica diastola,determina staza anterograda.



Calcifieri pericardice- Ca+fibrina


ALTE INVESTIGATII:

ECOGRAFIE- se evidentiaza CA.

CT- sunt structuri hiperdense

RMN- zonele de Ca NU AU SEMNAL

Malformatii congenitale cardiace /copii = tehnici neinvazive !!!+ imagini Canal atrio-ventricular com IRM si Persistenta de canal arterial -CT


Examinarea radio-imagistica a arterelor si venelor

Metode de investigatie vasculara-Arteriografia

1.Timpi circulatori:

TIMP ARTERIAL- la injectarea substantei

TIMP ARTERIOLAR+TIMP PARENCHIMATOS (CAPILAR) in spalarea substantei

TIMP VENOS (FLEBOGRAFIC)- in parenchim

Timpul arterial-opacifierea trunchiului arterei explorate si ramurilor principale.

- durata (cateva sec.) este variabila, depinde de mai multi factori:

- artera propriu-zisa (sediu, calibru,..)

- cantitatea de produs de contrast injectat

- debitul de injectare

-arterele au : - un traiect variabil, precizat de anatomie

- tonalitate omogena

- margini nete, liniare, aproape paralele

- diminuare brusca de calibru la emisia colaterale

Timpul flebografic-rezulta din drenajul prin vene a sangelui opacifiat.

- deseori greu de evidentiat datorata dilutiei mari

- uneori se confunda sau coexista cu timpul parenchimatos,

datorita fenomenului de retentie a substantei de contrast

metoda ideala de examinare a acestui timp circulator este angiografia cu substractie digitala


Patologie arteriala

1.Obliterare acuta

ETIOLOGIE :

embolii arteriale

tromboza acuta

disectia peretelui arterial(traumatic sau spontan)

compresiunea externa

spasmul arterial (traumatism, iatrogen, droguri)

modificari hemodinamice

anevrismul sau plagile ulcerate ale arterelor mari

2.Arteriopatia aterosclerotica= ateroame parietale arteriale, determinand stenoze, obliterari arteriale;

= clinic: claudicatie intermitenta, durere, paloarea teg., ulceratii, necroze, lipsa pulsului

-frecventa mare in a doua jumatate a vietii

- intereseaza in general toate arterele, cu predominenta aorta, marile vase si arterele membrelor inferioare

Caracterele radiologice ale vaselor aterosclerotice:

neregularitati parietale

frecventa mare a stenozelor

obstructii vasculare (tromboze)

circulatie colaterala in general bine dezvoltata

dilatari poststenotice sau anevrismale (aorta)

calcifieri in peretele arterial



Ateroscleroza - ecografie+ imagini -Placa aterom- stenoza, Placa aterom- stenoza,Stenoza doppler +pulsat.

- la placile de aterom nu ajunge substanta de contrast.


Ateroscleroza / CT

Arteriopatii / Trombangeita obliteranta (b.Buerger

Mai rara decat ateroscleroza

Intereseaza barbati, fumatori

Apare la varsta tanara

Intereseaza vasele mici terminale

Prognostic rau


Caracterele radiologice ale vaselor:

Artere cu calibru regulat diminuat in diametru

Aspect spiralat

Tromboze etajate pe arterele mici

Circulatie colaterala saraca


Boli arteriale congenitale:

Coarctatia -stenoza a Ao toracice - ingustarea aortei ce a determinat o regiune istmica.

asociere cu alte malformatii (ex sdr. Turner)

la adult dezvoltarea circulatiei colaterale

Metode investigatie:

Ecografie

Angiografie

Cateterism

IRM, CT


Afectiunile aortei

1.Anevrismul Ao= Crestera, dilatarea calibrului vascular venos sacciform sau fusiform.


AA ascendenta


AA descendenta


- etiologie: congenital, micotic, ATS, sifilis, necroza chistica a mediei, inflamatii, HTA)

- complicatii > disectia / ruptura- urgenta

- adevarat / pseudoanevrism- urgenta

- M:F = 3:1 (Ao toracica), 5:1 (abdominala)

- varsta > 60 ani

+ imagine -Anevrism de aorta abdominala trombozat


2.Disectia aortei= fisura in peretele aortei.

Clasificare Stanford:


Disectia aortei-tip A, I - urgenta chirurgicala

Disectie aorta - tip B

Tehnici de investigatie:

Ecografia transtoracica si abdominala

Ecografia transesofagiana

CT

IRM

Angiografia

+ imagini


Stenoza- ingustarea lumenului.

Obstructie- inghiderea lumenului.

Dilatari in vase-anevrism.

Disectie- fisura in perete.


Metode de explorare a sistemului venos

Ecografia 2D, Doppler, pulsat

CT

IRM

Flebografia

Patologie venoasa-VARICE,OBSTRUCTII VENOASE, COMPRESIUNI EXTRINSECI

VARICE dilatari ale venelor care devin mai groase, sinoase

etiologie: - congenitale- dobindite, obstacol in amonte

- se observa in general la membrele inferioare, dar pot exista la toate nivelele.



Politica de confidentialitate


creeaza.com logo mic.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.