Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice




Acasa » legislatie » administratie
Consiliul local

Consiliul local




Consiliul local

1. Componenta si constituirea consiliilor locale

Consiliile locale sunt autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase, in conditiile legii (Constitutia Romaniei, art.121 alin.1). Prin urmare, consiliul local este o autoritate autonoma a administratiei locale.

Componenta si constituirea consiliilor locale este reglementata in Legea 215/2001, Cap.2, Sectiunea 1.

Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Numarul membrilor se stabileste in functie de populatia comunei sau orasului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la 1 ianuarie a anului in curs sau, 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile, prin ordin al prefectului. Acest numar poate fi cuprins intre 9 (pentru localitati cu pana la 3.000 de locuitori) si 27 (pentru localitati cu peste 400.000 locuitori), iar pentru municipiul Bucuresti este 31.




Candidaturile se depun de catre partide sau aliante politice constituite potrivit legii. Se pot depune candidaturi si de catre aliantele electorale constituite in conditiile legii, de catre organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, conform legii, precum si candidaturi independente.

O persoana poate candida pentru un singur consiliu local si un singur consiliu judetean si numai pentru o singura functie de primar sau de presedinte al consiliului judetean. Candidatura se poate depune simultan pentru mai multe din aceste functii.

Pentru alegerea consilierilor, fiecare comuna, oras, municipiu si subdiviziune administrativ‑teritoriala constituie o circumscriptie electorala.

Propunerile pentru candidati se fac pe circumscriptii electorale. Ele se depun la birourile electorale de circumscriptie, cel mai tarziu cu 30 de zile inaintea datei alegerilor. Candidatii independenti trebuie sa fie sustinuti de minimum 1% din numarul total al alegatorilor inscrisi pe liste/numarul de consilieri ce pot fi alesi in localitatea respectiva, dar nu mai putin de 50 in cazul comunelor, 100 in cazul localitatilor urbane de rangul II si III si de 1.000 in cazul judetelor, municipiului Bucuresti, sectoarelor municipiului Bucuresti si localitatilor urbane de rangul I[1].

Opiniile alegatorilor se exprima pe buletinul de vot, al carui model se stabileste de Guvern. Alegerile pentru consilieri sunt valabile indiferent de numarul alegatorilor care au participat la vot. Repartizarea mandatelor se face potrivit art. 96 din Legea nr. 67/2004 republicata.

Biroul electoral de circumscriptie elibereaza certificatul doveditor al alegerii fiecarui consilier ales. Legea nr. 67/2004 consacra importante garantii juridice in scopul asigurarii respectarii legalitatii in alegeri, in capitolul V „Contraventii si infractiuni”.

Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul judetean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucuresti, impreuna cu intampinarile, contestatiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, formand cate un dosar, sigilat si semnat de presedinte si de membrii biroului electoral de circumscriptie, se inainteaza consiliului local, respectiv consiliului judetean sau, dupa caz, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in vederea validarii mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicata. Astfel, potrivit art. 31 din Legea nr. 215/2001 pentru validarea mandatelor se alege prin vot deschis o comisie de validare, formata din 3 5 consilieri. Comisia va functiona pe toata durata mandatului Consiliului local.

Principalele atributii ale comisiei sunt examinarea legalitatii alegerii fiecarui consilier si propunerea spre validare sau invalidare a mandatelor de catre consiliu.

Se va propune invalidarea mandatului numai daca se constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea consilierului s a facut prin frauda electorala, constatata in conditiile legii privind alegerile locale.

Validarea sau invalidarea se face in ordine alfabetica, cu votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti la sedinta. Nu participa la vot persoana al carei mandat se supune validarii ori invalidarii.

Hotararea de validare sau invalidare a mandatului poate fi atacata de cei interesati la instanta de contencios administrativ in termen de 5 zile de la adoptare sau, in cazul celor absenti de la sedinta, de la comunicare, fara a fi necesara procedura prealabila. Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile. Hotararea instantei este irevocabila[2].

Aceeasi procedura se aplica si in cazul validarii candidatilor declarati supleanti. Pot fi validati numai candidatii declarati supleanti care, la data validarii, fac dovada faptului ca sunt inscrisi in partidul politic, alianta politica sau alianta electorala pe a carei lista au candidat in alegeri.

Calitatea de consilier este incompatibila cu anumite functii sau calitati.

Legea nr. 161/2003[3] in Cartea 1, Titlul IV, Capitolul 3, Sectiunea 3, art. 88, 89 prevad expres ca sunt incompatibile cu calitatea de consilier:

- functia de primar sau viceprimar[4];

- functia de prefect sau subprefect;

- calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca in aparatul de specialitate al consiliului local respectiv sau in aparatul de specialitate al consiliului judetean ori al prefecturii din judetul respectiv;

- functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile comerciale de interes local infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judetean respectiv sau la regiile autonome si societatile comerciale de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ‑teritoriala respectiva;

‑ functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala de interes local ori la o societate comerciala de interes national care isi are sediul sau care detine filiale in unitatea administrativ‑teritoriala respectiva;

‑ functia de reprezentant al statului la o societate comerciala care isi are sediul ori care detine filiale in unitatea administrativ‑teri­toriala respectiva;

‑ calitatea de deputat sau senator;

- functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora;

- calitatea de actionar semnificativ la o societate comerciala infiintata de consiliul local, respectiv de consiliul judetean; incompatibilitatea exista si in situatia in care sotul sau rudele de gradul I ale alesului local detin calitatea de actionar semnificativ la unul dintre agentii economici prevazuti la alin. (1) al art. 89.

Prin actionar semnificativ se intelege persoana care exercita drepturi aferente unor actiuni care, cumulate, reprezinta cel putin 10% din capitalul social sau ii confera cel putin 10% din totalul drepturilor de vot in adunarea generala.

Se prevede totodata ca o persoana nu poate exercita in acelasi timp un mandat de consilier local si un mandat de consilier judetean.

Tot in sfera incompatibilitatilor, Legea 161/2003 prevede ca acei consilieri locali si consilieri judeteni care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ‑teritoriale nu pot incheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate in subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societatile comerciale infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective. Aceste prevederi se aplica si in cazul in care functiile sau calitatile respective sunt detinute de sotul sau rudele de gradul I ale alesului local.

Alte incompatibilitati pot fi stabilite prin lege.

Incompatibilitatea intervine numai dupa validarea mandatului. Consilierul poate renunta la functia detinuta inainte de a fi ales in functia care atrage starea de incompatibilitate sau in cel mult 15 zile de la alegerea in aceasta functie . Incompatibilitatea se constata, conform Legii nr. 144/2007, de catre Agentia Nationala Pentru Integritate. Actul de constatare este supus controlului judecatoresc (art.1 alin.1). Actul de constatare definitiv este comunicat consiliului local pentru a lua masurile corespunzatoare (art. 48 alin.2 lit. h).

Legea nr. 161/2003 stipula ca, in situatia in care alesul local aflat in stare de incompatibilitate nu renunta la una dintre cele doua functii incompatibile in termenul prevazut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constata incetarea de drept a mandatului de ales local la data implinirii termenului de 15 zile sau, dupa caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unitatii administrativ‑teritoriale. Orice persoana poate sesiza secretarul unitatii administrativ‑teritoriale. Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta. Urmare a ordinului prefectului se va proceda la validarea mandatului unui supleant.

Prin Legea nr. 393/2004[6] privind statutul alesilor locali, s-a dispus ca in toate cazurile de incetare de drept a functiei de consilier, inclusiv cazul incompatibilitatii, aceasta se constata de catre consiliul local prin hotarare, la propunerea primarului sau a oricarui consilier. Aceasta din urma formulare, revine, din pacate, la versiunea stabilita initial prin Legea nr. 215/2001. Ulterior adoptarii acestei legi, s-au constatat situatii in care, chiar daca unii consilieri erau incompatibili, consiliul local refuza adoptarea unei hotarari de constatare a incetarii de drept a mandatului, din motive politice. Legea 161/2003 a constituit un progres, trecand in sarcina prefectului aceasta constatare, modificare binevenita mai ales in contextul in care incepand cu anul 2006 prefectul a devenit inalt functionar public nefiind subordonat politic. Din pacate, asa cum aratam anterior, prin Legea 393/2004, s-a revenit la formula care permite abuzuri in exercitarea calitatii de consilier local datorita subordonarii politice a consilierilor, posibilitatea de abuz fiind totusi atenuata prin constatarea starii de incompatibilitate de catre Agentia Nationala Pentru Integritate.

Constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor prefectul convoaca pe consilierii validati, pentru sedinta de constituire. Pot participa la aceasta sedinta prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul, chiar daca procedura de validare a mandatului sau nu a fost finalizata.

Sedinta este legal constituita daca participa majoritatea consilierilor alesi si validati. Daca aceasta majoritate nu este intrunita, sedinta se va organiza peste 3 zile, in aceleasi conditii, la convocarea prefectului. Daca nici la a doua convocare nu se realizeaza majoritatea, se procedeaza de catre prefect la o noua convocare, peste alte 3 zile.

Daca in urma ultimei convocari nu se intruneste majoritatea ceruta, datorita absentei fara motive temeinice a unor consilieri, instanta va declara vacante, prin hotarare, locurile consilierilor alesi care au lipsit nemotivat la oricare din cele 3 convocari.

Absenta consilierilor de la sedinta de constituire se considera motivata daca se face dovada ca a fost cauzata de o boala sau evenimente de forta majora.

Sesizarea instantei se face de catre prefect, in termen de 3 zile de la data sedintei, pe baza procesului-verbal de sedinta intocmit de secretarul unitatii administrativ-teritoriale. Hotararea instantei se pronunta in maximum 3 zile de la primirea sesizarii si poate fi atacata cu recurs la instanta competenta. Locurile vacante sunt ocupate e supleanti. Daca nu este posibil ca toate locurile vacante sa fie ocupate cu supleanti, se organizeaza alegeri partiale pentru completare, potrivit legii.

Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier, asistat cei mai tineri doi consilieri.

Consilierii ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului local un juramant, conform art. 32 alin.1 Legea 215/2001(„Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac, cu bunacredinta, tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orasului, judetului). Asa sa‑mi ajute Dumnezeu!”). Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.

Consilierii care refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisionati de drept.

In situatiile in care un consilier declarat ales renunta la mandat inainte de validare, sau refuza sa depuna juramantul, se supune validarii mandatului primul supleant inscris pe lista partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale respective, daca pana la validare este confirmata in scris apartenenta la partid.

Daca numarul consilierilor scade sub jumatate plus unu si locurile vacante nu pot fi completate cu supleanti, se vor organiza alegeri pentru completare in conditiile legii.

Consiliul local este legal constituit dupa validarea mandatelor si depunerea juramantului de catre majoritatea consilierilor. Constituirea se constata prin hotarare, adoptata cu majoritatea consilierilor locali validati.

Dupa declararea ca legal constituit consiliul local alege dintre membrii sai, prin votul deschis al majoritatii consilierilor in functie , pe o perioada de cel mult 3 luni, un presedinte de sedinta. Acesta va conduce lucrarile si va semna hotararile adoptate de consiliu. Presedintele de sedinta poate fi schimbat din functie la initiativa a cel putin 1/3 din numarul consilierilor, cu votul majoritatii consilierilor in functie (majoritate absoluta).

Dupa constituire, consiliul local isi organizeaza comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate. Pot fi membrii in aceste comisii numai consilieri. Fiecare comisie de specialitate isi alege un presedinte si un secretar. Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local. Prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002[7] a fost aprobat Regulamentul cadru – orientativ de functionare a consiliilor locale, care cuprinde informatii mai detaliate in legatura cu aceste comisii.

Conform Legii 215/2001, atributiile comisiilor de specialitate sunt analizarea si avizarea proiectelor de hotarare din domeniul lor de activitate. Comisiile lucreaza in plen si iau hotarari cu votul majoritatii membrilor lor (majoritate absoluta).

Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa primarului, comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada determinata. Obiectivele si perioada de desfasurare a activitatilor acestor comisii se stabilesc prin hotarare a consiliului local. Membrii comisiei actioneaza in limitele stabilite prin hotarare.

Consiliile locale pot organiza,din proprie initiativa sau din initiativa primarului, comisii mixte formate din consilieri locali, functionari publici si alti specialisti, pe perioada determinata. Aceste comisii vor fi create atunci cand consiliul are in vedere solutionarea unor probleme complexe, care necesita cunostinte vaste de specialitate sau interdisciplinare. Componenta comisiilor mixte, obiectivele si perioada de desfasurare a activitatii acestora se stabilesc prin hotarari ale consiliului local. Sedintele comisiilor mixte sunt publice. Aceasta din urma dispozitie scoate in evidenta importanta problemelor ce sunt date in competenta acestor comisii, fiind necesara asigurarea transparentei deciziilor luate.

Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi in consiliile locale sunt reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc. Alegerea acestui delegat se face pe durata mandatului consiliului local, de catre o adunare sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei familii. Adunarea va fi convocata si organizata de catre primar si se va desfasura in prezenta primarului sau a viceprimarului. Conform art. 19 din Legea nr. 393/2004, mandatul delegatului satesc poate inceta de drept in aceleasi situatii ca si mandatul consilierului local, cu exceptia situatiei lipsei nemotivate de la mai mult de 3 sedinte ordinare consecutive si a celei schimbarii domiciliului intr-o alta localitate. Totodata, adunarea sateasca poate hotari oricand eliberarea din functie a delegatului satesc si alegerea unei alte persoane in aceasta functie.



2. Functionarea consiliilor locale

Consiliile locale functioneaza in conditiile legii ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice in comune si orase, conform art. 121 alin.2 din Constitutie.

Functionarea consiliului local este reglementata in Legea 215/2001, cap.2, sectiunea a 3‑a.

Mandatul consiliului este de 4 ani. El poate fi prelungit in caz de razboi sau catastrofa prin lege organica.

Consiliul isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou ales.

Consiliul ales in cursul unui mandat, ca urmare a dizolvarii consiliului, incheie mandatul precedentei autoritati a administratiei publice locale.

Forma de lucru a consiliului local este sedinta.

Sedintele ordinare se tin lunar la convocarea primarului, iar cele extraordinare ori de cate ori este nevoie. Sedintele extraordinare se organizeaza la cererea primarului sau a cel putin 1/3 din numarul membrilor consiliului .

Convocarea consiliului local se face in scris, cu cel putin 5 zile inaintea datei sedintei ordinare, sau, cu cel putin 3 zile inaintea datei sedintei extraordinare, prin intermediul secretarului unitatii administrativ‑teritoriale. Convocarea se poate face de indata in caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai orasului. In invitatia la sedinta se vor mentiona data, ora, locul desfasurarii si ordinea de zi a acesteia. Prezenta consilierilor la sedinte este obligatorie.

Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau orasului. In localitatile in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective. Publicitatea se asigura prin mass‑media sau orice alt mijloc de publicitate. In toate cazurile, convocarea se mentioneaza in procesul‑verbal al sedintei.

Sedintele consiliului local sunt legal constituite daca sunt prezenti majoritatea consilierilor in functie. Cauzele pentru care se considera ca absenta unui consilier este motivata se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local. Consilierul care absenteaza de doua ori consecutiv, fara motive temeinice, poate fi sanctionat in conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului local.

Primarul participa de drept la sedintele Consiliului local. El poate invita si alte persoane si are dreptul sa‑si exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.

La sedintele consiliului mai participa si delegatii satesti. Ei sunt invitati obligatoriu la discutarea problemelor satelor pe care le reprezinta, votul lor avand un caracter consultativ.

Sedintele consiliului local sunt publice.

Limba de desfasurare a lucrarilor consiliului este limba romana. In consiliile unde cel putin o cincime din numarul consilierilor apartin unei minoritati nationale, se poate folosi si limba materna a acestora, primarul fiind dator sa asigure traducerea in limba romana. Documentele sedintelor de consiliu se intocmesc numai in limba romana.

Alesii locali sunt obligati sa mentioneze expres situatiile in care interesele lor personale patrimoniale contravin celor generale, atunci cand voteaza asupra adoptarii unei hotarari de consiliu. Se considera ca un consilier are un interes personal intr-o anumita problema daca are posibilitatea sa anticipeze ca o decizie a consiliului local ar putea prezenta un avantaj pentru sine sau pentru sot/sotie, rude sau afini pana la gradul al doilea inclusiv, orice persoana fizica sau juridica cu care au o relatie de angajament - indiferent de natura acestuia, o societate comerciala la care detin calitatea de asociat unic, functia de administrator sau de la care obtin venituri, o alta autoritate din care fac parte, orice persoana fizica sau juridica – alta decat autoritatea din care fac parte – care a facut o plata catre acestia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora, o asociatie sau fundatie din care fac parte.

Consilierul care personal sau prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterii nu poate lua parte la deliberarea si adoptarea hotararii, sub sanctiunea nulitatii de drept a hotararii adoptate (art. 46 alin.2 din Legea nr. 215/2001).

La inceputul fiecarei sedinte, se aproba ordinea de zi, la propunerea celui care a cerut intrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amanate pana la sedinta urmatoare si numai cu votul majoritatii consilierilor prezenti. Scoaterea unui proiect de hotarare de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul initiatorului sau daca acesta nu este insotit de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului si raportul comisiei de specialitate a consiliului.

Problemele de pe ordinea de zi pot fi discutate numai daca exista raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al autoritatii publice locale si raportul comisiei de specialitate a consiliului. Din economia reglementarilor legislative se desprinde caracterul de aviz consultativ al acestor rapoarte care, sunt cerute de lege dar de continutul carora consiliul local nu este obligat sa tina seama.

Raportul compartimentului de resort va fi elaborat in termen de 30 de zile de la solicitarea initiatorului. Aceste materiale nu sunt necesare daca sedinta s‑a convocat in sedinta extraordinara sau in caz de forta majora si de maxima urgenta, ca atare, in mod este evident ca ele nu vor fi necesare nici in cazul proiectelor de hotarare cu care se suplimenteaza ordinea de zi.

Conform dispozitiilor art. 44 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, daca rapoartele prevazute de lege nu sunt intocmite in termen de 30 de zile de la inregistrarea proiectului, acestea se considera implicit favorabile. Coroborand aceste dispozitii cu cele privind scoaterea de pe ordinea de zi a proiectelor de hotarare care nu sunt insotite de rapoartele prevazute de lege, rezulta ca, daca proiectul de hotarare a fost inregistrat cu mai mult de 30 de zile inainte de data sedintei de consiliu in care se discuta adoptarea sa si nu este insotit de rapoartele cerute de lege, el nu va putea fi scos de pe ordinea de zi ci va fi discutat in conditiile in care rapoartele vor fi considerate implicit favorabile.

Dezbaterile din sedinte, precum si modul in care si‑a exercitat votul fiecare consilier se consemneaza intr‑un proces‑verbal, semnat de consilierul care conduce sedinta si secretarul unitatii administrativ‑teri­toriale. Procesul verbal va fi supus aprobarii consiliului local de catre secretar, in sedinta urmatoare. Pentru aceasta, secretarul pune la dispozitia consilierilor, inaintea sedintei urmatoare, in timp util, procesul verbal al ultimei sedinte. Consilierii au dreptul ca in sedinta in care se supune la vot procesul‑verbal, sa conteste continutul acestuia si sa ceara mentionarea exacta a opiniilor exprimate. Dupa aprobarea procesului‑verbal, acesta, impreuna cu documentele care au fost dezbatute in sedinta, se depun intr‑un dosar special al sedintei respective. Dosarul va fi numerotat, semnat si sigilat de consilierul care conduce sedinta si de secretar.

3. Atributiile consiliilor locale

Consiliul local are initiativa si hotaraste, cu respectarea legii, in probleme de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice locale sau centrale.

Principalele categorii de atributii ale consiliilor locale sunt prevazute in art. 36 alin.2 din Legea 215/2001:

atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local;

atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a localitatii;

atributii privind administrarea domeniului public si privat al localitatii;

atributii privind gestionarea serviciilor publice furnizate catre cetateni;

atributii privind cooperarea institutionala pe plan intern si extern.

Detalierea acestor categorii de atributii este facuta in urmatoarele aliniate ale aceluiasi articol.

Consiliul local poate indeplini orice alte atributii stabilite prin alte legi.

4. Actele consiliilor locale

In exercitarea atributiilor ce ii revin, consiliul local adopta hotarari.

Conform legii, proiectele de hotarari pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetateni. Redactarea acestor proiecte se face de catre cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitatii administrativ-teritoriale si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.

Hotararile consiliului local se adopta in general prin votul majoritatii celor prezenti Se adopta cu majoritate absoluta (majoritatea consilierilor in functie) hotararile privind bugetul local, contractarea de imprumuturi, stabilirea de impozite si taxe locale, participarea la programe de dezvoltare conform legii, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, cu persoane juridice romane sau straine. Se adopta cu majoritate calificata de 2/3 din numarul consilierilor locali in functie hotararile privind patrimoniul.

Pentru hotararile cu caracter normativ, votul este in general deschis. Consiliul local poate stabili ca unele hotarari sa fie luate prin vot secret. Hotararile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate intotdeauna cu vot secret, cu exceptiile prevazute de lege. Procedurile de votare se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local.

Hotararile consiliului local se semneaza de catre consilierul care conduce sedinta si se contrasemneaza pentru legalitate de secretar, dupa care, se comunica primarului si prefectului, de indata, dar nu mai tarziu de 10 zile lucratoare de la data adoptarii.

Daca presedintele de sedinta lipseste sau refuza sa semneze, hotararea consiliului local se semneaza de 3 – 5 consilieri locali.

Secretarul unitatii administrativ-teritoriale va refuza contrasemnarea hotararii in cazul in care considera ca aceasta nu este legala. El va depune in scris si va expune opinia sa motivata, care va fi consemnata in procesul-verbal al sedintei. Apreciem ca lipsa semnaturii secretarului unitatii administrativ-teritoriale, in conditiile mai sus descrise, nu afecteaza valabilitatea hotararii, altfel, ar insemna ca secretarul sa aiba un rol hotarator in adoptarea unei hotarari a consiliului local, fara ca opozitia sa pe motiv de nelegalitate a hotararii sa poata face obiectul controlului judecatoresc. Hotararea va putea fi insa atacata in contencios administrativ de prefect sau de persoana vatamata prin continutul ei, invocandu-se motivele de nelegalitate evidentiate de secretar.

Conform art. 123 din Constitutie, Prefectul poate ataca in fata instantei de contencios administrativ hotararea Consiliului local, daca o considera ilegala. Hotararea este suspendata de drept pana la solutionarea litigiului.

Hotararea consiliului local este prin excelenta un act administrativ, ea putand avea un caracter normativ sau individual.

Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica. Hotararile individuale produc efecte de la data comunicarii. Hotararile consiliului local pot produce efecte si de la o data ulterioara, mentionata in continutul lor.

5. Statutul juridic al consilierilor locali

Dupa 1990, statutul alesilor locali a fost reglementat initial prin legea administratiei publice locale, Legea nr. 69/1991 care ulterior a fost inlocuita cu Legea nr. 215/2001. Mai recent, a intrat in vigoare Legea nr. 393/2004 a statutului alesilor locali, care se refera atat la statutul celor alesi prin vot direct – consilieri locali si judeteni, primar si presedintele consiliului judetean – cat si la cei alesi prin vot indirect – viceprimar si vicepresedinte al consiliului judetean. Din pacate, multe din prevederile acestei legi se suprapun peste dispozitiile Legii nr. 215/2001, fie reluand aceste dispozitii intr-o exprimare usor diferita, fie abrogand tacit anumite dispozitii. Poate ca ar fi fost mai potrivit sa nu se emita o lege distincta ci sa fie modificata si completata Legea nr. 215/200, pentru a nu exista posibilitate de confuzii privind reglementarea statutului alesilor locali.

Mandatul consilierilor este de 4 ani.



Mandatul de consilier se suspenda de drept (art. 56 alin.1 Legea 215/2001) in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii trebuie comunicata de indata prefectului de catre instanta de judecata. Suspendarea se constata prin ordinul prefectului, care se comunica de indata consilierului si dureaza pana la incetarea masurii arestarii preventive. Consilierul gasit nevinovat are dreptul la despagubiri in conditiile legii.

Desi art. 56 al Legii nr. 215/2001 arata ca mandatul consilierului se suspenda de drept „numai” in conditiile acestui articol, conform prevederilor art. 82 al Legii nr. 393/2004, mandatul consilierului se suspenda de drept si in cazul nedepunerii declaratiei privind interesele personale in termenul prevazut de art. 79, legea omitand sa arate cine este competent sa constate incetarea mandatului si care este procedura.

Conform prevederilor art. 11 alin. 2 teza II din aceeasi Legea nr. 393/2004, mandatul consilierului se suspenda si atunci cand consilierul a fost insarcinat de consiliul din care face parte, de catre Guvern sau de catre Parlament cu exercitarea unei misiuni in tara sau in strainatate, pe durata misiunii. In acest din urma caz, din formularea legii nu rezulta ca mandatul se suspenda „de drept” insa nici nu se face mentiune despre modalitatea in care se constata suspendarea. In lipsa mentiunilor referitoare la competenta de a constata sau hotari suspendarea consilierului, apreciem ca, atat in cazul nedepunerii declaratiei de avere cat si in cazul incredintarii unei misiuni, ea revine consiliului local care poate adopta o hotarare prin care sa ia act sau respectiv sa hotarasca suspendarea mandatului consilierului, in aceleasi conditii care trebuie indeplinite si pentru constatarea incetarii de drept a mandatului pentru situatiile prevazute de art. 9 al Legii nr. 393/2004, in baza principiului „cine poate mai mult poate si mai putin”. Dispozitiile art. 48 alin. 2 lit. h) privind comunicarea constatarilor Agentiei Nationale de Integritate, legate de declaratia de avere a alesilor locali, catre consiliul loca sustin aceasta interpretare. Nu credem ca aceasta atributie ar putea reveni prefectului, cazul de suspendare pe motivul arestarii preventive fiind unul exceptional, cu o competenta de constatare a suspendarii de drept a mandatului consilierului expres prevazuta de lege.

Mandatul de consilier inceteaza de drept, inainte de termen (art. 9 alin. 2 Legea 393/2004), in urmatoarele cazuri:

demisie

incompatibilitate

schimbarea domiciliului intr‑o alta unitate administrativ‑teritoriala, dupa evidentierea acesteia in actul de identitate, potrivit legii;

lipsa nemotivata de la mai mult de 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului local;

imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia situatiilor prevazute de lege;

condamnarea prin hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate;

punerea sub interdictie judecatoreasca;

pierderea drepturilor electorale;

pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe a carei lista a fost ales;

deces

Cat priveste situatia imposibilitatii exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, intre exceptiile la care legea face referire apreciem ca se incadreaza si situatiile in care mandatul consilierului este suspendat, existand ordinul prefectului respectiv hotararea consiliului in acest sens.

Este exceptat de la incetarea de drept a mandatului consilierul care isi modifica domiciliul ca urmare a unei insarcinari cu exercitarea unei misiuni in tara sau strainatate date de catre consiliul din care face parte, de catre Guvern sau Parlament.

Incetarea de drept a mandatului de consilier se constata prin hotarare a consiliului local. Initiativa adoptarii hotararii poate apartine primarului sau oricarui consilier. Legea nr. 393/2004 impune ca hotararea prin care se ia act de situatia de incetare inainte de termen a mandatului si se declara vacant postul de consilier sa fie discutata in prima sedinta ordinara a consiliului de dupa ivirea situatiei. Apreciem ca termenul pentru discutarea hotararii este unul de recomandare, avand in vedere ca nu se prevede nici o sanctiune pentru nerespectarea lui. Conform art. 12 alin. 2 din Legea 393/2004, in toate cazurile, hotararea va avea la baza un referat constatator semnat de primar si secretarul localitatii, insotit de actele justificative.

In caz ca hotararea a avut ca motive schimbarea domiciliului, imposibilitatea executarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni, lipsa nemotivata de la mai mult de 3 sedinte consecutive, ori pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe a carei lista a fost ales, consilierul o poate ataca la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare (art. 9 alin. 4). Instanta este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile. In acest caz, procedura prealabila nu se mai efectueaza. Hotararea primei instante este definitiva si irevocabila. In ce priveste existenta starii de incompatibilitate, hotararea nu mai poate fi atacata in justitie, cata vreme, conform art.1 alin. 1 din Legea nr. 144/2007 controlul judecatoresc se poate exercita asupra actului prin care Agentia Nationala de Integritate a constatat existenta acestei situatii. In acest caz, hotararea consiliului local este doar o formalitate ce urmeaza constatarii starii de incompatibilitate.

In exercitarea functiei, consilierii locali sunt in serviciul colectivitatii locale, fiind ocrotiti de lege. Legea 215/2001 precizeaza ca, in asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor acestia indeplinesc o functie de autoritate publica, beneficiind de dispozitiile legii penale cu privire la persoanele care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat (art.23). Legea nr. 393/2004 contine dispozitii similare in art. 20 alin.1 si art. 23 alin.3, adaugand in plus ca de protectia legii penale se bucura si membrii familiei alesului local – sot, sotie si copii – in cazul in care agresiunea impotriva acestora urmareste nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului local in legatura cu exercitarea mandatului sau. Dispozitiile au in vedere faptul ca in Codul penal este incriminat ca infractiune ultrajul (art. 239). Din pacate, prin dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2002 a fost abrogat art. 238 al Codului penal care incrimina infractiunea de ofensa adusa autoritatii, diminuandu-se astfel protectia demnitarilor publici .

Legea 393/2004 mai garanteaza libertatea de opinie si de actiune in exercitarea mandatului alesului local, dispunand si ca alesii locali nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. Retinerea, arestarea sau trimiterea in judecata penala a alesilor locali, precum si faptele savarsite care au determinat luarea masurilor se aduc la cunostinta atat a autoritatii administratiei publice din care fac parte, cat si prefectului, in termen de cel putin 24 de ore, de catre organele care au dispus masurile respective.

Alesii locali au dreptul la initiativa in promovarea actelor administrative, individual sau in grup. Drepturile pecuniare ale consilierilor sunt reglementate in art. 34 si 36 ale legii.

Legea nr. 393/2004 contine si dispozitii privind unele drepturi ale consilierilor locali (art. 34-36, art. 40), cum sunt, acordarea indemnizatiilor de sedinta, decontarea cheltuielilor facute in exercitarea mandatului, posibilitatea de a cumula drepturile banesti rezultate din exercitarea mandatului cu pensia sau alte venituri. Legea mai prevede ca pentru sedintele organizate in mod exceptional in timpul programului de lucru al consilierilor, acestia se considera de drept invoiti, fara a le fi afectate drepturile salariale sau alte drepturi ce le revin potrivit legii de la locul de munca. Consilierii au dreptul la plata cursurilor de pregatire, formare si perfectionare profesionala organizate de institutii specializate, in decursul mandatului, conform hotararii consiliului local. Alesii locali au dreptul de acces la orice informatie de interes public, fara ingradiri, autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile, serviciile publice precum si persoanele juridice de drept privat fiind obligate sa asigure informarea corecta a alesilor locali, potrivit competentelor ce le revin, asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes local. Totodata, alesii locali au dreptul la asociere iar structurile asociative ale alesilor locali au dreptul de a fi consultate de catre autoritatile administratiei publice centrale in toate problemele de interes local.

Aceeasi lege stabileste si numeroase obligatii ale alesilor locali, referindu-se si la consilierii locali, unele decurgand din norme juridice, altele decurgand din normele sociale carora aceasta lege le confera forta juridica. Astfel:

alesii locali care au indeplinit misiuni oficiale, sunt obligati sa prezinte, la prima sedinta ordinara de consiliu organizata dupa indeplinirea misiunii, un raport privind deplasarea efectuata, sub sanctiunea suportarii cheltuielilor de deplasare;

in indeplinirea mandatului alesii locali trebuie sa manifeste buna-credinta si fidelitate fata de colectivitatea care i-a ales;

pe langa obligatia de a respecta Constitutia si legile tarii, alesii locali au obligatia de a respecta regulile de curtoazie si disciplina si sa nu foloseasca in cuvantul lor sau in relatiile cu cetatenii cuvinte injurioase, ofensatoare sau calomnioase; trebuie sa dea dovada de cinste si corectitudine, sa nu pretinda pentru sine sau pentru altul bani sau alte foloase materiale, au obligatia la probitate si discretie profesionala avand in acelasi timp obligatia de a aduce la cunostinta cetatenilor toate faptele si actele administrative care intereseaza colectivitatea locala;

periodic, cel putin o data pe trimestru, alesii locali au obligatia sa organizeze intalniri cu cetatenii, sa acorde audiente si sa prezinte in consiliul local o informare privind problemele ridicate de cetateni;

alesii locali au obligatia de perfectionare a pregatirii in domeniul administratiei publice locale, urmand cursuri de pregatire. Formare si perfectionare organizate in acest scop de institutiile abilitate;

participarea la sedintele consiliului sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte este obligatorie pentru consilieri, cu exceptia situatiilor prevazute in regulamentul de functionare si a situatiei in care consilierul se afla in indeplinirea unei misiuni oficiale;

alesii locali nu pot face uz si nu se pot prevala de aceasta calitate in exercitarea unei activitati private.

In termen de 15 zile de la data la care consiliul local a fost declarat ca fiind legal constituit, interesele personale ale alesilor locali trebuiesc facute publice, printr-o declaratie pe proprie raspundere. Declaratia este depusa in dublu exemplar la secretarul localitatii, un exemplar fiind pastrat de secretarul localitatii intr-un dosar special denumit registru de interese iar celalalt se transmite secretarului general al prefecturii, fiind pastrat in registrul general de interese. In declaratia de interese alesii locali trebuie sa specifice: functiile detinute in cadrul societatilor comerciale, asociatiilor si institutiilor publice; veniturile obtinute din colaborarea cu orice persoana fizica sau juridica si natura colaborarii respective; participarea la capitalul societatilor comerciale, daca aceasta depaseste 5% din capitalul societatii; participarea la capitalul societatilor comerciale daca aceasta nu depaseste 5% din capitalul societatii, dar depaseste valoarea de 10.000 RON; asociatiile si fundatiile ai caror membrii sunt; bunurile imobile detinute in proprietate sau in concesiune; functiile detinute in cadrul societatilor comerciale, autoritatilor sau institutiilor publice de catre sot/sotie; bunurile imobile detinute in proprietate sau in concesiune de catre sot/sotie si copii minori; lista proprietatilor detinute pe raza unitatii administrativ-teritoriale din ale caror autoritati ale administratiei publice locale fac parte; cadourile si orice beneficii materiale sau avantaje facute de orice persoana fizica ori juridica, legate sau decurgand din functia detinuta in cadrul autoritatii administratiei publice locale (orice cadou sau donatie primita de alesii locali intr-o ocazie publica sau festiva devin proprietatea acelei institutii sau autoritati) orice alte interese, stabilite prin hotarare a consiliului local.

In ce priveste raspunderea consilierilor, Legea nr. 393/2004 prevede in art. 56: „Consilierii raspund in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului, precum si solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte si pentru hotararile pe care le-au votat” . Pentru a proteja pe consilierul care a votat impotriva unei hotarari pe care a apreciat-o corect ca fiind nelegala sau care a lipsit atunci cand s-a votat o hotarare care s-a dovedit nelegala, legea prevede ca in procesul‑verbal al sedintei consiliului local va fi consemnat rezultatul votului iar la cererea consilierului votul sau va fi consemnat in mod expres.

Acest text trebuie coroborat cu prevederile art. 128 din Legea nr. 215/2001 si art. 55 din Legea nr. 393/2004, conform caruia autoritatile administratiei publice locale raspund, dupa caz, administrativ, civil sau penal, in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii.



In literatura de specialitate s‑a apreciat[11] ca este vorba, mai concret despre raspundere administrativ‑disciplinara, administrativ‑pa­tri­moniala si penala. Pentru modul cum consilierul isi indeplineste mandatul poate fi antrenata si raspunderea politica.

Raspunderea administrativ‑disciplinara se poate concretiza prin:

declararea vacanta a postului de consilier;

suspendarea din functie;

alte sanctiuni prevazute de Legea nr. 393/2004: avertismentul; chemarea la ordine; retragerea cuvantului; eliminarea din sala de sedinta; excluderea temporara de la lucrarile consiliului si ale comisiei de specialitate pentru cel mult doua sedinte consecutive; retragerea indemnizatiei de sedinta pentru 1-2 sedinte.

Legea contine prevederi privind aplicarea gradata a sanctiunilor si procedura de aplicare a lor. Excluderea temporara si retragerea indemnizatiei se hotarasc de catre consiliu prin hotarare, in timp ce celelalte sanctiuni prevazute in art. 57 alin.1 al Legii nr. 393/2004, se aplica de presedintele de sedinta. Pentru excluderea de la sedinte, consiliul hotaraste in baza unui raport intocmit de comisia de specialitate care se ocupa de problemele juridice, raport intocmit dupa efectuarea unor cercetari si ascultarea explicatiilor furnizate de cel in cauza. Excluderea de la sedinte are drept consecinta si neacordarea indemnizatiei de sedinta pentru perioada pentru care a fost aplicata sanctiunea. Totodata, pe perioada aplicarii sanctiunii, consilierii sunt scosi din cvorumul de lucru.

Consilierilor le mai pot fi aplicate sanctiuni prevazute in regulamentul de functionare a consiliului.

Desi legea nu face nici o mentiune expresa privind posibilitatea consilierului de a contesta in instanta o sanctiune aplicata printr-o hotarare a consiliului local, apreciem ca, in virtutea dispozitiilor Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, consilierul are aceasta posibilitate, solicitand si suspendarea efectelor actului administrativ atacat pana la solutionarea litigiului.

In ce priveste raspunderea civila, s‑a argumentat[12] ca aceasta nu este asimilabila cu raspunderea civila de drept privat. Consilierii sau titularii de functie publica sunt purtatori de autoritate, prin vointa lor se realizeaza vointa autoritatii administratiei publice, fiind asimilati din acest punct de vedere, cu functionarii publici. Ca atare, raspunderea consilierilor pentru pagubele cauzate prin hotararile ilegale ale consiliului este o raspundere specifica dreptului administrativ (dreptului public), deci o raspundere administrativ‑patrimoniala.

Legea 393/2004 prevede expres o situatie de raspundere penala, aratand ca fapta alesilor locali de a face declaratii privind interesele personale, care nu corespund adevarului, constituie infractiunea de fals in declaratii si se pedepseste potrivit Codului penal. Este o determinare expresa a continutului infractiunii raportat la obligatia alesilor locali de a depune declaratia de interese, cu toate ca, si in lipsa acesteia, conduita descrisa s-ar fi incadrat in continutul infractiunii, asa cum este descrisa de codul penal.

6. Dizolvarea consiliului local

Legea 215/2001 prevede 3 situatii pentru care Consiliul local se considera dizolvat de drept si o situatie in care aceasta autoritate este dizolvata optional, prin referendum.

Dizolvarea de drept intervine in una din urmatoarele situatii:

consiliul local nu se intruneste timp de 2 luni consecutive;

consiliul local nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare;

numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin supleanti.

In toate aceste situatii, primarul, viceprimarul, secretarul, sau orice persoana interesata, sunt competenti sa sesizeze instanta de contencios administrativ cu privire la existenta uneia din situatiile mai sus mentionate.

Conform dispozitiilor art. 55 alin.2 din Legea nr. 215/2001, instanta se pronunta prin hotarare definitiva care se comunica prefectului. Apreciem ca hotararea se comunica atat partilor (cel care a sesizat instanta si consiliul local) cat si prefectului. Hotararea fiind definitiva (nu irevocabila) este susceptibila de a fi atacata cu recurs. Partile sunt indreptatite a li se comunica hotararea pentru a putea exercita aceasta cale de atac. Apreciem ca sensul comunicarii hotararii catre prefect este cel de a da posibilitatea acestuia sa ia masurile ce se impun in momentul ramanerii irevocabile a hotararii, respectiv organizarea de alegeri pentru un nou consiliu local. Prefectul nu este insa indreptatit sa atace hotararea instantei prin care s-a dispus dizolvarea consiliului local, nefiind parte intr-un asemenea litigiu.

Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat in conditiile legii. Cererea pentru organizarea referendumului se inainteaza prefectului, de catre cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale localitatii.

Prefectul, prin ordin, numeste o comisie care se va ocupa de organizarea referendumului. Din comisie fac parte cate un reprezentant al prefectului, primarului, consiliului local, consiliului judetean si un judecator de la judecatoria in raza careia se afla localitatea. Institutia prefectului asigura secretarul comisiei.

Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total al cetatenilor cu drept de vot . Activitatea consiliului local inceteaza daca s-au pronuntat in acest sens cel putin jumatate plus unu din numarul total al voturilor valabil exprimate.

Cheltuielile pentru organizarea referendumului se suporta din bugetul local.

In termen de 90 de zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus dizolvarea consiliului local, sau de la validarea rezultatului referendumului, dupa caz, se va organiza alegerea unui nou consiliu local. Data va fi stabilita de Guvern, la propunerea prefectului.

Pana la constituirea noului consiliu local, primarul sau, in absenta acestuia, secretarul localitatii ( viceprimarul este membru al consiliului local dizolvat) va rezolva problemele curente, potrivit competentelor ce-i revin.



Art. 44 alin.1 din Legea nr. 67/2004.

Procedura validarii consilierilor a cunoscut modificari. In varianta initiala a legii validarea era atributia comisiei de validare. Apoi, legea 215/2001 a fost modificata prin Legea nr. 286/2006 care a dispus si republicarea. Conform acestor modificari, validarea mandatelor consilierilor era atribuita judecatorului desemnat de judecatoria in raza careia se afla localitatea. Prin modificarile aduse legii nr. 215/2001 republicata de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 20/2008 s-a revenit la varianta initiala.

Prin Legea nr. 161/2003 au fost abrogate prevederile art. 30 din Legea nr. 215/2001 care reglementau incompatibilitatile pentru consilierii locali si consilierii judeteni.

Textul Legii nr. 161/2003 a fost abrogat tacit in parte, deoarece in conformitate cu dispozitiile art. 57 alin. 7 al Legii nr. 215/2001 asa cum a fost modificat prin Legea nr. 286/2006, viceprimarul isi pastreaza statutul de consilier local pe toata durata mandatului.

Art. 91 din Legea nr. 161/2003[5] in Cartea 1, Titlul IV, Capitolul 3, Sectiunea 4, mentioneaza ca dupa aparitia acestei legi, consilierul care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei sectiuni este obligat sa demisioneze din una dintre functiile incompatibile in cel mult 60 de zile de la intrarea in vigoare a legii.

Legea nr. 393 din 28 septembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004.

Ordonanta Guvernului nr. 35/2002 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002 si a fost aprobata cu modificari prin Legea nr. 673/2002 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002.

S-a aratat ca, in cazul in care initiativa de convocare apartine consilierilor, „decizia” privind convocarea trebuie emisa de primar. In cazul in care acesta ar refuza, conduita sa ar constitui infractiunea de abuz in serviciu. A se vedea in acest sens A. IORGOVAN, op.cit., vol. I, p. 486, nota de subsol 3.

Asupra consecintelor modificarilor aduse Codului penal prin modificarea textelor de lege care ocrotesc exercitiul functiilor si demnitatilor publice, a se vedea M. BADILA, Reglementari noi in materia dreptului penal. Considerente critice, in „Statul si dreptul – mutatii institutionale contemporane, conferinta internationala Sibiu, 2-3- iunie 2006”, Editura Universitatii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2006, p. 77.

Acest text de lege inlocuieste veche formulare din art. 53 al Legii nr. 215/2001 care arata ca: : „Consilierii raspund solidar pentru activitatea Consiliului local din care fac parte sau, dupa caz, in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului, precum si pentru hotararile pe care le‑au votat”.

A. IORGOVAN, op.cit., vol. I, p.493.

A. IORGOVAN, op.cit., vol. I, p.494, nota de subsol 1.

Conditia apare extrema daca avem in vedere ca pentru demiterea Presedintelui Romaniei, conform dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 3/2000 nu este prevazuta o atare necesitate, rezultatul fiind adoptat cu majoritatea voturilor celor care s-au prezentat la urne.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




SOLUTII DE INFORMATIZARE A SISTEMULUI DE COLECTARE A IMPOZITELOR SI TAXELOR
Primaria
EFECTELE ACTELOR ADMINISTRATIVE
Identificarea autoritatilor administratiei publice locale in cadrul normelor legii fundamentale
Primarul
ACTUL ADMINISTRATIV. DEFINITIE, TRASATURI
FORTA JURIDICA A ACTELOR ADMINISTRATIVE Actul administrativ l-am definit ca forma juridica principala de activitate a administratiei publice
Consiliul local




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu