Romania conector strategic pentru securitatea la marea neagra

ACADEMIA NATIONALA DE INFORMATII

MASTERAT: MANAGEMENTUL INFORMATIILOR PENTRU SECURITATE NATIONALA

DISCIPLINA: SECURITATE NATIONALA SI EUROATLANTICA

ROMANIA CONECTOR STRATEGIC PENTRU SECURITATEA LA MAREA NEAGRA

INTRODUCERE.

Conectorul[1] este cel care leaga, este piesa cu ajutorul careia se stabileste o legatura conectiva. Conectorul mai poate fi definit si altfel, ca fiind cel care conecteaza, care leaga, aparatul care stabileste o legatura. Verbul a conexa inseamna a lega impreuna, a alatura, a grupa lucruri sau chestiuni de acceasi natura, a reuni.

CAPITOLUL I. POZITIA ROMANIEI.

Romaniei este definita in Europa si in lume prin trei elemente: Dunare, Marea Neagra si lantul Carpatilor, adica Romania se afla in zona Carpato-Danubiano-Pontica. Datorita pozitiei geostrategice pe care o ocupa, face legatura intre tari. Tara noastra se afla intr-o regiune unde au existat influente din trei directii: dinspre vest din Europa Centrala, dinspre sud din Balcani si dinspre est din tarile asiatice. Marea Neagra asigura accesul Romaniei, prin stramtorile Bosfor si Dardanele la Marea Mediterana si la Oceanul planetar. Marea Neagra se afla la interferenta Europei cu Orientul Mijlociu si cu Asia Centrala. Aceasta pozitionare poate duce la manifestarea unor riscuri asimetrice si la aparitia unor focare de conflict. Marea Neagra este un conector strategic deoarece este situata pe coridorul care leaga comunitatea euroatlantica, care furnizeaza securitate si consuma energie, de Orientul Mijlociu-regiunea Caspica-Asia Centrala, care in schimb furnizeaza energie si consuma securitate. Marea Neagra este sursa, dar si spatiu de tranzit pentru energia care se consuma in Europa. In regiunea Marii Negre sunt si conflicte separatiste, dispute si stari tensionate. Conflictele si miscarile separatiste din estul si sudul Republicii Moldova, regiunea Nistreana si regiunea gagauza, estul si nordul Georgiei, Abhazia si Osetia de Sud, vestul Azerbaidjanului, Nagorno-Karabah, sudul Federatiei Ruse, Cecenia si alte republici sau regiuni autonome din Caucazul de Nord. Toate miscarile separatiste, starile de tensiune reprezinta amenintari la adresa securitatii regiunii care pot genera confruntari violente. Terorismul apare prin atentatele criminale produse si activitatile de colectare de
fonduri si spalare de bani si prin posibilitatile de recrutare, pregatire si adapostire, indeosebi in regiunile separatiste aflate in afara controlului autoritatilor legitime. Terorismul din aceasta regiune este conectat la retelele internationale, se manifesta pe fondul unor actiuni separatiste si are legaturi puternice cu criminalitatea transfrontaliera organizata. In aceasta regiune se manifesta si criminalitatea transfrontaliera prin infractiuni atat pe apa cat si pe uscat, prin grupari teroriste internationale. Criminalitatea transfrontaliera risca sa afecteze grav guvernarea unor state din regiune, sa genereze instabilitate si anarhie, sa favorizeze manifestarile violente si sa creeze pericolul intreruperii fluxurilor vitale de aprovizionare cu energie. Traficul ilegal de armament, munitii si explozivi, traficul de droguri si de fiinte umane, migratia ilegala si alte aspecte ale criminalitatii transfrontaliere organizate constituie o realitate emblematica pentru regiune. Sunt organizate preponderent pe structura vechilor retele de cooperare ale serviciilor secrete din fosta URSS, au conexiuni cu gruparile teroriste internationale si sunt favorizate de regimurile si miscarile separatiste si de prezenta ilegala a unor trupe straine pe teritoriul noilor democratii. Subsumat acestui interes, obiectivul strategic al tarii noastre - vector dinamic al securitatii democratice, stabilitatii si prosperitatii economice - este acela de a stimula o implicare europeana si euro-atlantica cat mai puternica in regiune. Prabusirea fostei URSS, destramarea in parte a industriilor producatoare de arme de distrugere in masa, reducerea rigorii controlului asupra detinatorilor de arsenale de aceasta natura si existenta unor depozite imense de astfel de materiale in regiuni scapate de sub controlul autoritatilor competente, fac ca aceasta regiune sa poata fi considerata o piata
neagra foarte periculoasa pentru proliferarea armelor de distrugere in masa. Tarile cu acces direct la Marea Neagra sunt Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Turcia si Georgia. Mai este Moldova, legata de intinderea de ape printr-un sistem de rauri, precum si state asociate - Azerbaidjan, Grecia si altele.

CAPITOLUL II. TRATATUL DE ADERARE AL ROMANIEI LA NATO.

In 2002 Romania a semnat Tratatul de aderare la NATO. Din 1951 sunt membre Grecia si Turcia, din 1954 Germania, din 1981 Spania, din 1977 Republica Ceha, Polonia si Ungaria, iar din 2002 odata cu tara noastra Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia si Slovenia. Alte tari membre mai sunt: Belgia, Canada, Danemarca, Franta, Islanda, Italia, Luxembourg, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit, SUA si Tarile de jos. Conceptul strategic al Aliantei adoptat la Roma in 1991, formuleaza doua obiective complementare ale extinderii: integrarea noilor membri intr-o structura institutionala comuna si marirea fondului de securitate colectiva existent. Prin extinderea NATO se realizeaza diminuarea sau eliminarea unor riscuri dificil de evaluat, la adresa securitatii. Aderarea tarilor din Europa Centrala si de Est la organizatie, ar duce la stimularea reformelor democratice, inclusiv a controlului civil si democratic asupra factorului militar; consolidarea capacitatilor defensive ale NATO; imbunatatirea relatiilor dintre statele din regiune; ameliorarea sistemului de repartizare a sarcinilor in interiorul NATO; ameliorarea securitatii regionale in beneficiul securitatii Rusiei si a celorlalte foste state sovietice, prin ameliorarea stabilitatii europene generale; crearea unui mediu propice comertului, investitiilor si cresterii economice in Europa Centrala si de Est; sprijinirea intregii Europe pentru a deveni un partener mai puternic pentru SUA, sub aspect politic, economic si de securitate. Romania actioneaza in domenii cum ar fi: securitatea in Sud-Estul Europei, gestionarea situatiilor de criza, controlul armamentelor, zadarnicirea proliferarii armelor de nimicire in masa, combaterea terorismului international, planificarea apararii si bugetului, controlul democratic si civil asupra fortelor armate, educatia si instruirea, in aceasta directie s-a infiintat la Brasov centrul regional pentru Managementul Resurselor pentru Aparare, iar Centrul Regional de Pregatire de Stat Major romano-britanic a fost acceptat ca Centru Regional de Pregatire. Tarile care fac parte din NATO au convenit ca un atac armat impotriva uneia sau mai multora dintre ele, in Europa sau in America de Nord, va fi considerat un atac impotriva tuturor si vor sari in ajutor prin efectuarea imediata a oricarei actiuni pe care o considera necesara pentru restabilirea si mentinerea securitatii zonei nord-atlantice. Romania prin facilitatile pe care le ofera ar reprezenta o importanta piesa de arhitectura a securitatii Europene si Trans-Atlantice. Adeziunile Romaniei si Poloniei la NATO vor asigura extinderea Aliantei pe directia nord-sud, avand o insemnatate deosebita in consolidarea unui stat Ucranian independent. Romania, Ungaria si Slovenia pot asigura extinderea pe directia est-vest si o consolidare a flancului sudic al Aliantei ducand la asigurarea stabilitatii in Balcani. Asezarea Romaniei la intersectia axelor geografice de interes strategic reprezinta o legatura coerenta a sistemului de securitate regional asigurand o excelenta capacitate de comunicare intre flancurile Aliantei. Romania poate reprezenta pe termen mediu si lung un element European si Regional strategic avand in vedere resursele energetice de care dispune. Ofera cele mai bune cai de tranzit ale petrolului si gazelor naturale de la Marea Carspica catre Europa de vest prin Marea Neagra si Dunare. Grupul Bilateral de Lucru Romania - SUA are drept scop coordonarea parteneriatului strategic cu aceasta tara.

CAPITOLUL III. TRATATUL DE ADERARE AL ROMANIEI LA UE.

Uniunea Europeana, la care a aderat si Romania la 1 ianuarie 2007, are ca misiune organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe baza solidaritatii dintre ele. Obiectivele ei sunt: sa promoveze progresul economic si social; sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala prin ajutorul umanitar catre tarile ce nu sunt membre, politica externa si de securitate comuna, actiunea in crizele internationale; de asemenea, prin pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale; sa introduca cetatenia europeana, care nu va inlocui cetatenia nationala, ci o va completa si va conferi un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni; sa extinda zona libertatii, securitatii si justitiei; sa pastreze si sa intareasca legislatia UE existenta. Ca stat de granita al Uniunii Europene si ca membru al NATO, Romania are interesul major de a se invecina cu state stabile, democratice si prospere deoarece acestea mentin pacea si buna-intelegere in relatii, creeaza comunitati pluraliste si au un comportament predictibil in domeniul securitatii. Guvernarea ineficienta, minata de coruptie endemica si de criminalitate transfrontaliera organizata, caracterizata prin incapacitatea exercitarii corespunzatoare a atributiilor de suveranitate in conditii democratice, poate sa afecteze grav activitatea unor state din regiune, sa genereze instabilitate si anarhie, sa favorizeze aparitia activitatilor teroriste si a altor violente si sa creeze pericolul intreruperii fluxurilor vitale de aprovizionare cu energie. Contracararea acestor riscuri si amenintari este, inainte de toate, o
responsabilitate primordiala a statelor riverane la Marea Neagra. Ele trebuie sa fie, in
primul rand, constiente de existenta acestor pericole si sunt obligate sa dezvolte politici
interne, externe si de securitate capabile sa neutralizeze fenomenele negative in
interiorul propriilor granite si sa se abtina de la sprijinirea miscarilor separatiste, a organizatiilor extremiste sau teroriste, a activitatilor infractionale. Tarile riverane Marii Negre sunt obligate sa coopereze activ si eficient, sa promoveze masuri destinate cresterii increderii in regiune si sa-si indeplineasca cu buna credinta obligatiile privind reducerea armamentelor conventionale si retragerea fortelor militare stationate ilegal pe teritoriul altor state. Romania apreciaza ca regiunea Marii Negre este un spatiu geo-politic deschis comunitatii democratice internationale, in cadrul caruia se pot manifesta plenar statele aliate, partenere si prietene si promoveaza activ ideea necesitatii definirii si implementarii unei strategii euro-atlantice pentru aceasta regiune. Extinderea responsabilitatilor Uniunii Europene in stabilizarea si reconstructia regiunii, consolidarea prezentei si a contributiei Aliantei Nord-Atlantice si a Programului de Parteneriat pentru Pace la procesele de promovare a democratiei, pacii si securitatii, ca si prezenta unor capacitati operationale americane in regiune, reprezinta factori de importanta vitala, in masura sa contribuie la fundamentarea unei astfel de strategii. Romania doreste armonizarea si eficientizarea proceselor institutionale de cooperare initiate si stabilirea unui nou cadru de dialog si cooperare la care sa participe toate statele si organizatiile democratice interesate. Romania actioneaza ferm pentru organizarea Forumului Marii Negre pentru Dialog si Cooperare, initiativa consacrata preponderent promovarii democratiei si dezvoltarii economice, cresterii increderii, consolidarii stabilitatii, pacii si securitatii. Romania va sprijini activ procesul de constituire in spatiul adiacent Marii Negre a unei euro-regiuni de dezvoltare economica, apta sa faciliteze cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene, sa stimuleze dezvoltarea infrastructurii energetice si de transport, sa promoveze comertul, investitiile si perfectionarea mecanismelor de piata. Romania urmareste implicarea directa in procesul de solutionare pasnica a conflictelor si disputelor din proximitatea sa strategica, vizand promovarea democratiei, sprijinirea eforturilor de apropiere de structurile europene si euro-atlantice si a celor avand ca scop constructia securitatii si prosperitatii. Interesul Romaniei este ca procesele de largire ale celor doua organizatii sa nu conduca la crearea unor noi linii de separatie in regiunea Marii Negre, astfel ca tara noastra va sprijini efectiv perspectiva integrarii europene si euro-atlantice a statelor din vecinatate spre exemplu aderarea Serbiei si R. Moldova la UE. Tarile care apartin UE sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Marea Britanie. Un rol important in cadrul procesului de cooperare la Marea Neagra va reveni dimensiunii economice a cooperarii, in acest scop Romania desfasoara o politica externa si de cooperare economica pentru participarea la proiectele economice cu impact major in consolidarea democratiei, securitatii si stabilitatii. Eforturile vizeaza, cu prioritate dezvoltarea coridoarelor energetice si de transport capabile sa conecteze economic si comercial regiunea pontica cu statele comunitatii euro-atlantice si sa permita o valorificare superioara a potentialului oferit de porturile maritime si fluviale din regiune, concomitent cu o atentie sporita acordata protectiei mediului si restabilirii echilibrului ecologic al Marii Negre. Pentru UE, Marea Neagra reprezinta o regiune geografica deosebita, bogata in resurse naturale, care ocupa o pozitie strategica la intersectia Europei cu Asia Centrala si Orientul Mijlociu, dar si o piata in expansiune cu potential de dezvoltare ridicat, constituind o placa turnanta pentru fluxurile de energie si de transport. Un program al U.E. in ceea ce priveste Marea Neagra este INOGATE (Interstate Oil and Gas To Europe pipelines) care prezinta conductele de gaze si petrol interstatale spre Europa, dar UE mai are si alte proiecte de oleoducte Baku-Supsa, Baku-Tbilissi-Ceyhan, gazoductul Baku-Tbilissi-Erzerum, inversarea sensului oleoductului Brody-Odessa si extinderea lui pana in Polonia. Ar mai fi si proiecte de oleoducte in constructie Constanta-Omisalj-Trieste, Burgas-Vlore si Burgas Alexandroupolis. Se doreste construirea unei noi conducte intre Grecia si Turcia, cu o eventuala extensie in Italia. In momentul de fata, tarile care au o prioritate la Marea Neagra sunt Statele Unite si aliatul lor constant, Marea Britanie. Problemele generate in spatiul extins al Marii Negre devin si o problema de politica externa a UE. Uniunea Europeana a prezentat, la Bruxelles, o noua strategie de cooperare regionala, numita Sinergia Marii Negre iar prin aderarea Romaniei si Bulgariei, UE a devenit parte a regiunii Marii Negre. Zona extinsa a Marii Negre reprezinta o regiune de interes traditional, politic, economic si geostrategic pentru Romania, Bucurestiul contribuind la stabilizarea si securizarea acestui areal, mai ales prin initiativele regionale de cooperare: Organizatia de Cooperare Economica la Marea Neagra, BLACKSEAFOR. Romania promoveaza cooperarea multilaterala in regiune si abordarea unei agende a securitatii cat mai extinse si stratificate, aparandu-si interesele nationale, ca si pe cele europene, activeaza pentru unitatea spatiului european si euroatlantic de securitate. Comisia Europeana a propus in 2006 un nou program de cooperare in bazinul Marii Negre, prin care se urmareste atingerea urmatoarelor obiective generale: dezvoltarea economica si sociala, provocari comune, granite eficiente si sigure, si finantarea unor activitati. Organizatiei Cooperarii Economice la Marea Neagra, la care a participat si Romania, face din Marea Neagra o zona a pacii, securitatii si democratiei.

CAPITOLUL IV. ALTE TRATATE DE COOPERARE ALE ROMANIEI.

Tara noastra a incheiat tratate si cu alte tari pentru o mai buna colaborare. Romania participa la formele de cooperare subregionala de genul trilateralelor menite a crea punti de prosperitate economica si securitate in Europa Centrala si de Est: Romania-Polonia-Ucraina, Romania-R.Moldova-Ucraina, Romania-Bulgaria-Grecia, Romania-Bulgaria-Turcia, Romania-Ungaria-Austria. In cadrul Cooperarii Economice a Marii Negre, organizatie regionala institutionalizata la diverse nivele, Romania actioneaza in scopul cooperarii pe multiple planuri intre statele membre, participa la Initiativa de Cooperare in Sud-Estul Europei ce reuneste tari balcanice si central europene; la Initiativa Europei Centrale, grupare care reuneste 16 state si in care se discuta si se adopta decizii politice importante pentru aceasta zona; la Acordul/Aria Central-Europeana de Comert Liber, ce are ca scop intarirea legaturilor comerciale intre statele membre; la Cooperarea Balcanica/Sud-Est Europeana; Forta Multinationala de Mentinere a Pacii in Sud-Estul Europei/Brigada Sud-Estul Europei; la Forta Marii Negre; coopereaza in domeniul mentinerii pacii a tarilor din centrul Europei alaturi de Austria, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Elvetia si R.Ceha; colaboreaza pe plan militar in centrul si sud-estul Europei din 1997; participa prin Batalionul Romano-Ungar la mentinerea pacii; are si un Batalion de Geniu alaturi de Ungaria si Ucraina, si un Batalion Mixt Romano-Moldovenesc. Modul de operare in relatiile subregionale este completat de cooperarile transfrontaliere, Romania participa la urmatoarele euro-regiuni: Prutul de Sus alaturi de Moldova si Ucraina, Dunarea de Jos alaturi de Ucraina si Moldova, Carpatica alaturi de Ungaria, Slovacia si Polonia; si Dunare-Mures-Tisa. Tratatele de baza incheiate cu Bulgaria, R. F. Yugoslavia, Ungaria, Ucraina si Moldova au transformat statul roman intr-un adevarat pilon de securitate si ancora de stabilitate a regiunii. Pentru Romania, cooperarea militara subregionala multilaterala, a insemnat: efectuarea schimburilor de informatii si experienta, in domeniul militar, in scopul pregatirii comune pentru integrare; participarea la Forta Multinationala de Pace din Sud-Estul Europei alaturi de Bulgaria, Grecia, Turcia, Italia, Macedonia, Albania; participarea la constituirea unei forte multinationale pentru operatiuni in sprijinul pacii, in cadrul Initiativei de Cooperare Central-Europeana, din care mai fac parte Austria, Elvetia, Slovacia, Slovenia si Ungaria; anuntarea prezentei cu forte in cadrul Brigazii Multinationale cu Capacitate de Lupta Ridicata a Fortelor ONU in asteptare; participarea la negocierilor privind proiectul de constituire a Grupului de Cooperare Navala in Marea Neagra, cu Bulgaria, Georgia, F. Rusa, Turcia si Ucraina. In cadrul relatiilor de colaborare militara bilaterala, un loc important il ocupa parteneriatele strategice dezvoltate cu armatele SUA, Frantei si Italiei. Romania si Georgia au incheiat un tratat de prietenie si colaborare semnat la Tbilisi in 26 martie 1996. In 1992 Romania a semnat un Tratat de prietenie, buna vecinatate si cooperare cu Republica Turcia prin care se acorda o importanta fundamentala dezvoltarii si diversificarii relatiilor economice intre tarile regiunii Marii Negre. In acest scop, cele doua tari depun toate eforturile pentru infaptuirea Declaratiei cu privire la cooperarea economica in regiunea Marii Negre, vizand elaborarea si realizarea de proiecte de cooperare de interes comun in domeniul economic, tehnologic si al protectiei mediului, actioneaza pentru ameliorarea conditiilor de activitate ale oamenilor de afaceri si stimularea initiativelor individuale sau in asociere ale intreprinderilor si firmelor direct implicate din Romania si Republica Turcia. Exista un tratat privind relatiile prietenesti si de cooperare intre Romania si Federatia Rusa, iar in unul din capitolele acestui tratat este trecut faptul ca partile contractante conlucreaza activ, atat intre ele, cat si cu alte state interesate, in scopul utilizarii rationale a resurselor economice naturale ale Marii Negre si a potentialului de navigatie al Dunarii si al altor cai navigabile, pe baza intelegerilor relevante internationale, multilaterale si bilaterale Romania a semnat un tratat de prietenie si colaborare si cu Republica Macedonia, semnat la Bucuresti la 30 aprilie 2001. Pe 5 iunie 2006 Romania a organizat la Bucuresti, Forumul Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat.

CONCLUZII.

Pentru ca Romania este una din tarile cu iesire directa la Marea Neagra se preocupa in permanenta de situatia tarilor vecine pentru ca problemele lor ne pot afecta. Semnarea unor tratate de prietenie si cooperare cu acestea poate opri izbucnirea unor conflicte de interese in care sa fie implicata si tara noastra fara sa vrea. Suntem direct interesati ca regiunea extinsa a Marii Negre sa fie stabila, democratica si strans conectata la structurile europene si euro-atlantice.

BIBLIOGRAFIE

-STRATEGIA DE SECURITATE NATIONALA A ROMANIEI, Romania Europeana, romania Euroatlantica: pentru o viata mai buna intr-o tara democratica, mai sigura si prospera, Bucuresti, 2004;

-DOCTRINA NATIONALA A INFORMATIILOR PENTRU SECURITATE; Editura SRI,2004;

-DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMANE, Bucuresti, 1998;

-DICTIONARUL LIMBII ROMANE MODERNE, Bucuresti, 1980;

-www.actrus.ro;

-www.cdep.ro;

-www.europa.md;

-www.europe.org.ro;

-www.gandul.info;

-www.presidency.ro;

-www.presamil.ro;

-www.romani-online.co.uk.