SISTEMUL ORGANELOR ADMINISTRATIEI PUBLICE

1.Sistemul organelor administratiei publice

1.1. Notiune - sistemul organelor administratiei publice este reprezentat de totalitatea organelor care realizeaza administratia publica, ca activitate de organizare si de executare a legii. Regimul juridic care caracterizeaza activitatea sistemului organelor administratiei publice este un regim de drept public (constitutional, administrativ).

1.2. Principii

Organele administratiei publice se organizeaza si functioneaza numai in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale legilor si ale celorlalte acte normative.

Principiul egalitatii - in fata administratiei publice.

Dreptul beneficiarilor activitatii administratiei publice de a fi tratati in mod egal, fara nici o deosebire si, corelativ, obligatia organelor administratiei publice de a trata in acelasi mod beneficiarii serviciilor lor, fara nici o discriminare { Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 - privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 48/2002, cu modificarile ulterioare).

Principiul ierarhiei

Institutiile publice se afla, de regula, in raporturi ierarhice, in cadrul sistemului organelor administratiei publice. Exceptie de le aceasta regula fac autoritatile administrative autonome.

Personalul din administratia publica se afla in raporturi de subordonare, care ii obliga sa respecte ordinele si instructiunile sefilor ierarhici, afara de cazul cand acestea sunt vadit nelegale ( Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata).

Principiul prioritatii interesului public in fata celui individual

Acest principiu impune personalului din administratia publica sa-si intemeieze activitatea pe slujirea interesului general si sa-i acorde prioritate fata de interesele personale ( Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Principiul deconcentrarii serviciilor publice

In fapt, acest principiu consta in delegarea de competente si responsabilitati de la nivel central la nivel local in cadrul acelorasi categorii de organe ale administratiei: subordonate celor centrale, organizate in teritoriu).

Principiul descentralizarii administrative

Acest principiu se concretizeaza prin transferul de autoritate si responsabilitate de la nivelul administratiei publice centrale la cel al administratiei locale (Legea nr. 339/2004).

Din punct de vedere administrativ descentralizarea administrativa, la nivelul localitatilor, ofera posibilitatea realizarii unei administratii in cunostinta de cauza, a nevoilor si intereselor locale, de catre reprezentanti ai colectivelor locale si de functionarii care se afla sub controlul administratiei locale.

Principiul autonomiei locale

Acest principiu se concretizeaza in dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii.

Este un principiu constitutional de organizare si functionare a administratiei publice locale. Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind exercitata pe baza si in limitele prevazute de lege.

Principiul subsidiaritatii

Principiul subsidiaritatii presupune exercitarea competentelor si atributiilor stabilite prin lege pentru autoritatile administratiei publice prin organele administratiei publice care se gasesc cei mai aproape de cetatean.

2. Institutii

A. Organele administratiei publice centrale

Guvernul - asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.

Ministerele - conduc si coordoneaza activitatea administratiei publice in diferite domenii si ramuri de activitate, realizeaza politica generala a Guvernului.

Aparatul de lucru al Guvernului - este structura tehnica de specialitate organizata in vederea exercitarii rolului si atributiilor care revin Guvernului.

Secretariatul general al Guvernului - asigura derularea operatiilor tehnice aferente actului de guvernare, rezolva problemele organizatorice, juridice, economice si tehnice ale activitatii Guvernului, reprezinta Guvernul in fata instantelor de judecata.

Institutii din subordinea Guvernului sau a ministerelor - agentii, oficii, departamente, autoritati, secretariatele de stat,

Autoritati administrative autonome - Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurentei, Banca Nationala a Romaniei.

Prefectul si serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ teritoriale.

Prefectul - este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate.

Serviciile publice deconcentrate - reprezinta structuri organizatorice, cu sau fara personalitate juridica, infiintate in teritoriu, in conditiile legii, de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, aflate in subordinea acestora.

B. Administratia publica locala

Cuprinde totalitatea autoritatilor si institutiilor publice prin care se aplica si se organizeaza aplicarea in concret a legii si a celorlalte acte bazate pe lege, in unitatile administrativ teritoriale, in scopul de a conduce si administra problemele colectivitatilor locale.

Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune, orase si municipii sunt consiliile locale, comunale, orasenesti si municipale, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive.

In fiecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si municipale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

Consiliul local - are initiativa si hotaraste, cu respectarea legii, asupra problemelor de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice.

Consiliul judetean - constituie autoritatea administratiei publice judetene pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

Primarul - este seful administratiei publice locale si raspunde in fata consiliului local de buna functionare a acesteia.

Presedintele consiliului judetean - organul de conducere a consiliului judetean.

Raporturi intre autoritatile administratiei publice

Din aceasta perspectiva raporturile administrative se clasifica in raporturi de:

- subordonare;

- colaborare;

- participare ;

- tutela.

Raporturi de colaborare

Sunt raporturile in care doua sau mai multe subiecte de drept conlucreaza la executarea unor activitati administrative, folosindu-si competenta cu care au fost investite prin acte normative.

In cadrul acestui raport subiectele participante sunt pe picior de egalitate, chiar daca unul este obligatoriu o autoritate a administratiei publice. Ele pot sa apara si intre o autoritate a administratiei publice si o alta autoritate publica, respectiv, intre o autoritate a administratiei publice si o persoana juridica civila sau o persoana fizica, atunci cand acestea sunt atrase la prestarea unor servicii publice. Astfel sunt raporturi de colaborare cele din diferite ministere.

Raporturi de coordonare

In cadrul acestor categorii de raporturi, titularii diferitelor competente sau functii participa la indeplinirea unor atributii care revin, potrivit legii, organelor administratiei publice.

Pot lua nastere si intre autoritatile administratiei publice centrale si cele ale administratiei publice locale (autonome si descentralizate).

Raporturi de subordonare

Subiectele de drept participante nu se gasesc intr-o pozitie de egalitate. Institutiile sunt plasate pe pozitii diferite care corespund unei ierarhii administrative ce permite subiectului activ sa-si exercite competenta ca o autoritate ierarhic superioara: dreptul de a conduce, de a indruma si controla activitatea subiectelor de drept subordonate.

In raporturile dintre Guvern si ministere, primul beneficiaza de o pozitie supraordonata.

Situatia similara in cazul raporturilor dintre ministere si serviciile deconcentrate ale acestora.

Intre prefect si serviciile publice deconcentrate, pe de o parte, si autoritatile administratiei publice locale, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Continutul raporturilor de autoritate ierarhica - coordonare - subordonare nu este definit in legislatia romana in vigoare, motiv pentru care ar fi utila cuprinderea acestora in Codul administrativ.

Continutul corect al raportului de coordonare - subordonare trebuie examinat separat, pentru fiecare caz in parte, potrivit actului normativ de organizare si functionare ai fiecarei institutii sau autoritati a administratiei publice.

Sunt raporturi de tutela administrativa care se caracterizeaza prin aceea ca un organ al administratiei beneficiaza de un drept de supraveghere a legalitatii altui organ administrativ dar fara ca acesta din urma sa i se subordoneze ierarhic primului, asa cum se intampla in cazul raporturilor de subordonare. Este cazul raporturilor ce se stabilesc intre Prefect si organele administratiei publice locale, situatia in care acestea nu se subordoneaza prefectului, dar acesta avizeaza actele emise de organele pe care le tuteleaza beneficiind si de dreptul de a folosi actiunea in contencios administrativ in vederea demararii controlului asupra actelor administrative considerate de prefect a fi ilegale.