Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » referate » biologie
Sangele si limfa

Sangele si limfa




Sangele si limfa

1. Sangele

Sangele este format din plasma si elemente figurate. Are   in organism o serie de functii importante:

1.Functia respiratorie - sangele transporta O2 de la plamani la tesuturi si C02 de la tesuturi la plamani, printr-un complex de fenomene fizico-chimice.




Functia nutritiva - transporta substantele nutritive din alimente (acizi aminati, grasimi neutre, monozaharide etc.) de la intestin la diferite tesuturi.

Functia excretorie - transporta metaboliti (uree, acid uric, acid lactic, amoniac etc.) spre organele de excretie: rinichi, piele, tract digestiv, de unde sunt eliminati in mediul inconjurator.

Functia de termoreglare - transporta caldura de la organele interne spre suprafata corpului, de unde se transmite in mediul inconjurator(datorita marelui continut in apa).

Functi imunobiologica se exercita prin intermediul
anticorpilor si fagocitelor.

Functia de homeostazie hidro-electrolitica, acido-
bazica, metabolica si alimentara.

7. Functia de coordonare, sangele fiind transportor de hormoni si metaboliti activi.

1.1 Biofizica sangelui

Volumul sanguin

Volumul sanguin reprezinta 8% din greutatea corpului, iar volumul plasmei aproximativ 4%.

La un om in greutate de 70 kg cantitatea totala de sange este de aproximativ 5000 ml.

Volumul sanguin este suma volumului elementelor figurate ale sangelui (volum globular) si al plasmei sanguine (volum plasmatic) aflate in aparatul circulator.

Raportul dintre plasma si elementele fi­gurate se determina cu ajutorul hematocritului(Ht)

Elementele figurate au o densitate mai mare, ca urmare se sedimenteaza in portiunea inferioara a eprubetei. Eprubetele centrifugei sunt gradate pana la 100, iar hematocritul   se citeste direct. In conditiile normale, la barbat este de 44%, iar la femeie, de 40%.

Restul de 56% sau 60% este reprezentat de plasma.

Cresterea procentuala a volumului hema­tiilor se numeste hemoconcentratie, iar scade­rea hemodiluiie.

Volumul leucocitelor si trombocitelor apa­re ca o pelicula alba ia limita de separatie plas­ma - eritrocite si este neglijabil (< 1%).

In conditii patologice de modificare a hematiilor circulante, hematocritul poate ajunge la valori maxime de 70-75% in poliglobulii si minime de 10-15% in anemii. Proprietatile sangelui

Culoarea sangelui este rosu aprins, pentru sangele arterial si rosu inchis, pentru cel venos. Aceasta se modi-fica in conditii patologice.

Densitatea sangelui este de 1057-1067 la barbat si de 1051-1061 la femeie (densitatea apei este 1000).

Densitatea crescuta a sangelui se datoreaza elementelor figurate, proteinelor plasmatice, sarurilor minerale si altor substante dizolvate in plasma.

Temperatura sangelui este in medie de 38°C, fiind mai ridicata in organele cu metabolism intens (ficat 40°-41°C) si scazuta in regiunile cutanate si mucoase de suprafata (36,7°C).

Vascozitatea sangelui este determinata in cea mai mare parte, de prezenta elementelor figurate si de proteinele plasmatice.

Vascozitatea sangelui este unul din factorii care mentin tensiunea arteriala la nivel normal, impiedicand trecerea rapida a sange­lui din sistemul arterial in cel venos. Se creeaza astfel o rezistenta perife­rica care contribuie la realizarea presiunii sangelui.

Presiunea osmotica a sangelui este data de substantele cristaloide si electrolitii dizolvati in plasma sanguina.

Presiunea coloidosmotica sau oncotica a sangelui este data de prezenta proteinelor in plasma sanguina.

Reactia sangelui (mentinerea constantei pH-ului). Sangele are o reactie usor alcalina, fiind de 7,35-7,40.

Componentele sangelui

eritrocitele;

leucocitele;

trombocitele;

plasma sanguina

Eritrocitele (globulele rosii sau hematiile)

Reprezinta elemente celulare circulante care in faza adulta sunt anucleate. Ele se formeaza in maduva rosie osoasa, proces numit eritropoieza

Culoarea hematiilor este rosie-verzui. In conditii patologice pot apare modificari de culoare, in raport cu continutul in hemoglobina (hipercromie sau hipocromie), modificari ale dimensiunilor (micro-, macro- si anizocitoza) si de forma (poikilocitoza, sferocitoza).

Numarul hematiilor in sangele periferic este:

la barbat - 000.000/mm3



la femei - 4.500.000/mm3  

Scaderea lor sub 4mil/mm3, simultan cu scaderea Hb, se numeste anemie

Altitudinea, datorita hipoxiei, determina o intensificare a eritropoiezei si cresterea numarului de hematii. Cresterea numarului peste 6,5mil/mm3 = poliglobulie. In cursul zilei apar variatii ale numarului de hematii de ± 10-15% in legatura cu digestia, aportul hidric, efortul fizic, termoreglarea.

In conditii patologice, numarul hematiilor creste aparent ori de cate ori se reduce volumul plasmatic (hemoconcentratie - deshidratare) si scade dupa ingerare de lichide sau dupa hemoragii. 

Structura si compozitia eritrocitelor

Hematiile sunt formate din:

stroma = o retea (scheletala) a structurii celulare;

membrana eritrocitara;

hemoglobina.

Hemoglobina este o cromoproteina, contine un hem si un polipeptid numit globina.

Globina difera dupa specie si chiar dupa individ.

Exista doua tipuri de hemoglobina umana:

- Hb A1 in cantitatea cea mai mare, contine 2 lanturi polipeptidice a si 2 lanturi p.

Hb A2 in proportie mai mica;

-si alte sase tipuri de Hb in cantitati mici, printre care si Hb fetala (HbF)

In conditii fiziologice, Hb - nemia la barbat = 13,5-17 g% si la femeie = 12-15 s%.

Proprietatile eritrocitului

elasticitate — proprietatea de a se deforma tranzitor la trecerea prin capilare de calibru redus.

permeabilitate selectiva = sunt permeabile pentru apa, anioni, glucoza, uree si impermeabile pentru cationi, exceptia K+ si H+.

pH-ul sanguin la valori normale de 7,35-7,40.

asigura transportul gazelor in sange (O2 si CO2). HB preia oxigenul (oxihemoglobina) la nivelul capilarelor alveolelor pulmonare si il cedeza in capilarele tesuturilor consumatoare de oxigen. In cazul intoxicatiei cu CO, se formeaza carboxihemoglobina, care nu se mai desface si face Hb inutilizabila pentru transportul oxigenului (respiratia celulara)

proprietatea de a hemoliza (= eliberarea Hb sub actiunea unor factori hemolitici).

6. proprietatea de a se mentine in suspensie in plasma sanguina.
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) reprezinta opusul procesului mentinerii in suspensie a hematiilor.

Valoarea fiziologica este de 6-8 mm/h la barbat si 10-16 mm/h la femeie.

Dupa 24 ore limita de separare da valoarea hematocritului, sedi­mentarea eritrocitelor fiind totala.

Reglarea eritropoiezei

Eritrocitele se formeaza in maduva rosie a oaselor. La nastere in­treaga maduva osoasa este hematopoietica. La adult 50% din maduva osoasa pastreaza aceasta proprietate (oasele late si scurte).

Reglarea numarului de eritrocite se face in raport cu presiunea partiala a O2 din tesuturi:

hipoxia are efecte activatoare asupra eritropoiezei (creste eritropoieza);

hiperoxia o inhiba (scade eritropoieza).

Durata de viata a hematiei este de 120 de zile.

Imbatranirea eritrocitelor se caracterizeaza prin reducerea activitatii enzimatice respiratorii.

Moartea hematiei se datoreaza incapacitatii acesteia de a mai sin­tetiza proteine si lipide.

Distrugerea globulelor rosii imbatranite se face in sistemul reticulo-hisiiocitar din splina, ficat, maduva oaselor, ganglioni. Organul cel mai important este splina - „cimitirul' globulelor rosii.

Leucocitele

sau globulele albe sunt in numar de 4.000-11.000/mm3.

Proportia leucocitelor in sangele periferic adult se exprima prin formula leucocitara In functie de dimensiuni, forma nucleului si afini­tatea fata de coloranti acizi/bazici, leucocitele se impart in:

polinucleare sau granulocite:
neutrofile eozinofile bazofile 0,5%.

mononucleare sau agranulocite: - limfocite - 20- 47%, L- monocite = 2-10%.

Cresterea numarului- de leucocite = leucocitoza. Poate apare in conditii fiziologice (postprandial, menstruatie, sarcina) sau patologice (infectii acute sau cronice, stari de stress prin hipersecretie de adrenalina). Scaderea numarului de leucocite = leucopenie. Leucopenii apar in leucemii.

Leucopoeza si reglarea ei

Leucopoieza se desfasoara la nivelul tesutului limfoid (ganglionii limfatici, splina, tract digestiv - placile Peyer, amigdale) si maduvei rosii.

-In tesutul limfoid, se formeaza limfoblastii care trec prin stadiul de prolimfocite si ajung in circulatie ca limfocite adulte.

In maduva osoasa se formeaza mieloblastii care trec prin stadiul de mielocit si se transforma in granulocite sau polinucleare (au nucleul polilobat) si ajung in sangele periferic, fiind denumite:

neutrotile

eozinofile



- bazofile

♦In sistemul reticulo-histiocitar (SRH - format din celule fixe si mobile, din splina, ficat), se formeaza monoblastii, care se transforma in forma matura de monocite.

Functiile leucocitelor leucocitele au rol in apararea antimicrobiana datorita unor proprietati specifice:

Mobilitatea se realizeaza prin miscarile citoplas-matice. Este specifica neutrofilelor care sunt atrase (chimeotactism) in zonele cu bacterii(infectii), unele polipeptide, produsi ai necrozei celulare, etc.

Marginatia este proprietatea leucocitelor de a se situa in torentul sanguin in vecinatatea endoteliului vascular, unde viteza de curgere este mai mica.

Diapedeza este proprietatea de a strabate peretele capilar, la nivelul jonctiunii dintre 2 celule endoteliate.

Fagocitoza este procesul prin care leucocitele inglobeaza prin emitere de pseudopode particule straine sau resturi celulare. Se formeaza o vacuola unde are loc liza, de catre lizozomi, a substantelor inglobate.

Participa la imunitatea organismului (rezistenta fata de agenti parazitari, bacterieni, virusi, proteine straine sau proteine proprii degradate, medicamente, etc.)

Organismul reactioneaza fata de antigeni prin:

imunitate naturala;

imunitate dobandita.

In asigurarea imunitatii intervin 2 tipuri de limfocite:

Limfocitele T cu origine in timus in timpul vietii fetale, apoi in SRH (splina, ganglioni limfatici, maduva oaselor, ficat, endoteliul seroaselor, peretii alveolelor pulmonare, endoteliul capitar si tesutul con­junctiv). Ele asigura imunitatea celulara.

Limfocitele B au originea in bursa lui Fabricius la pasari, de unde si numele sau in echivalentul acesteia la om, maduva oaselor. In prezenta antigenului, limfocitele B genereaza anticorpi care sunt imunoglobuline asigurand imunitatea umorala.

Trombocitele

Trombocitele sunt cele mai mici elemente figurate ale sangelui.

Nu au o structura celulara propriu-zisa, ci reprezinta fragmente citoplasmatice.

Trombocitele se formeaza in maduva rosie hematogena, din celula suse = hemocitoblast care sub influenta trombopoietinei, trece in forma de megacarioblast (celula gigant). Aceasta se divide si se matureaza dand nastere megacariocitelor I, II, III.

Prin fragmentarea citoplasmei se elibereaza trombocitele sau placu­tele sanguine care sunt lansate in circulatie.

Numarul irombocitelor in sangele periferic este de 250.000-500.000/mm3, fiind mentinut constant prin mecanisme neurhuomorale.

Proprietatile trombocitelor

formeaza agregate.

adezivitate plachetara.

factor de reparare a endoteliului vascularcular.

proprietati vasoconstrictoare.

participa la retractia cheagului.

intervin in mecanismul coagularii

Plasma sanguina

Plasma este partea lichida a sangelui, care se obtine dupa recolta­rea si tratarea sangelui, cu un anticoagulant. Daca sangele a fost lasat sa coaguleze, lichidul care se separa de coagul, se numeste ser.

Plasma contine fibrinogen, pe cand serul nu, deoarece in timpul coagularii, fibrinogenul se transforma in fibrina insolubila care intra in structura cheagului.

Plasma este un lichid transparent, de culoare usor galbuie, datorita pigmentilor biliari

1.3. Hemostaza

Hemostaza = oprirea hemoragiei produsa prin leziune vasculara (traumatica, prin agenti externi sau interni, sau prin modificarea peretelui vascular).

Hemostaza cuprinde trei faze:

I. Faza vasculara = spasmul musculaturii netede a vasului lezat si ingustarea lumenului (vasoconstrictie)

II. Faza plachetara = aderarea trombocitelor la suprafata vasului lezat, in straturi succesive, cu formarea cheagului trombocitar, care include si alte elemente figurate.

III. Faza de coagulare = incepe la 15-20 secunde si este totala la 1-3 min., determinand formarea unui chiag care ocluzioneaza vasul dupa 3-6 min.

Exista 2 tipuri de coagulare:

intrinseca - declansata de factori care se gasesc in sange.

extrinseca - in care intervin si factori tisulari.

1.4. Grupele sanguine si sistemul Rh



Grupa sanguina

Aglutinogen

donator universal

II (A)

A

m (B)

B

IV (AB)

AB

primitor universal

Sistemul ABO

In functie de repartizarea aglutininelor si aglutinogenelor, la om se intalnesc 4 grupe sanguine in sistemul ABO.

Grupele sanguine

Grupa I sau O,

Grupa II sau A,.

Grupa III sau B,.

Grupa IV sau AB,

. Acest lucru este primordial in cazul transfuziilor, pentru a se evita situatiile de incompatibilitate de grup (hemoliza).

Sangele de grup O poate fi transfuzat indivizilor apartinand aceluiasi grup, dar si la celelalte grupe. Se numeste donator universal.

Sangele de grup A poate fi transfuzat indivizilor apartinand aceluiasi grup, precum si celor din grupul AB.

Sangele de grup B poate fi administrat celor de gr B, precum si bolnavilor din grupul AB

Sangele de grup AB poate fi transfuzat numai indivizilor apartinand aceluiasi grup, dar poate primi

sange de la orice grup = este primitor universal

Factorul Rh

Acesta este prezent in sangele europenilor in proportie de 85% din cazuri si de 100% la asiatici, eschimosi, amerindieni si negri.

Subiectii umani care prezinta acest antigen sunt Rh+, iar cei care nu il poseda sunt Rh~.

Transfuziile multiple cu sange Rh+ la subiecti Rh-, precum si fe­meile Rh- care nasc copii Rh+, determina aparitia unor accidente grave:

a- socul hemolitic care apare la transfuzia de sange incompatibil ce poate duce la moarte prin anurie.

b- eritroblastoza fetala sau boala hemolitica a noului nascut prin incompatibilitate Rh feto-materna.

2. Limfa

Limfa este un lichid transparent, usor galbui, care contine globule albe si in special limfocite.

Compozitia limfei depinde de activitatea tesutului in care se for­meaza, ea contine mai putine proteine decat plasma.

Functiile limfei

rol de aparare prin limfocitele continute;

— rol in absorbtia grasimilor (60% dintre acestea sunt absorbite in limfa, trecand apoi in circulatia sanguina)

Circulatia limfei

Factorul esential care determina circulatia limfatica este reprezen­tat de diferenta de presiune dintre lichidul interstitial la nivel capilar si presiunea din venele mari in care se varsa vasele limfatice, ceea ce determina deplasarea limfei din regiunea tisulara spre sistemul venos.

Un alt factor care intervine in circulatia limfei este contractia muscu­lara, care „stoarce' limfa din diferite tesuturi.

Vasele limfatice mari sunt prevazute cu un sistem valvular, care asigura deplasarea limfei intr-o singura directie.

Circulatia limfatica este influentata de presiunea negativa din cutia toracica si de gravitatie.

Limfa provine din plasma interstitiala, care reprezinta o parte din plasma sanguina ce a fost filtrata prin endoteliul capilarelor din tesuturi.

Prin limfa se intorc in circulatia sanguina venoasa produsi de catabolism si secretie.

Limfa circula in organism prin sistemul limfatic, care este alcatuit din;

capilare limfatice;

trunchiuri colectoare limfatice;

ganglioni limfatici.








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Proteinele membranare
Peptide
INSECTELE DIN ENTOMOFAUNA ROMANIEI
Compozitia ionica a plasmei si cea a lichidului interstitial
Increngatura Porifera
Importanta zoologiei nevertebratelor
Increngatura Mollusca
Activitatea optica si strereochimia aminoacizilor





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu