Rolul personalitatii, in diferitele boli

In anumite boli somatice - asa numitele boli psihosomatice, in primul rand dar si in alte boli, personalitatea joaca un rol important. De ce? Un tip de personalitate, un tip caracterial , atrage un anumit comportament.

(pana si in cele mai vagi tipuri de personalitate, personalitatea este descrisa ca diferita de la zodie la alta si atragand un anumit tip de comportament - studentii la psihologie, e de mirare cand admit caracterizari functie de zodie

Datele de personalitate conteaza indiferent de tipul de boala. Vorbeam de bolile somatice, psihosomatice. Iata in hipertensiune: personalitatea de tip A caracteristica in hipertensiunea arteriala, personalitatea de tip B: caracteristica in boli cum ar fi astmul.

Iata, personalitatile competitive fac un tip de boli, personalitatile retrase, autiste, necomunicative, fac alt tip de boli. (nu vorbim de boli psihice, ci de bolile somatice).

In aceasta perspectiva, ca psihologi trebuie sa aveti mereu in vedere, aceasta problema importanta a tipului de personalitate.

Ce este personalitatea? Cat de departe poate fi definita sau disociata personalitatea de individ - ca ansamblu.

Exista miscari ca de exemplu personologia egoului - eului, care spun: nu exista nimic altceva, nu exista nici o alta manifestare psihica, decat personalitatea.

Noi, suntem un tot, o arhitectura completa care se imbina in trasaturi cognitive, trasaturi afective, cu comportamente, cu istoria noastra si toate acestea poarta un singur nume: personalitatea fiecaruia, si aceasta personalitate este cea care se manifesta, cea pe care o studiem, o observam s.a.m.d

Prof.: "Nu asi reduce psihologia la personologie, fara a combate sau fara a ma disocia complet de cei care fac acest lucru" (unii spun: in psihologei discutam doar despre persoana, behavioristii spun ca psihologia este stiinta comportamentului; personologia spune psihologia este stiinta persoanei, psihanaliza spune: psihologia este stiinta dezvoltarii individului, a istoriei lui si a felului in care acesta se reflecta in comportamentele actuale si viitoare. )

Nu putem si nici nu o sa ramanem niciodata la un singur punct de vedere. Este o tema centrala atunci cand discutam despre sanatate si boala:   persoana. nemaivorbind de ceea ce se numeste sanatatea mintala.

Un profesor spunea ca:

boala este un text de teatru;

scena este personalitatea,

evolutia bolii este spectacolul pe care il vad ceilalti

Sigur, nu ne putem inchipui un teatru minimalist care se joaca intr-o strada, "Commedia dell Arte", unde subiectul si persoana sunt totuna (unde noi stim de la inceput ca junele prim are un rol ...etc., personalitatea este construita conform rolului). In "Commedia dell Arte", este simplu: sunt 4 tipuri sau 6, sau 8 tipuri si stiu de la inceput cum o sa evolueze..

In viata, in fata cu personalitati reale, in fata cu spectacolul din pacate al unor suferinte umane, actorii - personalitatile, sunt extrem de diversificate.

In practica psihoterapeutica, aceeasi boala denumita cu acelasi cuvinte, care cu siguranta este la fel, (de ex. o schizofrenie paranoida, o psihoza maniaco -depresiva) se manifesta absolut diferit pe fundalul a doua tipuri de personalitate diferite, de aceea pare ca boala psihica are un infinit registru de manifestari. Noi nu putem si nu o sa putem niciodata, sa clasificam bolile sau sa diagnosticam bolnavii dupa manuale minimaliste asa cum este DSM - ul [Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM)]. Acolo sunt o serie de semne si simptome, iar dumneavoastra veti intalni in clinica "bolnavi", la care acele semne si simptome se vor diversifica enorm (vor fi extrem de diferite in functie de personalitatea fiecarui pacient).

Ca exercitiu pentru noi - de facut jurnal de autoanaliza: de studiat reactiile, sa observam daca am ajuns, sau daca am strabatut toate aceste porti

Este greu de vorbit despre personalitate pentru ca in previziunea lui Protagoras*, care spune ca omul este masura tuturor lucrurilor si in viziunea lui Nietzsche care spune ca omul este animalul care nu poate fi niciodata definit, este o diferenta formidabila.

Noi, daca mergem intr-o directie sau alta, vom avea rezultate sau lipsa de rezultate extraordinare. Daca nu va putea fi niciodata definit, efortul nostru, este unul hazardat.

Daca omul este masura tuturor lucrurilor, atunci toate constructele de personalitate ne vor remodela lumea din jurul nostru, lumea va fi mai bolnava sau mai sanatoasa dupa constructul de personalitate, si noi cand folosim un construct modern al personalitatii, spunem ca evul mediu era o epoca intunecata, ca oamenii de acolo erau de-a dreptul bolnavi (nu de boli somatice)

Cu ce trebuie sa fim intotdeauna de acord - cand abordati problema personalitatii trebuie sa stiti aceste lucru - ca personalitatea este un concept global, o structura, mai mult, o arhitectura, un arhem** (arhemul este o structura din a carui organizare rezulta functii noi).

Creierul, de exemplu are o organizare arhemica.

Personalitatea, are o organizare arhemica, pentru ca are o anumita arhitectura, apar functii noi prin asezarea unor lucruri care nu ar putea altfel sa produca fenomenele despre care vorbim.

Personalitatea are un anumit grad de permanenta. De exemplu recunoasterea unei persoane, peste un anumit timp, pentru ca ea va avea aceleasi trasaturi de personalitate - ( de ex. o persoana echilibrata, care foloseste scheme logice isi pastreaza aceste caracteristici).

Dar, personalitatea are intotdeauna si o dinamica, adica, chiar daca suntem intr-un anumit fel, noi ne schimbam, in functie de presiunea pe care mediul o exercita, ne schimbam in functie de faptul ca anumite functii genetice (cere s-au nascut o data cu noi) se descopera, dar ele nu se descopera la orice varsta, codul genetic se deruleaza si ajunge la deplinatatea manifestarilor lui la o anumita varsta, de aceea si anumite boli genetice nu se manifesta de la inceput. (vor fi persoane care vor face diabet, care au o determinare genetica, si poarta gena acestui diabet, dar pana la 4o de ani de exemplu, nu vedem nici un semn de diabet, sau am putea vedea daca am face niste experimente foarte complicate, sau daca le-am citi hartile genetice, acele harti genomiale, si care sunt un punct de ruptura, un punct de mare provocare pentru mintea omeneasca si pentru specialitatea psihologie, medicina, sociologie, demografie, etc.

Diferitele mari teorii psihologice s-au referit la personalitate:

teoriile behavioriste, comportamentaliste si neobehavioriste care au pus pe primul plan in ceea ce priveste tipurile de personalitate, structurarea personalitatii, invatarile precoce, frustrarile, felul in care se obtine sau nu satisfactia de catre individ, trecerea activa sau retinerea pasiva in fata obstacolelor care exista in viata.

Teoriile psihodinamice, dintre care cea mai cunoscuta este sistemul topic elaborat de Freud: ID, Ego, Superego. O schema de prezentare a acestui sistem:

Sa ne imaginam supraeul, ca un calaret mai mult sau mai putin indemanatic, mai mult sau mai putin sever, mai mult sau mai putin echipat, poate fi un calaret bun - sau nu, mai mult sau mai putin echipat, (daca nu am pinten pot tine mai greu un cal sub control)

Inconstientul este calul, care poate fi un armasar, o martoaga prapadita, un cal bland si pasnic care te duce intr-un ritm lent intotdeauna pana unde ai nevoie, un cal incapatanat care are tot felul de ciudatenii in comportamentul lui.

Eul, (sau personalitatea) - imaginea calaretului si calului pe orizont, aceea este personalitatea si felul in care acest cuplu cal - calaret merge, inainteaza, este felul in care personalitatea evolueaza.

Numai un calaret echilibrat si care se acordeaza destul de bine cu datele innascute ale calului, va face acest cal sa mearga intotdeauna la trap, sa aiba o eficienta maxima, sa treaca peste orice obstacol.

Daca el, calaretul sugruma calul, avem un spectacol al obsesionalitatii, al compulsiunii**** (incearca sa plece - se opreste, face cativa pasi - iar se opreste, nu stie incotro s-o apuce).

Daca, calaretul este neindemanatic, este slab , cunoaste putin arta conducerii calului, adica numarul de reguli si   felul in care ele au fost introiectate, intrate in personalitate, este mic, atunci calul va merge care - incotro, adica datele genetice vor prima ( nu respect nici o regula) si atunci calul se zbantuie, este ca un rodeo. Desigur si rodeo este un spectacol cu cal si calaret (cui ii place) si nu o data un astfel de cal arunca calaretul in praf, adica nu mai exista nici o regula dupa care se comporta. (la inceput ne distram, dar dupa ce arunca calaretul in praf, dupa ce mai trece cu copitele peste calaret, incepem sa ne speriem, publicul reactioneaza si altii incearca sa puna calul sub control)

Daca persoanele reactioneaza numai dupa inconstient, ca personalitatile antisociale, aceia sunt armasarii, caii fara calareti, care circula printre noi, iar   noi cand ne uitam, ne speriem, pentru ca in loc sa vedem imaginea calului si calaretului, vedem cu totul si cu totul altceva.

Am subliniat, si toate teoriile psihodinamice (de aceea se numesc dinamice) remarca faptul ca personalitatea are o miscare, o dinamica, pe asta se si bazeaza practica derivata din teoria psihanalitica, adica psihanaliza ca si tehnica psihoterapeutica, care restructureaza, ajuta personalitatea sa se modifice dinamic, deci pleaca de la ideea ca personalitatea nu este un dat fix, ca personalitatea de fapt (spun teoriile moderne) isi inceteaza transformarea o data cu disparitia individului, in rest ea tot timpul se transforma, dar in anumite perioade ale vietii, sau pana in anumite perioade ale vietii ea se poate schimba foarte mult.

Noi, putem sa facem cate ceva sa mai aranjam regulile, sa mai imblanzim calul, sa-l mai reeducam, cam asta vrea sa faca psihanaliza, spunand ca pana la 40-45 de ani, calul mai poate fi reeducat (mai tarziu reeducarea se face mai greu, conform spuselor din popor: omul tanar, calul batran, greu se-ngaduie la drum). Dupa ce inconstientul s-a rigidificat, nu se mai poate schimba, nu mai poate fi adaptat la nici un fel nou calaret, la fel si personalitatea noastra.

Teoriile sociale

Omul, fiinta umana, personalitatea, se construieste si se cladeste in societate, societatea este marele arhitect, care in lutul fiintei umane, construieste ceea ce noi numim personalitatea umana.

Se merge pe ideea ca omul este un animal social - lucru recunoscut din antichitate de Aristotel. Daca este animal social, el invata regulile sociale, se construieste - calaretul acela care il va tine in frau, invata regulile sociale, invata toata experienta (in mod sintetic) generatiilor anterioare, invata sistemele de coduri de siguranta ( ce fac daca ia foc ..? Cum ma imbrac vara? etc.) Aceste coduri de siguranta, ne apara impotriva angoasei innascute, pentru ca noua ne este frica tot timpul (si fiecare dintre noi, sa recunoastem lucru acesta) ne este frica, ca ramanem singuri. De fapt angoasa cea mai mare este ca ne vom pierde parintii, ca ne vom pierde persoanele cele mai apropiate, ca ne pierdem persoanele cu care suntem in relatii.

De asemenea, avem social, sisteme de credite si de ritualuri (buna - ziua, buna - ziua) avem o credinta comuna. Marea majoritate a grupurilor umane, au credinte, care ii apara, si care ii zbat sa aiba lucruri in comun. Avem rituri: ne ingropam mortii, ne botezam copii.

Teoriile moderne

Orice viziune statica asupra personalitatii, in momentul de fata, este caduca. Nu mai mergem pe imagini (care, erau unele dintre ele foarte romantate) ale personologiei secolului IX si inceputul secolului XX: descrieri ale personalitatii extrem de rigide: de la cele 4 tipuri clasice pana la leptosom sau microsom, legate de teorii endocrinologice sau genetice.

Ce este sigur, atat partea biologisanta cat si partea socializanta si partea de cultura, adica antropologia - sa fie luate in seama atunci cand vorbim despre un construct de personalitate.

Fara o ereditate biologica, nu putem vorbi de personalitate armonioasa. S-a constatat ca in cadrul unor clasari din tulburarile de personalitate, exista o transmisie genetica, si desi ceea ce s-a vorbit in cursul anterior, referitor la anormalitate: ca este o prejudecata faptul ca se mosteneste anormalitatea, iata ca anumite trasaturi patologice de personalitate se mostenesc, si este vorba de personalitatea antisociala.

Mediul influenteaza direct si indirect personalitatea, mass-media a devenit un puternic factor de constrangere si construire in acelasi timp a personalitatii (primim foarte multe informatii prin vizual). Dupa modelul clasic, pana la 7 ani eram in mediu familial, de la 7 ani eram in mediu scolar, mediu academic - universitar, sau in lupta cu viata. Acum, nu mai este asa. O data ce avem acces la internet, noi plonjam intr-o lume paralela, dar virtuala cu lumea realitatii.

In manual ( si mai jos) este schema cu toti factorii care pot influenta dezvoltarea individului. Oricare dintre noduri poate sa va atraga ca tineri cercetatori, ca persoane care vor sa afle: de ex: in ce fel clasa sociala influenteaza personalitatea.

Note (internet)

*Protagoras

Protagoras din Abdera (Greaca: ) (487-420 i.Hr.), sofist grec, cel mai varstnic si cel mai important dintre sofisti

Originar din Tracia, si-a petrecut viata in lungi calatorii, intrerupte de popasuri in Atena, unde s-a imprietenit cu Pericle. La fondarea orasului Thurioi (444 i.Hr.), lui Protagoras i s-a comandat redactarea proiectului constitutiei noii cetati. Din cauza scrierii Despre zei(arsa public la Atena) , o lucrare considerata de unii atee, a fost acuzat in 411 i.Hr. si obligat sa paraseasca orasul. A murit, potrivit traditiei, intr-un naufragiu in drum spre Sicilia.

Din bogata sa opera - scrieri de retorica, etica, drept, filosofie si gramatica- nu s-au pastrat decat 20 de randuri. Prin Diogenes Laertios aflam cateva din titlurile lucrarilor: Arta controversei, Despre lupta, Despre stiinte, Despre stat, Despre starea primordiala a lucrurilor, Despre lucrurile din Hades, Despre faptele gresite ale oamenilor, Precepte, Discutii contradictorii. Influenta gandirii sale s-a facut simtita asupra lui Democrit, Euripide, a filosofilor sceptici.

Platon il face eroul unui dialog, combatandu-i tezele (v. Dialogul Protagoras); Plutarh si Profir ii mai citeau in secolele 2-3 scrierile.

Arhem: este un sistem introdeschis cu inteligenta naturala sau artificiala capabil sa creeze situatii noi si performante la un asemenea nivel incat sa depaseasca realizarile curente

***Articol despre harti genomiale: https://www.descopera.ro/stiinta/4998675-genomul-meu-sunt-eu

COMPULSIÚNE s. f. tip de conduita in care individul se simte constrans a actiona sub efectul unei forte interne obsesionale, amenintat de angoasa, de culpabilitate. (compulsion)