Functiile familiei

Functiile familiei

In linii mari, majoritatea sociologilor converg catre recunoasterea acelorasi functii ale familiei ca grup social. Trebuie sa remacam, totusi, ca intre opiniile lor exista si diferente semnificative de accente.

In viziunea antropologului francez Claude Levy-Strauss, familia prezinta urmatoarele atribute principale :

a)           isi are originea in casatorie ;

b) consta din sot, sotie si copiii nascuti din uniunea lor, cu toate ca, uneori, acestui grup restrans i se mai alatura si alte rude ;

c) grupul familial este unit prin drepturi si obligatii morale, juridice, economice, religioase si sociale.

Deducem de aici ca principalele functii ale familiei sunt functiile biologica, economica, de solidaritate si morala.

G. P. Murdock apreciaza ca familia nucleara (ce se caracterizeaza prin universalitate) indeplineste in esenta patru functii : sexuala, reproductiva, economica si socializatoare. In acelasi context, W.F. Ogburn precizeaza ca principalele functii ale familiei traditionale sunt : functia de reproducere, economica, educationala, recreationala, religioasa si social psihologica.

Functia biologica se refera in special la satisfacerea cerintelor sexuale ale partenerilor si procreeare a copiilor. Ea trebuie sa asigure mecanismul inlocuirii membrilor societatii de la o generatie la alta. Familia si societatea reglementeaza activitatea sexuala, impunand anumite restrictii. Restrictiile se refera, de regula, la limitarea activitatii sexuale la sistemul marital si la tabuul incestului.

Functia socializatoare consta in “reproducerea” mostenirii sociale si culturale. Familia asigura educatia copiilor, ii invata limba, c) valorile, normele. Procesul socializarii copiilor incepe in familie continuand, mai apoi, in scoala, grupul de prieteni etc.

Functia de plasare sociala se refera la faptul ca pentru fiecare individ, familia constituie contextul social initial si ii asigura o identitate sociala initiala. Pozitia, statutul derivat din familie ii influenteaza in mod semnificativ viitoarele experiente de viata. Nu este totuna sa te nasti intr-o familie bogata sau saraca, intr-o familie de intelectuali sau analfabeti etc.

In literatura sociologica, exista numeroase controverse privind caracterul pozitiv sau negativ al efectelor acestor functii asupra indivizilor si societatii. Teoria functionalista (Murdock 1949, Parsons si Bales, 1955) evidentiaza functiile pozitive ale familiei. Ei considera ca familia este o institutie sociala principala, care ofera societatii posibilitatea de a isi rezolva problemele importante.

Teoria conflictualista sustine ca prin functiile ei, familia asigura perpetuarea sistemului existent, limiteaza mobilitatea sociala. Din aceasta cauza, familiile din clasa de sus si cea mijlocie tind sa obtina mai multa educatie, slujbe mai bune, standarde de viata mai inalte decat copiii din familiile clasei muncitoare.

Functia economica consta in acumularea unor venituri suficiente pentru toti membrii familiei si alcatuirea unui buget comun.

Functia de solidaritate se refera la rolul familie in statisfacerea nevoilor de afectiune, caldura, respect si ajutor reciproc intre cei doi parteneri si intre toti membrii familiei (parinti, copii, frati, surori).

In sociologia romaneasca, Henri H. Stahl surprinde complexitatea functiilor familiei clasificandu-le in doua mari categorii : functii interne si functii externe. Dupa spusele sale, in prima categorie sunt incluse urmatoarele functii : a) biologica si sanitara ; b) economica ;  de solidaritate familiala ; d) pedagogico-educativa si morala.

Functiile externe asigura socializarea si integrarea sociala precum si dezvoltarea individualitatii, a personalitatii fiecarui membru al familiei.

Distinctia intre functiile interne si externe nu este absoluta. Intre ele exista conexiuni, interferente, determinari.

Caracteristicile societatii (regimul politic, legislatia, standardele educationale generale, politicile sociale, nivelul dezvoltarii economice ) isi pun amprenta asupra modului in care familiile isi exercita respectivele functii.

In literatura de specialitate intalnim si teorii care sustin ca sunt mai semnificative disfunctiile decat functiile familiei. Includem aici, in primul rand, teoria conflictualista. In conceptia reprezentantilor acestei teorii, familia este o unitate sociala ce reproduce la scara redusa conflictele interclasiale (K. Marx, Fr. Engels ). Randall Collins (1975) considera ca in raporturile de familie, sotul se comporta ca un proprietar, ca un gangster, in timp ce femeia este victima permanenta. In aceeasi ordine de idei, Jetse Sprey (1979) sustine ca membrii familiei se confrunta cu doua solicitari conflictuale : sotii concureaza intre ei pentru autonomie, autoritate si privilegii si, in acelasi timp, coopereaza pentru a putea supravietui.

In opozitie cu teoria conflictualista, viziunea interactionista accentueaza asupra efortului realizat de membri familie in vederea construirii unei existente de grup, a unei sub-lumi a cuplului. Pentru aceasta, ei isi remodeleaza definitiile despre ei insisi si despre ceilalti, despre viata cotidiana, despre experienta trecuta si viitor. Raporturile cu rudele si prietenii sunt redefinite in consens cu asteptarile partenerului. Fiecare isi modeleaza actiunile in raport cu celalalt. Astfel, cuplul construieste o biografie comuna, o memorie coordonata in comun. Nasterea copiilor va impune o noua remodelare a relatiilor dintre parteneri.