Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » auto
Notele tehnice scheme electrice - Dacia

Notele tehnice scheme electrice - Dacia




Notele tehnice scheme electrice - Dacia

Notele Tehnice Scheme Electrice (NTSE) permit selectionarea schemei de principiu aplicat, reperate prin:

Schema aleasa va corespunde unei functiuni ce prezinta defectiuni.



Fiecare schema va fi aleasa dupa identificarea vehiculului in cauza, adica :

Familia vehiculului (de exemplu J64) ;

Motorizarea, care figureaza pe placuta de identificare a motorului (de exemplu E7J 764) ;

Data de fabricatie a vehiculului. Pe fiecare volum « Note Tehnice Scheme Electrice » figureaza o data « A PARTIR DE », care determina transa de fabricare a vehiculelor, pentru care aceasta nota tehnica este valabila ;

Criteriile vehiculului (de exemplu DG, CA).

Prezentarea Notelor Tehnice

Indexul de functiuni

Acest index permite gasirea rapida, pornind de la un numar, a unei scheme corespondente. Indexul este aranjat in ordinea numerelor schemelor.

Capitolul Schémathèque

In acest capitol intalnim toate schemele de principiu aplicat.

Schemele de principiu detaliaza interiorul organelor simple (contactoare, relee, etc.) si faciliteaza, deci intelegerea functionarea sistemului si diagnosticarea acestuia. In NTSE gasim:

Organele electrice, reperate printr-un numar.

Conectorii racordurilor, reperati printr-o cifra urmata de un numar (R107);

Masele, reperate printr-o litera urmata de un numar sau de o alta litera (ex. M4 sau MG)

Schemele de principiu sunt completate cu :

Functiile firelor in fiecare conector ;

Trecerea cablajelor, care permite localizarea componentelor pe vehicul;

Repertoarele de criterii, organe, racorduri, mase, legaturi permit identificarea cu usurinta a tuturor componentelor unei scheme

Capitolul Sigurante si relee

Acest capitol detaliaza diferitele tipuri de cutii de sigurante si de cutii de relee prezente pe vehicule. Pentru fiecare cutie sunt precizate :

O reprezentare grafica a fetei si/sau spatelui cutiei ;

Lista sigurantelor, rolul lor, pozitia precum si valoarea acestora.

Planurile de implantare ale maselor

In planurile de implantare ale maselor intalnim reprezentarea si localizarea punctelor de masa prezente pe vehicule.

Nomenclatoarele de conectori si racorduri

Nomenclatoarele descriu toti conectorii utilizati in cablajele vehiculelor. Fiecare nomenclator contine :

O reprezentare grafica a conectorului, precum si pozitionarea alveolelor acestuia ;

Lista firelor legate cu conectorul, precum si pozitionarea acestora in alveolele conectorului ;

Aria sectiunii fiecarui fir ;

Functia fiecarui fir.

Pentru fiecare conector gasim aceste informatii. Conectorii sunt si ei catalogati in repertoarele disponibile in fiecare manual NTSE.

Culoarea firelor

Starile electrice fundamentale sunt:

De asemenea intalnim culorile urmatoare pentru celelalte fire si ceilalti conectori :

Plusul demaror, masele secventiale precum si inversarile de polaritate nu sunt stari electrice fundamentale.

Aparatele de protectie (sigurantele fuzibile) nu schimba starea firului.

Cablajele livrate impreuna cu organele electrice nu respecta, de obicei, aceste reguli.

Capitolul « Trecerea cablajelor »

Trecerea cablajelor localizeaza pe vehicul organelle, conectorii si punctele de trecere ale cablajelor.

In acest capitol, litera N desemneaza eticheta de identificare a cablajului.

Repertoarele

Repertoarele de legaturi : permit identificarea functiei unui fir, pornind de la codul acestuia;

Repertoarele de organe : permit identificarea unui organ pe o schema pornind de la codul sau ;

Repertoarul de mase : permite identificarea unei mase pe o schema, pornind de la codul sau ;

Repertoarul de racorduri : permite identificarea unui racord pe o schema pornind de la codul sau ;

Repertoarul de criterii : permite identificarea unui criteriu pe o schema, pornind de la prescurtarea sa. Repertoarul da semnificatia acestui criteriu, neprescurtata.

Alte referinte

Nota tehnica NT 8074 detaliaza diferitele tehnici de interventie, inclusiv pe noua conectica. Ea contine de asemenea si o serie de dispozitive indispensabile unei reparatii corecte. Aceasta nota tehnica trebuie consultata inaintea tuturor interventiilor asupra conectorilor.

Nota tehnica NT 8075 descrie operatiile legate de utilizarea mansoanelor termoretractabile pentru repararea cablajelor.

Manualul PR 830 si documentul « Produit du professionnel » fac referinta si descriu toate accesoriile electrice.

Citirea unei scheme de principiu

Definirea criteriilor de selectie

Particularitatea utilizarii in titlu a criteriilor este de a permite o combinare de criterii:

Bara de fractie "/" inseamna SAU;

Virgula "," inseamna SI ;

"S" si "SS", utilizate ca primele litere ale unui criteriu inseamna de obicei CU sau FARA.

Citirea unui nomenclator de conectori si racorduri

Indexul mobil

Indexul mobil este un « repertoar », caracteristic notelor tehnice, care permite utilizatorului sa gaseasca direct plansele aferente conectorilor sau trecerii cablajelor fara a se mai face inainte referinta la nomenclatoare. Indexul mobil contine numerele organelor si ale conectorilor, numerele planselor conectorilor si a trecerii cablajelor.

Utilizarea capitolului « Trecerea cablajelor »

In cadrul documentatiei tiparite, este sufficient sa analizati indexul conectorilor si al racordurilor pentru a obtine lista trecerii cablajelor.

Mai jos este prezentat un exemplu de trecere a cablajelor aflate in legatura cu organul 597.

Clasor CD-ROM;

CD-ROM vehicul de culoare specifica;

Schemele electrice vehicul cu data primei puneri in circulatie.

Conceptul schemelor electrice VISU

VISU SCHEMA sunt un program de vizualizare a schemelor electrice pe CD-ROM.

Notele Tehnice Scheme Electrice (NTSE) sunt continute de CD-ROM si pot fi vizualizate pe Clip, Dialogys Mac sau un PC obisnuit (standard).

Principalele functiuni ale schemelor electrice VISU sunt:

vizualizarea schemelor electrice;

vizualizarea trecerii cablajelor;

vizualizarea indexurilor si a repertoarelor;

consultarea planselor conectori;

vizualizarea cutiilor de sigurante si relee;

tiparirea pe hartie (incepand cu versiunea 2, schemele pot fi tiparite pe hartie format A3 sau A4).

Identificarea CD-ROM -ului corespunzator

Pentru vehicul dat, se poate identifica un CD-ROM cu ajutorul ;

culorii, care reprezinta vehiculul;

versiunii, in functie de prima punere in circulatie a vehiculului respective.

Utilizarea schemelor electrice VISU

Functiuni

Notele tehnice scheme electrice permit selectionarea SPA (Schemei de Principiu Aplicat) utilizand iconita:

Schema va corespunde unui sistem defect.

Fiecare schema este reperata dupa identificarea vehiculului avut in vedere, adica:

familia vehiculului (de exemplu J64),

tipul motor, care este inscris pe placuta de identificare a motorului, precum si indicele acestuia (de exemplu E7J 764) ;

data de fabricatie a vehiculului. Pe fiecare NTSE figureaza o data « incepand cu » (à partir de), care determina transa de fabricatie a vehiculelor pentru care se aplica nota respective;

criteriile vehiculului (de exemplu DG, CA).

Diferitele criterii de selectionare ale unei scheme electrice (diferente fata de NTSE pe hartie)

Dupa ce s-a ales CD-ROM -ul NTSE corespunzator, se va alege schema electrica corespunzatoare, in functie de :

denumirea sau codul unui organ electric ce face parte din sistemul diagnosticat (ex. « injector » pentru sistemul de injectie).

dotarile si echipamentele vehiculului (ex. directie stanga, motorizare, cu sau fara aer conditionat regulat).

Iconita de ajutor

Aceasta iconita permite invatarea utilizarii Notelor Tehnice Scheme Electrice, ca un complement didactic

Corespondenta intre iconitele VISU si capitolele NTSE

Diodele

Diodele clasice

O dioda este un component electronic care lasa curentul sa treaca doar intr-un singur sens.

Caracteristici

Pentru trecerea curentului de la anod catre catod este necesar sa se aplice o tensiune minima, numita tensiune de deschidere, care are valoarea de aproximativ 0,6 Volti.

Daca dioda este polarizata in sens invers (de la catod catre anod), curentul nu circula, dioda este blocata. Daca este montata in sens invers, iar tensiunea depaseste o anumita valoare (numita tensiune de strapungere), dioda va conduce curentul in ambele sensuri definitiv. Ea este distrusa.

Alegerea unei diode depinde de :

tensiunea de deschidere ;

tensiunea de strapungere ;

intensitatea maxima.

LED -urile (diode electroluminiscente)

La trecerea unui current printr-un LED ea va emite unde luminoase.

Lumina este vizibila pentru un LED de alarmare sau invizibila pentru un LED emitator pentru blocarea portierelor.

LDR -urile (diode receptoare de lumina)

Aceasta dioda conduce in sens invers daca ea este supusa unui anumit tip de radiatii luminoase.

Exemplu de utilizare :

LDR in receptorii infrarosii

Diodele ZENER

Dioda Zener se comporta ca o dioda clasica. Trebuie deci sa i se aplice o tensiune minima de deschidere pentru ca ea sa conduca.

In sens invers are, de asemenea, o tensiune de strapungere, pornind de la care ea conduce. Dar, in mod contrar diodei clasice, ea nu se distruge. Daca tensiunea scade apoi sub tensiunea de strapungere dioda este din nou blocata.

Tranzistorii

Sunt componenti electronici care au trei conexiuni

baza B,

emitorul E,

colectorul C.

Exista doua familii:

Functionarea tranzistorilor NPN

Daca exista un curent (iB) intre baza si emitor, va aparea si un curent (iC) intre colector si emitor.

In absenta curentului de baza (iB), nu exista curent pe conexiunea colector. Unul din scopurile de utilizare ale tranzistorilor este de a putea a putea comanda un curent (iC) important utilizand un curent un curent de baza de valoare redusa.

In acest caz putem compara tranzistorul cu un releu.

Functionarea tranzistorilor PNP

Functionarea tranzistorilor PNP este similara celor NPN, schimbandu-se doar sensul curentului.

Curentul de baza (iB) circula de la emitor catre baza, permitand trecerea curentului colector (iC) de la emitor catre colector.

Alegem tipul tranzistorului in functir de urmatoarele criterii :

un NPN, daca potentialul bazei este superior potentialului emitorului;

un PNP, daca potentialul bazei este inferior potentialului emitorului.

Conexiunile nu sunt reperate pe tranzistori, iar pentru a le repera utilizam sistemul international de notare.

Montaj in releu

Incercam sa diminuam la maxim iB, dar mentinem totusi un curent prin bec.

Ce putem constata ?

Cand marim RB (10 k) pentru a diminua iB, lampa nu se va aprinde la putere maxima.

Functionarea in amplificare



Concluzii

De la 0 la 2,4 mA, iC este proportional cu iB. Acest lucru permite exploatarea curentilor mici emisi de captori. Aceasta este functionarea in amplificare. De la 2,4 la 112 mA, iC ramane constant si el este dat de consumul lampei. Aceasta este functionarea in saturatie.

Regulatorul de tensiune al alternatorului

Daca Ubat<14V atunci UA>7V.

Dioda Zener nu conduce, T1 este blocat iar T2 conduce.

Uexc=Ubat

>Alternatorul incarca.

Daca Ubat>14V atunci UA>7V.

Dioda Zener conduce, T1 conduce iar T2 este blocat.

Uexc =0V

>Alternatorul nu incarca.

Condensatorii

Un condensator este un element care, utilizand proprietati electrostatice, este capabil sa acumuleze sarcini electrice de semne opuse. El este in principiu compus din doua suprafete conductoare numite armaturi, izolata printr-o substanta numita dielectric.

Rolul lui este de a inmagazina un anumit curent (incarcare) si de a restitui acest curent (descarcare).

Anumiti condensatori « chimici » au o polaritate ce trebuie respectata. Aceasta polaritate este marcata pe condensator.

Caracteristicile unui condensator

Pe un condensator putem gasi trei indicatii :

-polaritatea sa (in cazul condensatorilor chimici) ;

-tensiunea maxima admisibila (exemplu 64V) ;

-capaciatea sa.

Capacitatea se exprima in Farad (F) ;

1 Farad reprezinta o sarcina de 1 Coulomb sub o tensiune de 1Volt.

1 Coulomb este cantitatea de curent debitata de un amper timp de o secunda.

Faradul fiind o capacitate enorma, se utilizeaza submultiplii, cum ar fi:

Micro Farad (µF) = 10-6 F = 0,000001 F.

Nano Farad ( F) = 10-9 F = 0,000000001 F.

Pico Farad (F) = 10-12 F = 0,000000000001 F.

Incarcarea unui condensator

Pentru a incarca un condensator este sufficient sa se aplice o tensiune la bornele sale pentru o fractiune de secunda.

Un condensator ramane incarcat un timp indelungat (mai multe zile)

Descarcarea unui condensator

Becul se aprinde pentru un timp scurt.

Pentru a mari timpul de alimentare al becului putem micsora puterea becului sau sa utilizam un condensator de capacitate mai mare.

Montajul condensatorilor

In paralel

Ceq= C1+C2+C3

Capacitatea totala creste odata cu numarul de condensatori.

In serie

1/Ceq=1/C1+1/C2+1/C3

Capacitatea totala se micsoreaza, cu cresterea numarului de condensatori.

Captorii sunt componente electrice care transforma marimi fizice, pe care le detecteaza, in semnal electric.

Contactorii

Principiul de functionare si constructie :

Sunt captori de tipul «totul sau nimic» : schimbarea starii lor deschide sau inchide un circuit electric Schimbarea de stare poate fi datorata :

Unui fenomen fizic : temperatura, presiune (Ex : termocontact de GMV, manocontact de presiune de ulei).

Unui fenomen mecanic : deplasare, contact (Ex : contactor de lampi de stop, contactor de soc).

Cel mai des sunt utilizate pentru comanda unui martor, dar pot sa dea si informatii unui calculator.

Termocontact  Manocontact

Contactor mobil

Control :

Schimbarea starii (circuit deschis/inchis)

Rezistenta contactelor

Caderea de tensiune la bornele contactorului

Rezistentele variabile

Termistorii

Termistor

 

Sonda de temperatura

 

Simbol

 

Principiul de functionare si constructie
Sunt captori la care rezistenta variaza cu temperatura.

Spre deosebire de termocontact care functioneaza la modul « totul sau nimic » pentru anumita temperatura, termistorii sunt capabili sa masoare temperatura in continuu. Aceasta variatie nu este lineara si depinde de materialul utilizat (metal sau semi-conductor).

Acestia sunt captori de temperatura.

Ei sunt in principal utilizati pentru masurarea temperaturii fluidelor (lichide sau aer).

Ei sunt alimentati si dau calculatorului o tensiune variabila in functie de temperatura masurata.

Exista doua tipuri de termistori.

-CTN (Coeficient de Temperatura Negativ)
Sunt termistente la care rezistivitatea scade atunci cind temperatura creste.

Nota : termistorii CTN sunt cel mai des utilizate datorita preciziei ridicate.

CTP (Coeficient de Temperatura Pozitiv)

Sunt termistori la care rezistivitatea creste atunci cind temperatura creste

Control

Verificarea alimentarii :

conector bransat, verificati prezenta unei tensiuni la bornele captorului.

Verificarea rezistentei

- conector debransat, verificati rezistenta sondei la temperatura ambianta si comparati cu datele date de constructor.
- incalziti sonda si controlati variatia rezistentei.

Reostatele si potentiometrele

Reostatele si potentiometrele sunt rezistente variabile care permit transformarea unei deplasari mecanice in marime electrica.



Principiul de functionare si constructie :

Reostatele si potentiometrele sunt rezistente variabile care permit traducerea deplasarii mecanice in informatie electrica.

Reostatul

Reostatul este un captor cu 2 fire, compus dintr-o pista rezistenta conectata la un potential (ex : 12 Volti), pe care se deplaseaza un cursor metalic (rezistenta variabila => intensitate variabila).

Exemple de aplicatii :

Joja carburant

presostat (masoara presiunea de ulei)

reostatul de iluminare al tabloului de bord

Control :

Reostatul se controleaza prin masurarea rezistentei :

- Reostat debransat,

masurati rezistenta totala si comparati cu datele constructorului

actionati cursorul, rezistenta trebuie sa varieze

Potentiometrul

Potentiometrul este un captor cu 3 fire, compus dintr-o pista conectata la un potential 0V pe de o parte si la un potential de 5V sau 12V pe de alta parte. Un cursor se deplaseaza pe aceasta pista.

Avem deci un pod divizor de tensiune.

Potentialul masurat pe cursor variaza in functie de pozitia lui pe pista.

La un potentiometru, tensiunea si intensitatea variaza, dar in general variatia tensiunii este utilizata de calculator.

Exemple de aplicatii :

Potentiometrul de sarcina

Potentiometrul pedalei de acceleratie

Control :

La un potentiometru se verifica rezistenta si tensiunea :

- Potentiometru bransat,

Masurati tensiunea de alimentare la bornele pistei si comparati-o cu datele constructorului.

Masurati tensiunea de iesire (intre cursor si alimentarea 0V) actionind cursorul : tensiunea trebuie sa varieze intre 0V si tensiunea de alimentare (5V sau 12V).

- Potentiometru debransat,

Masurati rezistenta totala si comparati cu datele constructorului.

Actionati cursorul, rezistenta intre diferitele alimentari si cursor trebuie sa varieze.

Nota : Osciloscopul permite controlul continuitatii semnalului. (Trigger in pozitia ROL)

Pentru a limita intensitatea furnizata calculatorului, anumite potentiometre au o rezistenta suplimentara pe linia de iesire (numita «rezistenta cursor»). Vedeti schema


Trebuie tinut cont de aceasta rezistenta atunci cind se verifica rezistentele si tensiunile!

Diferenta intre lantul de masura al unui reostat si al unui potentiometru

Utilizarea potentiometrului sau a reostatului depinde de circuitul pe care este montat. Variatia de rezistenta este functie de deplasarea cursorului.

Etajul electronic masoara de fapt o variatie de tensiune la bornele unei rezistente.

In cazul reostatului rezistenta de masura este montata in interiorul etajului de masura.

In cazul potentiometrului, rezistenta de masurare se gaseste in exteriorul etajului electronic. Cand cursorul se deplaseaza tensiunea masurata variaza obtinandu-se astfel o punte divizoare de tensiune.

Captorii inductivi

Acesti captori utilizeaza proprietatile electromagnetice ale unui curent electric intr-un conductor.

Captorul generator de impulsuri

Principiu de functionare :

Functionarea acestui tip de captor se bazeaza pe faptul ca orice variatie a cimpului magnetic intr-o bobina creaza un curent indus.

Constituiti dintr-o bobina infasurata in jurul unui magnet pemanent, ei sunt in general plasati in fata unei tinte rotitoare care are dantura regulata.

Cind dintii trec prin fata captorului, variatia intrefierului creaza o variatie a cimpului magnetic in bobina, dind astfel nastere unei tensiuni alternative in bobina.
Aceasta tensiune are o frecventa si o amplitudine proportionala cu viteza de rotatie a tintei.

Acesti captori sunt generatori de curent ; ei nu sunt alimentati.

Exemple de aplicatii :

Captor turatie motor

captor viteza roata (ABS)

captor viteza turbina (cutie automata)

generator de impulsuri (anumite aprinderi BOSCH)

injector instrumentat

Control :

Control mecanic :

- verificati (cind este posibil) intrefierul (distanta dintre captor si tinta) si comparati cu valoarea data de constructor

Control electric :

Captor debransat :

- controlati rezistenta si comparati-o cu valoarea constructorului
- controlati izolarea in raport cu masa si cu +12V.

- actionati tinta (actionati demarorul, rotiti o roata) : cu un voltmetru pe calibrul alternativ, controlati prezenta unei tensiuni. Amplitudinea tensiunii trebuie sa varieze cu viteza tintei.

Putem sa vedem semnalul si cu osciloscopul.

Captorul cu inductanta variabila

Principiul de functionare si constructie :

Functionarea acestui captor se bazeaza pe faptul ca atunci cind alimentam o bobina cu o tensiune variabila si ii variem inductanta (deplasind un miez metalic prin centrul bobinei, de exemplu), constatam ca intensitatea se modifica.

Daca intensitatea variaza, inseamna ca «rezistenta aparenta» a bobinei (impedanta sa) variaza.

Acest captor este format dintr-un bobinaj in mijlocul caruia se deplaseaza un miez metalic.

Exemple de aplicatii :

Captor de suspensie pilotata de pe Safrane

Capsula de vacuum a cutiei AEI

captor de pozitie-tija al pompei BOSCH DTI

Control electric :

Sunt captori alimentati cu tensiune variabila (sinusoidala sau patrata), de un calculator.

Captor bransat :Controlati prezenta acestei tensiuni.

Captor debransat :

Controlati rezistenta si izolarea si comparati-o cu valoarea constructorului.

Captorii cu efect Hall

Principiul de functionare si constructie :

Functionarea acestui captor se bazeaza pe caracteristicile unui semiconductor particular - placuta Hall.

Cind un curent parcurge o placuta subtire semi-conductoare, nu avem nici o tensiune intre fetele A si B ale acestei placute.

Dar daca supunem aceasta placheta unui cimp magnetic, se creaza o tensiune intre fetele A si B.

Un etaj electronic din interiorul captorului amplifica semnalul dat de placheta Hall.

Acest dispozitiv da un semnal patrat ; aceasta informatie este exploatata direct de calculator.

In general, captorii cu efect Hall au 3 fire (2 alimentari si 1 iesire semnal), dar exista si cu 2 fire(1 alimentare - si 1 alimentare + /semnal).

Exemple de aplicatii

Captor de viteza vehicul (3 fire)

captor de pozitie arbore cu came (3 fire)

captor de ABS (2 fire)

captor de viteza cutie automata SU1(2 fire)

Control :

Captor bransat :

- masurati tensiunea de alimentare (5V sau 12V)

- actionati tinta si verificati schimbarea starii pe linia de iesire (stare inalta sau stare joasa, functie de pozitia tintei). Utilizati un voltmetru (curent continuu) sau un osciloscop.

Starea joasa nu este neaparat la 0 Volti.

Spre deosebire de captorul inductiv, amplitudinea semnalului nu variaza cu viteza tintei ; numai frecventa variaza.

Captorul Hall are un etaj electronic si deci nu putem controla rezistenta !

Captorii Piezo

Captorul piezoelectric

Principiul de functionare



Fenomenul este legat de capacitatea anumitor cristale de cuart de a produce o tensiune atunci cind sunt supuse unei presiuni (la un soc de exemplu).

Sunt deci generatoare de curent.

Invers, daca supunem acest corp la o tensiune, va rezulta o variatie a volumului lor.

Fenomenul este reversibil

Constructie :

Un disc de ceramica comprimat de o masa metalica este supus la vibratii sau la socuri. Valoarea tensiunii generate de acest dispozitiv este direct proportionala cu amplitudinea socului.

Blindaj

Carcasa

Support element piezo

Element piezo

Masa metalica

 


Exemplu de aplicatie :

Captorul de detonatie

Captor de presiune rampa diesel sau IDE

Control 

Bransati un osciloscop la bornele captorului (de detonatie de exemplu) si, cu motorul pornit relevati prezenta semnalului.

Captorul piezorezistiv

Fenomenul este legat de capacitatea de care dispun anumite semi-conductoare de a-si modifica rezistenta atunci cind sunt supuse la un efort (la o presiune de exemplu).

Exemple de aplicare

Captorul de presiune absoluta.

Captorul de presiune ulei de la cutia automata

Captorul de presiune rampa (injectie diesel inalta presiune)

Constructie :

Este un captor alimentat (5V in general) si are 3 fire (2 alimentari si 1 iesire semnal).

Captorul este format dintr-o celula   piezorezistiva pozitionata pe o capsula manometrica si de un etaj electronic, inchise intr-o cutie etansa supusa la presiunea de masurat.Deformatia capsulei va antrena eforturi asupra celulei si va modifica rezistenta sa.

Aceasta variatie, tratata de etajul electronic al captorului, este transformata intr-o tensiune variabila care este transmisa calculatorului.

Control :

Captor bransat :

- masurati prezenta tensiunii de alimentare (5V).

- variati presiunea (cu ajutorul unei pompe de vacuum de exemplu) si masurati variatia tensiunii proportionala cu depresiunea creata de pompa. Comparati cu datele constructorului.

Captorul piezorezistiv are un etaj electronic si deci nu ii putem masura rezistenta

Captorii cu film cald

Acest tip de captor este utilizat pentru masurarea debitului de aer.

El este alimentat si este constituit dintr-o placheta metalica acoperita de un fir rezistent si de un etaj electronic care mentine acest fir la temperatura constanta.

Aceasta placheta este supusa unui flux de aer care modifica temperatura

firului.

Curentul necesar mentinerii temperaturii constante a firului permite calculatorului sa determine debitul de aer.

Aceasta variatie de curent este tratata de un etaj electronic si este transformata intr-o tensiune variabila.

Pentru finetea masuratorii, captorul cu film cald are o sonda de temperatura aer.

Control :

Captor bransat :

- masurati prezenta tensiunii de alimentare.

- supuneti captorul la un flux de aer si observati semnalul de iesire: tensiunea trebuie sa varieze cu debitul de aer.

Actuatorii sunt elemente mecanice sau electronice, care permit actionarea asupra unui sistem pentru a modifica functionarea sau starea acestuia.

Magnetismul

Printre diferitele metode de a produce electricitate, putem distinge procedee utilizand "magnetismul" si "electromagnetismul".

Cele doua notiuni sunt associate cu un ansamblu de fenomene legate de magneti.

Magnetii

Magnetii sunt corpuri care exista in natura care au proprietatea de a atrage metalele feroase.

Proprietatile unui magnet pot fi transmise de o maniera provizerie sau definitiva anumitor corpuri.

Exemple

Otel cu continut foarte scazut de carbon (fierul moale) are o magnetizare provizorie.

Otelul calit are o magnetizare definitiva.

Aceasta capacitate a corpurilor de a conserva magnetismul se numeste « remanenta ».

Fierul moale are deci o remanenta mai scazuta decat otelul calit.

Proprietatile magnetilor

Punem doi magneti fata in fata.

Observam:

2 poli diferiti se atrag:

2 poli asemanatori se resping :

Aceasta proprietate permite identificarea cu usurinta a polilor unui magnet pornind de la un magnet deja reperat (cu ajutorul unei busole de exemplu).

Daca spargem un magnet obtinem doua perechi de poli.

Campul magnetic

Este spatiul in care sunt exercitate fortele magnetice ale unui magnet.

Aceste forte au un sens bine precizat , liniile de forta convergand de la polul nord catre polul sud al magnetului. Acesta este « spectrul magnetic ».

Putem observa spectrul unui magnet, punandu-l pe acesta pe o suprafata acoperita cu pilitura de fier.

Observam ca liniile de forta sunt concentrate in vecinatatea polilor.

Acul unei busole ne poate indica sensul liniilor de camp.

In experienta prezentata, putem observa spectrul magnetic sectionat cu un plan, dar in realitate el este repartizat de jur imprejurul magnetului.

Electromagnetismul

Principiu

Montam o busola in vecinatatea unui conductor, prin care circula un curent.

Observam aparitia unui camp magnetic care are tendinta de a orienta acul busolei in sensul liniilor de forta.

Marind intensitatea curentului ce traverseaza conductorul, acul busolei va indica stabil orientarea liniilor de forta. Intensitatea campului magnetic este direct proportionala cu intensitatea curentului care i-a dat nastere.

Daca inversam polaritatea curentului, acul busolei va efectua o rotatie de o jumatate de tura. Sensul liniilor de forta, deci polarizarea magnetica a unui conductor electric depinde de sensul curentului.

Punem inca un conductor in vecinatatea primului, parcurs de un curent de aceeasi intensitate, dar nu neaparat in acelasi sens.

Campurile magnetice generate de conductori se aduna daca sensul curentului este acelasi sau se anuleaza, daca cei doi curenti sunt de sensuri opuse.

BOBINA

Liniile de forta se rotesc in acelasi sens si efectul lor se aduna.

Campul magnetic este mai intens in centrul spirei.

Am aflat din experientele precedente, ca putem mari intensitatea campului magnetic produs de doi conductori , plasandu-i in paralel, daca sunt parcursi de un curent in acelasi sens.

Pentru a mari campul magnetic este suficient sa sa marim numarul de spire ale bobinei.

Ca si un magnet, bobina noastra poseda un pol nord si un pol sud, dar spectrul ei magnetic este redus.

Pozitionand un miez de otel moale in centrul bobinei, concentram campul magnetic.

Acest lucru se datoreaza faptului ca permeabilitatea magnetica a aerului (capacitatea sa de a conduce camp magnetic) este inferioara celei a fierului electromagnetic.

Tocmai am construit un electromagnet.

RELEUL

Afectarea cailor

86 (1) : Alimentare pozitiva a bobinei circuitului de comanda

85 (2) : Masa bobinei circuitului de comanda

87 (5) : Iesirea circuitului de putere (releu comandat si paleta lipita)

87a (4) : Iesire inversor (releu necomandat si paleta in repaus)

30 (3) : Intrare circuit putere.

1 : Dioda de self

Permite bobinei sa absoarba curentul indus atunci cind se intrerupe alimentarea circuitului de comanda al releului

2 : Dioda de protectie contra inversiunii polaritatii.

Ea protejeaza dioda de self care va fi distrusa daca este alimentata direct fara consumatori (scurt circuit).

Tipuri de relee, functie de aplicatie.

Functionarea ramine aceeasi :

Cu sau fara iesire inversor (87 a)

Fara diode (vechile relee)

Cu o dioda de self si fara dioda de protectie

Cu o dioda de self si o dioda de protectie

Schema interna este in general gravata pe carcasa releului ca si intensitatea maxima admisibila.

  Este interzisa inversarea polaritatii de conectare a unui releu care nu are dioda de self (risc de scurt circuit).

Control

Rezistenta bobinei (in afara de releele cu dioda de protectie)

Deplasarea paletei atunci cind bobina este alimentata

Controlul diodei de self,

Caderea de tensiune la nivelul circuitului de putere

ELECTROVANELE

Ele utilizeaza principiul de baza al electromagnetismului. Cimpul magnetic provocat de bobina se gaseste concentrat in miezul mobil care tinde sa se centreze in bobina. Miezul, solidar cu clapeta, se deplaseaza in functie de comanda, obturind mai mult sau mai putin un circuit pneumatic sau hidraulic. Returul in pozitia repaus este asigurat de un resort sau o inversiune de polaritate (electrovana de reglare relanti cu doua infasurari). Injectoarele au acelasi principiu de functionare.

Electrovanele pot fi comandate la modul «totul sau nimic» adica pot avea doua stari (alimentat/nealimentat) sau cu un Curent Pulsatoriu Modulat(RCO).

Aplicatii :

Vana de reglare relanti ;

Electrovana de purjare canistra;

Electrovana de reglare presiune de supraalimentare;

Electrovana de reglare ABS.

Verificari

comanda (alimentare + si -) ;

semnal de comanda RCO (osciloscop) ;

rezistenta bobinajelor ;

etanseitate.

Motorul de curent continuu

Principiu de functionare

Sa luam ca exemplu doi conductori diametral opusi, fixati pe un rotor (ax) si supusi unui camp magnetic. Daca un curent electric va circula in conductori, va aparea un camp magnetic, deci un cuplu care va roti axul. Sensul de rotatie depinde de sensul curentului.

Pentru a mari performantele acestei masini electrice, este suficient sa marim numarul conductorilor. Conductorii sunt alimentati prin perii.

Motoare cu trei perii

Perii diametral opuse

In acest caz este utilizat tot fluxul , si avem de asemenea:

un cuplu foarte mare,

un randament ridicat,

o viteza de rotatie redusa.

Perii decalate

Decaland periile, dezechilibram indusul, care nu va mai invinge aceeasi rezistenta de fiecare parte (nu utilizam decat o parte a fluxului magnetic) si obtinem :

o viteza ridicata,

o diminuare a randamentului.

P=constant

Daca C se micsoreaza, atunci creste

Verificari

Conformitate cu scula de diagnostic (absenta defectului, mod comanda) ;

Rezistenta indusului (a rotorului) ;

Absenta blocajului mecanic.

Motorul pas cu pas

Sa luam doi magneti, pe care ii asamblam, adaugandu-le si o articulatie in punctul de contact al celor patru poli.

Adaugam un bobinaj al unui electromagnet pe care il putem alimenta electric in cele doua sensuri pentru a crea la virful electromagnetului un pol Nord sau Sud.

Alimentam bobinajul astfel incit sa cream un pol Sud. El va atrage polul Nord al rotorului care va pivota o 1/8me de tur si va ramine in aceasta pozitie. Motorul a efectuat un « pas ».

Pentru efectuarea celui de al doilea « pas », trebuie inversata polaritatea electromagnetului si generat un pol Nord pentru a atrage un pol Sud al rotorului. In acelasi timp acestea din urma fiind la egala distanta de electromagnet, nu putem sti in ce parte se va deplasa rotorul, el poate fi in aceeasi masura blocat.

Solutia consta in dispunere unui al doilea electromagnet decalat cu 45° in raport cu primul.

Verificari

Conformitate cu ajutorul sculei de diagnostic (absenta defectului, mod comanda) ;

Rezistenta bobinajelor.

Cutiile interconexiune pot regrupa doua functii principale :

Distributie energie (sigurante, relee) ;

Gestiunea electrica a anumitor functii (antidemaraj, pilotarea demarorului, etc.)

Cea mai mare parte a vehiculelor dispun de doua cutii interconexiune :

cutie interconexiune habitaclu ;

cutie interconexiune motor.

Generalitati

In functie de vehicul, denumirea, tehnologia de fabricatie, amplasarea si functiunile lor sunt diferite .

Le intalnim sub numele de :

Le gasim in habitaclu

In compartimentul motor

Functiile de protectie si comutatie

In functie de versiune, o cutie interconexiune poate suporta un anumit numar de sigurante interschimbabile.

Anumite vehicule dispun de mai multe cutii interconexiune ce asigura functiile de protectie si comutatie. Aceste cutii sunt repartizate in interiorul vehiculului.

Releele nu sunt intotdeauna inlocuibile. Ele se pot gasi in interiorul cutiei interconexiune.

Functia gestiune electrica

In anumite cazuri gestiunea electronica a anumitor functiuni ( stergere parbriz, antidemaraj..) este incredintata cutiei interconexiune care poate asigura in egala masura si functiile protectie si comutatie. UCBIC, UPC.)

Pe vehiculele actuale, gestiunea electronica a acestor functiuni este asigurata de o a doua cutie interconexiune (UCH). Functiile protectie si comutatie fiind asigurate de cutiile sigurante si relee (BFR).

Personalizarea dupa vehicul

Ca urmare a inlocuirii cutiei interconexiune, este necesar sa o adaptam fiecarui model de vehicul.

Aceasta adaptare consta in :

- Montarea diferitelor sigurante si relee ;

- Montarea sau nu a diferitelor sunturi electrice.

- Configurarea cu ajutorul sculei de diagnostic.



In caz de inlocuire a unei cutii interconexiune, modelul furnizat de magazinul de piese de schimb, nu este neaparat identic cu cel inlocuit. El va fi compatibil cu vehiculul, daca diferitele operatiuni de configurare sunt corect efectuate.

Introducere

Gestiunea electronica a sistemelor care echipeaza vehiculele noastre necesita captarea unor informatii, precum viteza vehiculului sau regimul motor. In scopul de a evita multiplicarea captorilor redundanti (datorita faptului ca sunt mai multe calculatoarea care au nevoie de aceeasi informatie) a devenit necesara schimbarea informatiilor intre calculatoare.

Informatiile schimbate pot fi de diferite tipuri :

- Stari ;

- Marimi fizice ;

- Mesaje codate ce combina atat stari cat si marimi fizice.

Conexiunile electrice ale unui calculator realizeaza legatura acestuia cu alimentarile sale, cu captorii, cu actuatorii dar si cu celelalte calculatoare. Este de dorit ca aceste legaturi sa fie cat mai scurte datorita :

- Existentei caderii de tensiune pe cablaj ;

- Riscului de a capta paraziti.

Conductorii formeaza practic o antena si capteaza paraziti, care pot perturba semnalele transmise pe linie si deci pot perturba functionarea dispozitivelor electronice.

Daca nu este posibil sa reducem lungimea conductorilor (captori de viteza roata ABS de ex.) sau daca nu putem filtra eficient semnalul, fara a-l anihila, vom utiliza cablaje blindate.

Captorii si firele lor sunt indepartati pe cat posibil de sursele de perturbatii, cum ar fi cablajul de inalta tensiune de la aprindere. In plus, captorii si mai ales captorii analogici sunt izolati fata de masa. Pot exista diferente de cateva zeci de Volti intre diferitele zone ale unui vehicul, ceea ce va da informatii eronate. Daca un captor nu va putea fi izolat fata de masa atunci, masa sa va servi ca masa intregului dispozitiv.

Legaturile intercalculatoare simple

Generalitati

Calculatorul care are nevoie de informatie genereaza potentialul.

Calculatorul care furnizeaza informatia pune acest potential la masa sub forma de:

- Semnal totul sau nimic.

- Semnal patrat (current pulsatoriu).

Comunicarea este unidirectionala (intr-un singur sens).

Asimilam calculatorul care da informatia cu un intrerupator care deschide sau inchide un circuit pe care este emis un potential.

Transmiterea informatiei : stare inalta

Pentru a informa un alt calculator de starea uneia din functiunile sale (solicitare), calculatorul poate sa-i furnizeze acestuia un potential sau sa puna la masa un potential furnizat.

Aplicatiile sunt variabile si depind de sistemul in cauza.

Transmiterea marimilor fizice

Semnalele de transmitere a informatiilor se prezinta sub aceeasi forma ca semnalele captorilor sau actuatorilor.

f - frecventa in Hz

T - perioada in secunde.

Semnal patrat cu frecventa variabila

Frecventa semnalului este variabila si functie de marimea fizica in cauza. In general vitezele de rotatie sunt transmise de aceasta maniera.

Frecventa creste odata cu cresterea turatiei, deci perioada se va diminua. In schimb, amplitudinea A si RCO - ul raman fixe.

Semnal patrat cu RCO variabil si frecventa fixa

Raportul ciclic de deschidere (RCO) este variabil si in functie de marimea fizica sau de informatia in cauza.

Amplitudinea si perioada sunt fixe.

Acest tip de semnal se numeste curent pulsatoriu modulat.

Semnalul compilat

Pe un singur fir este posibil sa se transporte doua informatii in acelasi timp. In acest caz vom combina semnalul patrat cu semnalul pulsatoriu modulat.

Economisim astfel un fir.

Schimbarea de coduri

Pentru a transmite mai multe informatii pe acelasi fir, trebuie sa utilizam un sistem de comunicare codat intre cele doua calculatoare.

Cele doua calculatoare trebuie sa utilizeze acelasi limbaj, numit protocol de comunicatie. Mesajul ce contine informatii este transmis sub forma de trama. Trama este compusa dintr-un numar de stari de potential inalte si joase. Un bit (BInary digiT) este un element binar de baza de o durata determinata, care poate avea doua stari logice :

- 0 : starea joasa,

- 1 : starea inalta.

Exemplu:

Principiul de tratare a tramei codate antidemaraj.

Calculatorul care are nevoie de informatie furnizeaza potentialul.

Calculatorul care da informatia pune acest potential la masa sub forma codata.

Comunicarea se realizeaza pe acelasi fir.

Calculatorul care are nevoie de informatie poate decoda trama.

In anumite cazuri, informatia emisa poate fi confirmata. Calculatorul care are nevoie de informatie confirma ca a primit acest semnal, punand la randul sau potentialul la masa intr-o parte bine definita a tramei.

Comunicarea este deci bidirectionala.

Trama trimisa poate fi compusa din mai multe informatii puse cap la cap, care compun mesajul.

Principiul multiplexarii

Multiplexajul consta in a transfera mai multe informatii pe o singura legatura electrica.

Sa realizam o paralela intre o retea multiplexata si o retea feroviara cu o singura cale de circulatie.

Sinele reprezinta legatura electrica.

Garile reprezinta calculatoarele.

Trenurile reprezinta informatii ce trebuie transmise.

Ca si o gara care poate trimite in cursa o multitudine de trenuri, un calculator poate transmite o multitudine de informatii.

Ca si trenurile, informatiile se pot gasi in acelasi moment in acelasi loc. Informatiile trebuie deci sa urmeze una dupa alta. Informatiile trebuie sa circule in ambele sensuri.

In sfarsit duratele de parcurs trebuie sa fie cat mai scurte posibil. Pentru o retea feroviara timpul de parcurgere depinde de :

- tehnologia trenurilor (viteza maxima) ;

- limitele fizice impuse de calea ferata ;

- trafic.

Intr-o retea multiplexata durata de parcurs depinde de :

- Tehnologia retelei (debit si lungime) ;

- Viteza de deplasare a informatiilor, care este intotdeauna aceeasi (viteza luminii) ;

- De numarul de informatii pe care trebuie sa le transmita un calculator (trafic) .

Pentru a transmite informatii un calculator genereaza trame. O trama este un tren de informatii.

Fiecare calculator poate genera mai multe trame.

Reteaua electrica pe care se deplaseaza aceste trame se numeste BUS.

Ea este compusa din doua fire rasucite. Aceste fire sunt torsadate pentru a evita aparitia fenomenelor parazite.

Functionarea retelei multiplexate

In cele doua fire ale retelei multiplexate circula aceleasi semnale dar avand variatii de potential inverse.

Bus High (BUS H): potentialul trece de la starea joasa la starea inalta (front ascendent).

Bus Low (BUS L): potentialul trece de la starea inalta la starea joasa (front descendent).

Protocolul de comunicatie pe vehiculele Renault este (CAN - Controler Area Network).

Comunicarea este deci bidirectionala.

Calculatoarele utilizeaza diferenta de potential intre cele doua bus-uri. Aceasta iferenta genereaza un semnal care variaza intre 0 si 2 Volti.

- 0 Volti, cand potentialul celor doua bus-uri este la 2,5 Volti.

- 2 Volti, cand potentialul celor doua bus-uri este la 3,5 Voti pe BUS H, respective la 1,5 Volti pe BUS L.

In concluzie cele doua calculatoare masoara o diferenta de potential pentru a exploata un semnal codat.

Organizarea unei retele multiplexate

Organizarea calculatoarelor in retea permite punerea in comun a informatiilor culese de fiecare(viteza vehicul, temperatura apa) ca si a diferitelor consemne sau stari emise (cerere reducere cuplu, declansarea airbag-urilor).

Comunicarea este multidirectionala. Toate calculatoarele sunt emitatoare si receptoare.

Tramele sunt emise periodic (trama injectie) sau ca urmare a unui eveniment (trama crash).

Trama injectie vehiculeaza mai multe informatii cum ar fi : temperatura apei, regim motor cu destinatia tablou de bord sau calculator climatizare.

Trama crash este emisa de calculatorul de airbag, ca urmare a unui soc violent. Ea este prioritara si are in vedere calculatoarele de injectie, unitatea centrala habitaclu, si blocajul volan.

Anumite calculatoare sunt legate in reteaua multiplexata prin intermediul unui calculator pasarela. Aceasta pasarela permite simplificarea cablajului. Tramele tranziteaza calculatorul pasarela fara sa sufere nici o modificare. Daca calculatorul pasarela este debransat de la retea, nu va mai exista nici o legatura fizica intre cele doua calculatoare si retea.

Retele multiplexate privative

Un vehicul poate avea maimulte retele multiplexate :

- O retea principala (retea multiplexata vehicul) pe care sunt conectate majoritatea calculatoarelor vehiculului;

- Retele asa-numite privative, care nu intereseaza decat anumite calculatoare (controlul traiectoriei, multimedia).

Exemplu de retea multiplexata privativa: controlul traiectoriei

Rezistente de terminatie

O retea multiplexata CAN necesita utilizarea rezistentelor de terminatie la extreitatile sale. Aceste rezistente de terminatie minimizeaza reflexia ce poate aparea pe bus-uri si poate provoca perturbatii.

Reflexia :

Schimbarea de directie a unei unde (luminoasa, acustica, electrica) cauzata de un obstacol.

Reteaua dispune de 2 rezistente de terminatie de 120 fiecare, integrate in doua calculatoare. Ele sunt bransate in paralel, in circuit, ceea ce confera retelei o rezistenta de 60

Controlul retelei cu ajutorul testerului de diagnosticare

La selectarea unui vehicul ce dispune de o retea multiplexata, scula de diagnostic impune un control al retelei. Imposibilitatea de duce la capat acest control implica existenta unei probleme electrice grave.

Ca urmare a controlului retelei multiplexate, testerul de diagnosticare este capabil sa detecteze anumite anomalii :

- Segment defect (circuit deschis) ;

- Segment nediagnosticat (nu se controleaza cu ajutorul sculei de diagnostic) ;

- Calculator nedetectat (nu exista comunicare cu scula de diagnostic) ;

- Calculator nerecunoscut (versiunea calculatorului neconforma) ;

- Scurt-circuit al retelei.

Tipurile de defecte ale segmentelor sunt reperate printr-un cod al culorilor :

- Verde (conform) ;

- Rosu (defect) ;

- Negru (nediagnosticabil).

Principiul controlului retelei multiplexate

In functie de tehnologia de realizare a retelei principiul de verificare este diferit.

comunicarea in vederea diagnosticului se realizeaza printr-un fir separat (linia K)

comunicarea in vederea diagnosticului se realizeaza prin reteaua multiplexata.

Configurarea retelei

Nu toate vehiculele, chiar daca sunt de acelasi tip, dispun de acelasi numar de calculatoare.

Pentru ca diagnosticul sa fie corect, configurarea fizica a retelei este memorata in doua calculatoare.

Calculatoarele care pot memora aceasta configuratie (topologia retelei) depind de tipul vehiculului.

Aceasta configurare se descompune in doua parti :

calculatoare prezente in reteaua multiplexata ;

calculatoare diagnosticabile cu ajutorul testerului de diagnosticare.

Reparatie

Repararea retelei multiplexate urmand indicatiile Manualului de Reparatie (utilaje si metode).

Principiul circuitului de incarcare

Alternatorul furnizeaza energie electrica vehiculului. Aceasta energie electrica permite incarcarea bateriei si deasemenea permite alimentarea consumatorilor.

Alternatorul trebuie sa furnizeze o tensiune fixa in functie de tensiunea nominala a bateriei.

Schema echivalenta a circuitului de incarcare

Alternatorul furnizeaza un curent de incarcare si consumatorii absorb un curent de descarcare.

Este deci necesar sa existe intotdeauna un echilibru intre incarcare si descarcare

Redresarea

Tensiunea furnizata de statorul alternatorului este o tensiune alternativa.

Este deci necesar sa fie transformata in tensiune continua.

Asociind 6 diode (punte de diode) cu statorul unui alternator trifazat, alternantele negative sunt transformate in alternante pozitive.

In practica, un alternator trifazat este alcatuit din 12 bobine pe fiecare faza, rezultand in total 36 de bobine. Obtinem astfel 36 de alternante la o rotatie.

Reglarea tensiunii

Utilizand principiul variatiei de flux magnetic intr-un bobinaj, alternatorul va furniza o tensiune in functie de viteza sa de rotatie. Cu cat se va roti mai repede, cu atat tensiunea sa va fi mai ridicata. Este deci indispensabil sa reglam aceasta tensiune, astfel incat sa avem intotdeauna la baterie o tensiune de 14,2 Volti, oricare ar fi regimul de functionare al motorului. Pentru asta reglam, curentul de excitatie al rotorului, in functie de tensiunea furnizata de alternator. In schimb, intensitatea va fi limitata in functie de curentul consumat.

Regulatoarele de tensiune sunt integrate in alternator si, cel mai adesea, contin si periile.

Alternator cu excitatie externa (regulator de tensiune cu doua fire)

Tensiunea furnizata de borna pozitiva a bateriei serveste ca referinta pentru reglare.

Buna functionare a reglarii depinde de starea conexiunii si a cablajului intre baterie si regulator. Daca exista o cadere de tensiune intre iesirea « + alternator » si intrarea « +excitatie » a regulatorului, tensiunea de referinta va fi prea mica si tensiunea furnizata de alternator va fi prea ridicata.

Alternator cu excitatie interna

Regulatorul de tensiune are olegatura interna cu iesirea B+ care este de fapt imaginea tensiunii bateriei.

Daca tensiunea in B+ este prea mica regulatorul va mari alimentarea in curent a rotorului.

Daca tensiunea in B+ este prea mare regulatorul va diminua alimentarea in curent a rotorului.

Circuite de incarcare cu borna DF (Digital Field)

Exemplu de configuratie cu borna DF

Anumite calculatoare (cutia interconexiune, calculatorul de climatizare ce gestioneaza si rezistente de incalzire) primesc informatia de putere disponibila a alternatorului prin reteaua multiplexata. Acest lucru se utilizeaza in scopul de a evita existenta unui consum electric superior posibilitatilor alternatorului. Obiectivul este privilegierea incarcarii bateriei.

Utilizare redusa : RCO mare

Utilizare puternica: RCO scazut

Generalitati

In trecut sistemele erau relativ simple, iar repetarea unor anumite pene permitea obtinerea unei anumite experiente. Aceasta experienta facilita destul de des gasirea originii unei disfunctionalitati.

Astazi,, evolutia tehnologica a vehiculelor si complexitatea crescanda a sistemelor, necesita metode de cautare structurate.

Improvizatia (inlocuirea pieselor fara analiza) nu permite realizarea unui diagnostic de o maniera satisfacatoare.

In cadrul unei cautari a unei pene, demersul de diagnostic, consista in aplicarea unei metodelogice si riguroase de analiza a tuturor informatiilor care au putut fi reunite, in legatura cu sistemul defect.

Din punct de vedere economic, absenta urmarii cu rigoare a metodei poate duce la operatiuni cu cost ridicat si inutile. De exemplu, inlocuirea sau chiar incercarea cu anumite piese codate, le va afecta definitiv sistemului respectiv.

De fiecare data cand se doreste punerea unui diagnostic, este importanta strangerea unui anumit numar de informatii :

punand intrebarile corespunzatoare, pentru a avea descrierea precisa a efectului client ;

identificand corect sistemul defect ;

procedand, daca este necesa la controale si incercari de functionare ;

efectuand o buna documentare.

Precizia acestor informatii permite identificarea rapida a originii disfunctionalitatii.

O disfunctionalitate pe vehicul se poate manifesta sub trei forme :

Defecte inregistrate in calculatoare ;

simptome fizice detectate de utilizator si constatate de reparator, care nu provoaca inregistrare de defect pe un calculator ;

simptome fizice detectate de utilizator, dar neconstatate de reparator (defecte intermitente).

Cele 6 reguli de baza

Consultarea ACTIS

Programul ACTIS sete accesibil in reteaua Renault.net.

Aceasta baza de date se va consulta in debutul unui diagnostic.

Ea permite consultarea a mai mult de 3000 de incidente client, a caror solutie a fost gasita, validata si consemnata in scris.

Este indispensabil sa se urmareasca riguros metoda de utilizare a acestei baze de date.

Aceasta baza de date este pusa la zi in mod regulat.

Fisa diagnostic

Fisa diagnostic este un element indispensabil in dialogul cu constructorul. Este obligatoriu sa se completeze aceasta fisa, de fiecare data cand a fost realizat un diagnostic asupra unui sistem complex. Fisa diagnostic este solicitata in urmatoarele cazuri :

Solicitarea acceptului de inlocuire a unei piese, atunci cand inlocuirea acesteia se realizeaza cu acceptul constructorului

Solicitare de asistenta tehnica de la Techline.

Aceasta fisa diagnostic insoteste deasemenea piesele « sub supraveghere », solicitate in retur.

Fisa diagnostic este stabilita prin nota tehnica 3700A, a manualului de reparatie, pentru diagnosticarea sistemelor "mecanice".







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Notele tehnice scheme electrice - Dacia
TAHOGRAFELE DIGITALE - PREZENTARE GENERALA
COMPONENTELE CIRCUITULUI FRIGOGEN
SECURIATE PASIVA DACIA
Definirea caracteristicii elastice a suspensiei
Stabilirea caracteristicii elestice necesare
Cum sa devii pilot de curse - motociclism
Tipuri de « bucle reci » existente



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu