Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » electronica electricitate
PROIECT TRADUCTOR DE TEMPERATURA - REALIZAREA UNUI TRADUCTOR DE TEMPERATURA CU SISTEM DE AVERTIZARE LUMINOASA SI SONORA

PROIECT TRADUCTOR DE TEMPERATURA - REALIZAREA UNUI TRADUCTOR DE TEMPERATURA CU SISTEM DE AVERTIZARE LUMINOASA SI SONORA



PROIECT

TRADUCTOR DE TEMPERATURA



REALIZAREA UNUI TRADUCTOR DE TEMPERATURA CU SISTEM DE AVERTIZARE LUMINOASA SI SONORA

CUPRINS

CAPITOLUL 1  DEFINIREA PROBLEMEI

CAPITOLUL 2  ANALIZA PROBLEMEI

CAPITOLUL 3  PROIECTARE

DE BAZA

INTRODUCERE

UTILIZARE

SCHEMA BLOC

DE DETALIU

SCHEMA ELECTRICA

SURSA DE ALIMENTARE

SENZORUL DE TEMPERATURA

CIRCUITUL ADAPTOR

CIRCUITUL BASCULANT

CIRCUITUL DE AVERTIZARE OPTICA

CIRCUITUL DE AVERTIZARE SONORA

CAPITOLUL 4  REALIZARE

LISTA CU COMPONENTE

SCHITA CABLAJULUI

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1 DEFINIREA PROBLEMEI

CERINTE FUNCTIONALE

Dispozitivul realizat trebuie sa avertizeze optic si sonor asupra depasirii unei temperaturi maxime stabilite pentru o incinta.

Prin avertizarea depasirii unei temperaturi se intelege:

masurarea permanenta a temperaturii dintr-o incinta cu ajutorul unui senzor;

compararea valorii marimii electrice de la iesirea senzorului cu o valoare de referinta;

avertizarea optica, in cazul depasirii valorii de referinta, cu ajutorul unei diode electroluminescente;

avertizare sonora, in cazul depasirii valorii de referinta, cu frecventa de 1 kHz si la interval de 1 secunda.

Dispozitivul trebuie sa functioneze in gama de temperaturi cuprinse intre 0 si 100 oC.

Dispozitivul proiectat trebuie sa functioneze in parametrii cu erori minime (max. 1%).

Dispozitivul trebuie sa poata fi exploatat in conditiile de lucru normale stabilite prin tema de cercetare-proiectare (24 ore/zi).

CAPITOLUL 2 ANALIZA PROBLEMEI

Dispozitivul realizat trebuie sa se alimenteze direct de la reteaua de 220 V ac.

Dispozitivul trebuie sa cuprinda urmatoarele blocuri functionale:

sursa alimentare 12 Vcc;

senzor de temperatura tip LM35;

circuit adaptor a senzorului cu circuitul basculant;

circuit basculant tip trigger Schmitt;

circuit avertizare optica cu LED, care cuprinde:

oscilator pe frecventa 1 Hz;

circuit avertizare sonora, care cuprinde:

oscilator pe frecventa 1 kHz;

amplificator audio;

traductor electromagnetic (difuzor). 

CAPITOLUL 3  PROIECTARE

PROIECTARE DE BAZA

INTRODUCERE

Temperatura este marimea neelectrica cea mai des masurata. Senzorii de temperatura folositi in automatizari au o mare varietate, datorita gamei largi de temperatura care se masoara, precum si preciziei cu care se masoara intr-un anumit domeniu.

In sistemul international de unitati de masura, pentru masurarea temperaturii corpurilor, se utilizeaza scara de temperatura termodinamica stabilita pe baza a sase temperaturi fixe reproductibile definite de starile de echilibru ale unor materiale la presiunea normala de 101325 Pa. In cadrul acestei scari, unitatea de temperatura termodinamica este Kelvinul (K) definit ca fractiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei.

Eroarea de masura se datoreaza in primul rand, efectelor de schimb de caldura dintre senzor si mediu. Evaluarea erorii de masurare se face prin calculul raspunsului senzorului, aceasta eroare fiind cu atat mai mica cu cat conductanta termica senzor-corp este mai mare. O alta sursa de eroare poate fi incalzirea senzorului datorita curentului propriu care trece prin senzor (mai ales in cazul traductoarelor parametrice).

Marea varietate a traductoarelor se mai datoreaza si caracteristicilor constructive ale lor, care sunt determinate de mediile in care ele trebuie sa functioneze.

Fenomenele care stau la baza functionarii senzorilor de temperatura prezinta la fel o mare diversificare. Conversia temperatura-marime electrica, facuta de senzor, se realizeaza pe baza efectelor produse de campul termic asupra diferitelor materiale conductoare sau semiconductoare.

Efectele produse de temperatura asupra diferitelor corpuri cu care vin in contact direct sau indirect sunt: dilatarea, modificarea dimensiunilor solidelor sau modificarea volumului lichidelor, variatia conductivitatii electrice la materiale conductoare sau semiconductoare, modificarea proprietatilor magnetice in cazul unor materiale magnetizabile, aparitia si variatia unei tensiuni electromotoare (pentru senzori activi), variatia intensitatii si a spectrului radiatiei emise de corp, precum si modificarea frecventei de rezonanta proprie a materialului.

Traductoarele de temperatura, pe langa realizarea conversiei temperatura-marime electrica, trebuie sa aiba si alte proprietati, cum sunt: sensibilitate, reproductibilitate, timp de raspuns mic, liniaritate pe un domeniu cat mai mare, montare si interschimbabilitate rapida si usoara. Ele trebuie sa fie protejate impotriva unor eventuale actiuni distructive mecanice sau chimice. Aceste protectii, care se adauga in timpul realizarii traductoarelor, duc la scaderea performantelor acestora.

UTILIZARE

Pentru a face o alegere corecta a senzorului de temperatura, trebuie analizate prima data cerintele legate de intervalul de temperatura in care functioneaza, timpul de raspuns, sensibilitatea, precizia cu care se stabileste temperatura, temperatura maxima la care va fi supus senzorul, timpul de utilizare, daca sesizarea se face cu sau fara contact si, nu in ultimul rand, costurile, care sunt direct proportionale cu precizia senzorului si cu modul de montare al acestuia.

Foarte des sunt utilizati : termorezistentele, termistoarele, diferite tipuri de termocupluri, care acopera o gama larga de temperatura.

In general, aparatele care servesc pentru masurarea temperaturilor sub 660oC - se numesc termometre, iar peste 660oC,- pirometre. Domeniul de utilizare a principalelor aparate folosite pentru masurarea temperaturii sunt prezentate in tabelul 1.1.

Tabelul 1.1 Domeniile de utilizare ale unor aparate de masurat temperatura

Domeniul de masura

oC

Materiale

Aparat de masurat

pana la  1000

Mercur

Mercur si atmosfera de azot

la 10 bar

Idem la 20 bar

Idem la 70 bar

Umplutura de galiu

Aliaj de mercur cu taliu

Umplutura de toluen

Umplutura de pentan tehnic

Termometre cu lichid

pana la  100

pana la  350

Umplutura de gaz lampant

Umplutura de mercur

Termometre cu

presiune de lichid

Bioxid de carbon

50  180

Eter

Termometre cu

Hidrocarburi

presiune de vapori

350  650

Mercur

20  600

Invar cu continut de 36% Ni

Termometre cu

dilatarea metalelor

pana la  150

Fier

- 60  150

Nichel

Cupru

Termorezistente

pana la  400

Wolfram

Platina

pana la  100

Bismut-platina

Termoelemente

pana la  600

Cupru-constantan

pana la  600

Argint-constantan

pana la  700

Fier-constantan

pana la  900

Manganina-constantan

Termoelemente

pana la  1000

Nichelcrom-constantan

pana la  1300

Nichel-nichelcrom

pana la  1600

Platina-platinarodiu

(Cu diafragma)

Pirometre de

radiatie totala

Pirometre de radia-

( Cu filtru fumuriu)

tie monocromatica

Con Seger

SCHEMA BLOC


Schema bloc a traductorului de temperatura

3.2. PROIECTAREA DE DETALIU

SCHEMA ELECTRICA

T7

R16

R18

R19

C8

C9

T6

T8

T9

T10

DIF

R 15

R17

R20

D7

C10

D6

OC

T4

T5

R12

R13

C6

C7

C 5

R 14

R 10

R 11

DZ3

R2

DZ4

R3

R5

R4

R6

R7

R8

R9

T1

T2

T3

C4

LM35



R1

D5

C3

DZ1

DZ2

LS7812

C2

C1

D3

D4

D1

D2

S1

Retea 220Vac

CN

+12Vcc

GND

S2

TR


SURSA DE ALIMENTARE

Sursa simpla de alimentare genereaza o singura tensiune de iesire. Schema unei astfel de surse este urmatoarea:

D4

+12Vcc

S1

Retea 220Vac

LS7812

C2

C1

D3

D1

D2

GND

S2

TR


Schema sursei de alimentare

Se utilizeaza un transformator pentru reducerea tensiunii retelei de alimentare la o valoare convenabila. Pentru dimensionarea transformatorului este necesar calculul tensiunii si curentului pe care acesta trebuie sa o furnizeze in secundar. Tensiunea la iesirea transformatorului (din secundarul transformatorului) este o tensiune alternativa sinusoidala cu frecventa egala cu cea a retelei de alimentare (50HZ). Valoarea acestei tensiuni este specifica fiecarui transformator si este influentata de curentul consumat. In general, pentru transformatoare, tensiunea secundarului (din datele de catalog sau cea inscrisa pe acesta) corespunde unui curent consumat egal cu cel la care se obtine puterea nominala a transformatorului.

Redresorul utilizat pentru transformarea tensiunii alternative generata de transformator intr-o tensiune continuua este unul clasic de tip 'punte'. El poate fi realizat fie din 4 diode conectate conform schemei, fie se poate utiliza o punte redresoare integrata.

Condensatorul conectat la iesirea redresorului are rolul de a 'netezi' tensiunea obtinuta din redresor. El reduce variatia tensiunii care se aplica stabilizatorului la valori reduse de ordinul a 0.52 V. Acest condensator mai poarta denumirea de condensator de filtrare sau mai simplu filtru.

Stabilizatorul de tensiune are rolul de a asigura o valoare constanta a tensiunii furnizate de sursa indiferent de variatiile tensiunii retelei de alimentare sau ale consumului. Stabilizatorul se poate realiza cu componente discrete sau se poate utiliza un stabilizator integrat. Se recomanda utilizarea stabilizatoarelor integrate datorita simplificarii pe care o aduc, a pretului scazut si nu in ultimul rind a performantelor foarte bune pe care acestea le au. Cele mai cunoscute si utilizate stabilizatoare de tensiune integrate sint cele din familia 78XX. In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile circuitului stabilizator ales pentru acest proiect, respectiv LS7812:

Tip circuit

Tensiune iesire

Domeniu tensiuni intrare

Curent maxim

Capsula

LS7812

12 V

14.5..35 V

1 A

TO220

SENZORUL DE TEMPERATURA

Pentru acest proiect s-a ales ca senzor de temperatura, modelul LM35.

Senzorul integrat LM35 este un senzor de temperatura de precizie, cu iesire analogica de tensiune proportionala liniar cu temperatura masurata in grade Celsius. Iesirea are impedanta scazuta, este liniara si precizia implicita de calibrare simplifica interfata de citire a iesirii.

 Caracteristici generale:

calibrat direct in C;

factor de scala liniar +10 mV/ C;

masurarea temperaturii in intervalul 0 C  +100 C;

tensiune de alimentare intre 430 V 20 V si un curent de 60 A;

impedanta de iesire 0,1 Ω pentru un curent de incarcare de 1 mA;

propria incalzire introdusa este de 0,08 C in aer.

LM 35

+6Vcc de la circuitul adaptor

Iesire catre circuitul adaptor


Schema senzorului integrat LM35

Nu necesita calibrare externa si furnizeaza o precizie de 0.25 C la temperatura de 25 C si 0,75 C pe tot domeniul de temperatura.

LM35 poate fi aplicat in mod usor in interiorul altor senzori integrati de temperatura. Prin lipire sau cimentare pe o suprafata temperatura citita poate fi diferita cu 0,01 C de temperatura suprafetei.

Aceasta presupune ca temperatura aerului inconjurator este aproape identica cu temperatura suprafetei; daca temperatura aerului este mult mai mare sau mai mica decat temperatura suprafetei, temperatura indicata de senzorul integrat LM35 va fi una intermediara intre cea a suprafetei si cea a mediului. Este valabil in special pentru capsula de plastic TO92, unde terminale din cupru reprezinta calea principala de evacuare a caldurii din circuit.

Problema poate fi rezolvata prin mentinerea traseului firelor de legatura ale circuitului LM35 la aceeasi temperatura cu cea a suprafetei masurate; firele pot fi mentinute la aceeasi temperatura cu suprafata prin lipirea lor de suprafata cu rasina epoxidica.

CIRCUITUL ADAPTOR

Circuitul adaptor realizeaza legatura/conectarea senzorului de temperatura cu circuitul basculant, deoarece senzorul nu livreaza la iesire tensiunea necesara bascularii circuitului comparator.

Concret montajul este un divizor de tensiune, iar senzorul ales livreaza la iesire o tensiune de 10 mV/grad C fata de masa, iar circuitul basculant are pragul de comutare fixat la 5,1 V. Prin insumarea tensiunii partii inferioare a divizorului cu tensiunea livrata de senzor, va rezulta o tensiune apropiata de valoarea de intrare a circuitului basculant.

Circuitul adaptor este format din:

2 diode Zenner;

1 dioda redresoare;

1 rezistenta.

Dioda DZ1 asigura alimentarea senzorului de temperatura, fiind conectata in paralel cu acesta.

Dioda DZ2 stabileste pragul minim de tensiune pentru etajul basculant.

Dioda redresoare D5 stabileste pragul de tensiune, care este proportional cu temperatura critica de avertizare aleasa prin tema de proiectare (stabilita la 30 oC).

Rezistenta R1 limiteaza curentul care trece prin acest circuit la o valoare de functionare optima diodelor Zenner.

Semnal de la iesirea LM35

+12Vcc

+6Vcc catre LM35

Gnd catre LM35

R1

DZ1

DZ2

D5

Catre intrarea circuitului basculant


Schema circuitului adaptor

CIRCUITUL BASCULANT

Circuitul folosit este de tip trigger Schmitt, fiind un circuit basculant cu o comportare mai mult catre clasa circuitelor monostabile.

Acesta compara tensiunea de la intrare cu un nivel luat ca referinta, peste care triggerul isi comuta starea iesirii in 1 logic (tensiunea de alimentare).

Circuitul este compus in principiu din 3 tranzistori:

primul, T1, este limitator de histerezis;

T2 si T3 intra in structura circuitului basculant propriu-zis (denumit si circuit basculant cu cuplaj pe emitor).

Pragcomutatie in 1 logic

Pragcomutatie in 0 logic

Uiesire

Uintrare

Proprietatea de histerezis consta prin deosebirea dintre valorile de tensiuni de intrare pentru care basculeaza circuitul, fata de starea la care triggerul ramane la valoarea initiala.

Schema curbei de histerezis

Aceasta diferenta de potential este de 1 1,2 V si este de dorit ca potentialul de comutatie sa fie acelasi cu cel de revenire, adica sa eliminam proprietatea de histerezis. Acest fenomen il eliminam cu tranzistorul T1, care are o amplificare foarte mare si care aduce repede la saturatie primul tranzistor din circuitul basculant.

DZ3

R2

DZ4

R3

R5

R4

R6

R7

R8

R9

T1

T2

T3

+ 12 Vcc

Intrare de la circuitul adaptor

Iesire catre circuitul de avertizare optica

C4


Schema circuitului basculant

CIRCUITUL DE AVERTIZARE OPTICA

Dispozitivele optoelectronice au proprietatea de a transforma un semnal luminos intr-unul electric (dispozitive fotosensibile) sau de a emite lumina atunci cand sunt parcurse de un curent electric (dispozitive emisive).

Circuitul de avertizare optica cu intermitenta din acest proiect este compus dintr-un oscilator pe frecventa de 1Hz, iar ca element de atentionare o dioda electroluminiscenta (LED).

Circuitul de avertizare este conectat la circuitul basculant (tip trigger Schmitt) cu ajutorul unui element optocuplor (releu fotoelectric), pentru a nu afecta parametrii functionali ai acestuia. Optocuplorul este un ansamblu format dintr-un dispozitiv emisiv (LED) si unul fotosensibil (fototranzistor), aflate la o distanta foarte mica unul fata de celalalt (in capsula comuna), care izoleaza galvanic partea de intrare fata de cea de iesire, informatia transmisa nefiind afectata.

In tehnica de calcul, automatica si radioelectronica, paralel cu oscilatiile sinusoidale (armonice), se folosesc pe larg si semnale periodice dreptunghiulare. Aceste semnale pot fi produse cu ajutorul unor circuite basculante care se pot afla in doua stari: de blocaj si de conductie. Trecerea dintr-o stare in alta se face cu aplicarea sau fara aplicarea din exterior a unor impulsuri de comanda. Un model de oscilator este circuitul basculant astabil, care nu are nici o stare stabila corespunzatoare conductiei, respectiv blocarii unei ramuri. Trecerea dintr-o stare in cealalta se face fara a fi necesar vreun impuls de comanda din exterior. Cea mai simpla metoda de obtinere a semnalelor electrice periodice dreptunghiulare, folosita si in prezentul proiect, la care se adauga optoculplorul si LED-ul, este reprezentata in figura urmatoare:

D6

OC

T4

T5

R10

R11

R12

R13

C6

C7

+12Vcc

Intrare de la circuitul basculant

Iesire catre circuitul de avertizare sonora

C5


Schema circuitului de avertizare optica

CIRCUITUL DE AVERTIZARE SONORA

Circuitul de avertizare sonora este un generator de semnal acustic, in banda frecventelor percepute de urechea umana si cu o valoare mare a intensitatii sunetului.

Generatorul de semnal acustic este un oscilator, iar valoarea intensitatii sunetului este obtinuta cu ajutorul unui amplificator si a unui traductor electroacustic. Oscilatorul (descris la subcapitolul 3.2.6) din blocul de avertizare sonora, este reprezentat de un circuit basculant astabil pe frecventa de 1 kHz, respectiv amplificatorul de semnal foloseste un circuit darlington, cu doua tranzistoare si are puterea de iesire de 0,2 W.

In proiectul de fata, circuitul de avertizare sonora este conectat la circuitul de avertizare optica, pentru a fi sincronizat cu acesta. In acest scop conexiunea intre cele doua circuite nu se va face direct, ci cu ajutorul unui montaj de separare. Montajul de separare, compus din tranzistor si dioda are rolul de a nu permite afectarea functionarii oscilatoarelor pe frecventele de lucru.

T7


R16

R18

R19

C8

+12Vcc

Intrare de la circuitul de avertizare optica

C9

T6

T8

T9

T10

DIF

R14

R15

R17

R20

D7

C10


Schema circuitului de avertizare sonora

REALIZARE

LISTA CU COMPONENTE

Pentru realizarea practica a temei acestui proiect, s-au utilizat urmatoarele componente:

Nr. crt.

Indicativ

Denumire

Model

Obs.

CI1

Circuit integrat

LS7812

CI2

Circuit integrat

LM35

T1

Tranzistor npn

BC337

T2

Tranzistor npn

BC337

T3

Tranzistor npn

BC337

T4

Tranzistor npn

BC337

T5

Tranzistor npn

BC337

T6

Tranzistor npn

BC337

T7

Tranzistor npn

BC337

T8

Tranzistor npn

BC337

T9

Tranzistor npn

BC337

T10

Tranzistor npn

BD441

DZ1

Dioda Zenner

ZP6V2

DZ2

Dioda Zenner

BZX5V6

DZ3

Dioda Zenner

BZX5V1

DZ4

Dioda Zenner

BZX5V1

D1

Dioda redresoare

1N4007

D2

Dioda redresoare

1N4007

D3

Dioda redresoare

1N4007

D4

Dioda redresoare

1N4007

D5

Dioda redresoare

1N4148

D6

Dioda electroluminiscenta

LED

D7

Dioda redresoare

1N4148

OC

Optocuplor

PC-1711

R1

Rezistenta 0,25W

Bobinata

R2

Rezistenta 0,15W

3,6kΩ

Oxid

R3

Rezistenta 0,15W

1kΩ

Oxid

R4

Rezistenta 0,25W

Bobinata

R5

Rezistenta 0,15W

2kΩ

Oxid

R6

Rezistenta 0,15W

20kΩ

Oxid

R7

Rezistenta 0,15W

2,2kΩ

Carbon

R8

Rezistenta 0,15W

56kΩ

Oxid

R9

Rezistenta 0,15W

Carbon

R10

Rezistenta 0,15W

1kΩ

Carbon

R11

Rezistenta 0,15W

100kΩ

Carbon

R12

Rezistenta 0,15W

100kΩ

Carbon

R13

Rezistenta 0,15W

1kΩ

Oxid

R14

Rezistenta 0,15W

120kΩ

Oxid

R15

Rezistenta 0,15W

1kΩ

Oxid

R16

Rezistenta 0,15W

1kΩ

Carbon

R17

Rezistenta 0,15W

100kΩ

Carbon

R18

Rezistenta 0,15W

100kΩ

Carbon

R19

Rezistenta 0,15W

1kΩ

Carbon

R20

Rezistenta 0,15W

20kΩ

Oxid

C1

Condensator electrolitic

2200μF

C2

Condensator electrolitic

470μF

C3

Condensator electrolitic

100μF

C4

Condensator electrolitic

100μF

C5

Condensator electrolitic

100μF

C6

Condensator electrolitic

10μF

C7

Condensator electrolitic

10μF

C8

Condensator electrolitic

15nF

Stiroflex

C9

Condensator nepolarizat

15nF

Stiroflex

C10

Condensator nepolarizat

100μF

TR

Transformator monofazat

220Vca - 14Vca

7W



DIF

Difuzor

0,2W / 8Ω

CBL

Cablaj imprimat

100 x 50 mm

Sticlotextolit

CN

Conector

2 pini

CRC

Carcasa

165 x 75 x 60 mm

Plastic

CBA

Cablu alimentare

2 x 1,5 mm2

Bifilar

SCHITA CABLAJULUI


BIBLIOGRAFIE

A. ALEXIU  - CURS CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE, anul III

A. BITOIU, G. BALUTA si altii  - PRACTICA ELECTRONISTULUI AMATOR

J. CARR, J. BROWN - TERMINOLOGIA SENZORILOR

A. IGNEA - MASURAREA ELECTRICA A MARIMILOR NEELECTRICE





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Comanda automata in instalatiile electroenergetice
Anclansarea automata a alimentarii de rezerva (AAR)
PROIECT Electronica Aplicata - SISTEM DE ACHIZITIE DE DATE CU SENZOR 1-WIRE
POLARIZAREA ELECTRONICA
Variatoare cu circuit de blocare paralel cu sarcina
Algoritmul FFT bazat pe segmentarea in frecventa
Comutatia tranzistoarelor bipolare cu grila izolata (IGBT)
Circuite basculante bistabile de tip S-R Master-Slave




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu