Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » afaceri
Etica si deciziile manageriale

Etica si deciziile manageriale




Etica si deciziile manageriale

Deciziile etice nu sunt simple alegeri intre drept si nedrept, corect si gresit, ci sunt judecati complexe asupra balantei dintre performantele economice si sociale. Pentru echilibrarea acestei balante se fac analize economice, sociale, juridice si etice.

Raspunsurile la problemele eticii le putem afla din morala comuna si standardele comunitatii in care traim, fara sa ne intrebam de ce este bine sa procedam intr-un anumit fel. Este vorba de un automatism legat de standardele societatii: daca o persoana se apropie de normele etice ale unei comunitati, ea se bucura de apreciere si incredere, iar daca lucrurile sunt contrare, persoana va avea parte de constrangeri, izolare, marginalizare si chiar excludere.

Perceptia lipsei principiilor etice in afaceri este un subiect regasit, deseori, pe agenda publica. In afaceri, managementul resurselor umane este cel mai interesant domeniu care poate genera dileme etice. Un studiu realizat de Society for Human Resource Management in SUA a relevat ca 54% dintre expertii in managementul personalului au observat incalcari ale legii sau ale standardelor etice fixate de organizatiile profesionale.

Daca tinem cont ca orice decizie luata de managerul de personal afecteaza direct viata si activitatea angajatilor, ne dam seama ca se impun a fi respectate cateva principii etice ca etalon in toate domeniile exercitarii functiei de personal a organizatiei: angajare (interviuri, teste, examene, probe), promovare (cerinte, proceduri, procese), recrutare (reclama, accesibilitatea anunturilor), retrogradare (aplicarea sanctiunilor), evaluarea performantelor (metodele si criteriile utilizate), instruirea (accesul la programele de training), cerintele sindicatelor (exercitarea drepturilor colective). De altfel, in rapoartele asociatiei Human Resource Professionals se arata ca cele mai importante situatii care pun probleme de natura etica sunt:




plasarea, formarea, promovarea resurselor umane pe baze de favoritism;

diferentiere in aplicarea recompenselor, a masurilor disciplinare si a promovarilor datorita unor relatii de prietenie cu managerii de varf;

hartuirea sexuala;

nerespectarea principiilor confidentialitatii; utilizarea unor criterii non-profesionale in evaluarea si promovarea resurselor umane.

Este evident ca deciziile manageriale, pentru a fi respectata responsabilitatea sociala, trebuie sa ia in considerare in aceeasi masura atat factorii economici, organizationali, cat si pe cei sociali, actiunile specifice organizatiei putand fi analizate pe baza unor etaloane economice, legale si sociale.

1. De ce se iau decizii contrare eticii?

In alegerea unui anumit comportament etic, intervin nu numai sistemele etice cunoscute, ci si factorii care influenteaza comportamentul managerial: persoana, organizatia pe care o conduce si mediul extern. Cei care nu au un set puternic de valori etice personale risca sa-si schimbe deciziile de la o situatie la alta fiind putin consecventi in ceea ce fac. In ceea ce priveste personalitatea se poate ridica si intrebarea daca exista oameni predispusi la decizii imorale? Sigur, cei care au o nevoie de putere mai mare, care sunt puternic orientati spre valorile economice, sunt mai expusi la urmarirea interesului personal si luarea unor decizii imorale pentru intreaga organizatie.

Totusi, o asemenea afirmatie nu are caracter definitiv deoarece un studiu a pus in evidenta ca, desi valorile si filosofiile personale ale managerilor influenteaza deciziile etice in afaceri, ele nu constituie o componenta centrala care sa conduca actiunile si politica unei organizatii. O asemenea ipoteza ofera o explicatie a faptului ca oamenii folosesc sisteme etice diferite in situatii diferite si ca valorile personale reprezinta doar o mica parte din sistemul de valori al intregii organizatii.

Morala religioasa devine o optiune personala si comunitara, dar ea nu poate functiona ca atare in profesii, viata politica, organizatii neguvernamentale, in administratie.

Pentru functionarea vietii publice avem nevoie de o morala rationala in locul celei religioase (derivata din credinta). Aceasta presupune punerea in valoare a credintelor, obiceiurilor, normelor si disparitia certitudinilor transcendentale de tipul: asa sta scris; asa a spus Profetul; asa a spus sau facut Isus; asa ne invata Budha. In schimbul certitudinilor, avem conventii asupra principiilor si normelor dupa care consimtim sa traim. Morala laica este de tip conventional. In cadrul afacerilor, nu de putine ori, se adopta un comportament imoral. Cunoasterea cauzelor comportamentului imoral poate ajuta la prevenirea lui.

Dintre cauzele comportamentului imoral amintim

1. Castigul (dorinta de obtinere a profitului maxim), duce la numeroase tentatii, mai ales atunci cand se anticipeaza un castig consistent;

2. Conflictul de roluri - multe dileme etice care apar in organizatii sunt in realitate forme ale conflictului de roluri care ajung sa fie rezolvate imoral. O forma raspandita de conflict al rolurilor care genereaza comportamente imorale apare atunci cand “rolul birocratic” al angajatului intr-o organizatie, intra in contradictie cu rolul de “membru al unui corp profesional”. De exemplu, agentii si brokerii agentiilor de brokeraj si asigurari au declarat de multe ori ca asupra lor, ca angajati, se fac presiuni sa promoveze produse care nu servesc cel mai bine interesele clientilor.

3. Competitia puternica pentru obtinerea de resurse deficitare poate stimula un comportament imoral, atat prin stimularea jocului de afaceri cat si prin acte ilegale reale in care se constata delicte de comert cum ar fi, de exemplu, fixarea preturilor si incalcarea prevederilor de monopol. Si in cazul in care practic nu exista competitie puternica, exista totusi o mare tentatie spre adoptarea deciziilor imorale, pentru ca tentatia unor mari castiguri este foarte mare.

Personalitatea. Oamenii puternic orientati spre valorile economice sunt mai expusi la un comportament imoral decat ceilalti. In plus, in abordarea chestiunilor morale de catre oameni, exista puncte de vedere diferite. In conditii normale, este rational sa ne asteptam ca oamenii ce sunt mai constienti de problemele morale, sa fie tentati sa evite deciziile imorale, iar cei cu o mare putere personala (machiavelici) vor fi mai dispusi sa ia decizii imorale, folosindu-si puterea pentru promovarea interesului personal mai degraba decat pentru binele intregii organizatii.

Factorii de influenta a comportamentului imoral , rezultati in urma unor studii realizate in marile corporatii sunt:

afirmarea obiectivelor corporatiei, sistemele de evaluare si climatul organizational care sustin profitul ca fiind singurul obiectiv al organizatiei;

acceptarea de catre management a legii, ca singurul standard pentru politicile si actiunile corporatiei;

politicile ambigue ale corporatiei, astfel ca managerii sa poata presupune ca politica este formulata ca o oglinda falsa care nu reflecta adevarul;

managementul inadecvat, astfel ca managerii de la baza ierarhiei pot incalca standardele in urmarirea unor vanzari si profituri mai mari in avantaj personal;

esecul managementului de a intelege interesele etice ale publicului, rezultat din izolare si lipsa unei comunicari reale cu interesatii externi.

Un sondaj realizat in luna iunie 2000 de catre BNA Daily Labor Report in colaborare cu Ethics Resource Center, avand ca scop determinarea modului in care angajatii percep etica la locul de munca a relevat faptul ca majoritatea metodelor formale de promovare a comportamentului etic au dat rezultate insa, comportamentele nedorite nu au disparut cu desavarsire. Daca in 1994, 29% dintre angajatii intervievati au declarat ca se fac in continuare presiuni asupra lor in scopul compromiterii standardelor etice, in anul 2000 procentul a scazut la 13%. Aceasta inseamna ca unul din opt angajati sunt supusi unor presiuni in vederea adoptarii unor comportamente imorale, ceea ce inseamna ca riscul aparitiei unor astfel de comportamente este in continuare substantial.

Sondajul releva faptul ca numarul angajatilor care au remarcat comportamente de nedorit ca: hartuire sexuala, minciuna, furt, discriminari, a ramas neschimbat in prezent fata de anul 199 Aproximativ o treime din respondenti au afirmat ca au remarcat astfel de comportamente deseori (6%) sau ocazional (25%).

Se considera, de asemenea, ca existenta unor coduri formale de etica nu este suficienta. Managerii insisi trebuie sa constituie modele de comportament etic. Astfel, asa cum sugereaza rezultatele sondajului, nivelul comportamentelor imorale a scazut foarte mult in organizatiile in care managerii au demonstrat insusirea unor principii etice in cadrul activitatii lor. Din pacate, doar 25% dintre cei chestionati au afirmat ca superiorii lor actioneaza in acest sens, majoritatea de 72% afirmand ca nu au remarcat un astfel de comportament la superiorii lor. 

Daca in matematica sau fizica exista raspunsuri „corecte” si sigure, din pacate, aceasta nu se intampla si in domeniul managementului, care inseamna actiuni ce implica luarea in calcul a numerosi factori.

Daca privim o decizie manageriala prin prisma unui model matematic, vom vedea ca rezultatul este dependent de o multitudine de variabile: oamenii se schimba, concurenta se amplifica, produsele se schimba, imprejurarile, conditiile financiare, etc. Din aceasta cauza si rezultatele sunt nesigure. Exista anumite exigente de naturi diferite, uneori chiar divergente, carora trebuie sa le raspunda firma, iar definirea normelor de comportament  genereaza frecvent dileme. Aceste dileme de comportament reprezinta adevarate capcane pentru firma si pentru conducere deopotriva, intrucat se materializeaza in oscilatii comportamentale fata de solicitari exterioare foarte diferite ca natura si incidente. Iar aceste oscilatii genereaza perceptia negativa de inconsecventa, prezenta labila a firmei in mediul sau de actiune.

Depasirea limitelor fixate de normele economice si juridice duce la aparitia de conflicte si pune in discutie responsabilitatea omului de afaceri. Desigur, constrangeri sociologice cum ar fi: excesul de fiscalitate, controlul excesiv al statului, slaba putere de cumparare, voluntarismul, coruptia, etc, pot conduce la denegarea responsabilitatii.



Incapacitatea sau lipsa vointei politice in asumarea responsabilitatii genereaza multiple efecte ce pun in situatie critica etica afacerii. Un mediu ostil afacerii va naste comportamente a-tipice, tulburand sistemul de valori etice. Birocratia, coruptia, fiscalitatea excesiva, penuria de politici sectoriale stimulative etc., sunt inamici ai economiei libere.

Asa cum arata sociologul francez Raymond Pollin, in Etique et politique (1968): “Guvernul bun ale carui realizari sunt bune, cel care asigura infaptuirea efectiva a dreptatii si binelui comun este singurul guvern legitim”.

Criza de legitimitate a puterii are efecte profunde si de durata asupra crizei eticii in afaceri. De aceea, sanatatea morala si calitatea valorilor etice ale unei comunitati conditioneaza calitatea eticii afacerii.

Exista ceva in noi care se opune bunatatii, altruismului? Da, uneori avem obiceiul prost de a crede ca daruind saracim. In realitate este exact invers: daruind, ne imbogatim.

2. Consecintele unui comportament contrar eticii

Utilizand anumite practici imorale o organizatie poate obtine castiguri, insa doar pe termen scurt. Pe termen lung, cu toate ca un comportament etic poate 'costa' organizatia, acesta nu va obtine rezultatele de succes daca cultura sa dominanta precum si valorile sale nu sunt convergente cu cele ale societatii. O cultura organizationala care promoveaza comportamentul etic nu va fi doar compatibila cu valorile culturale predominante, ci, totodata, va da un sens 'bun' (corect) afacerilor.

Sociologia postuleaza ca in ceea ce fac agentii economici, exista o ratiune care trebuie gasita si care permite explicarea unor comportamente incorecte. Agentii economici nu fac acte gratuite, nemotivate. Comportamentul uman are, cu adevarat, drept scop, un rezultat. Agentii economici sunt puternic marcati de scopurile lor, de profituri maxime, etc. Totul este raportat la scopuri economice, de eficienta si eficacitate.

Eroarea constiintei umane isi are izvorul, in principal, in ignoranta invincibila (provine din imprejurari mai puternice decat vointa noastra, fiind izvor al ratacirii constiintei noastre) si in ignoranta vincibila (poate fi inlaturata).

Un succes obtinut prin inselaciune, de cele mai multe ori, costa:

risipa de energie pentru a nu se afla, a nu fi prins, a nu fi santajat;

pastrarea atenta a unor documente secrete, gasirea unor ascunzatori sigure;

existenta unor conversatii telefonice periculoase, inregistrate;

sperante ca organele fiscale nu vor afla, nu vor sesiza;

obligarea unor oameni pentru a pastra secretele, etc.

Consecintele unui comportament imoral, pentru firma, pot fi:

pierderea increderii partenerilor si angajatilor, comunicare redusa, lipsa de implicare, loialitate redusa;

pierderea reputatiei: vestea despre un produs prost se raspandeste mai repede decat cea despre un produs bun;

pierderea renumelui, a imaginii firmei, a clientilor si colaboratorilor valorosi;

pierderea unor sume imense pentru avocati, procese, daune, litigii;

scaderea vanzarilor si a profiturilor, etc.

Consecintele unui comportament imoral, pentru un individ (angajat), pot fi:

pierderea  unor promovari, avantaje, premii, aprecieri;

pierderea locului de munca, a unor procente din salariu;

pierderea increderii, a respectului si demnitatii;

retrogradari;

pierderea aprecierilor din parte sefului, prietenilor, colegilor, familiei, etc.

Un comportament contrar eticii dauneaza grav si societatii, in ansamblu, ducand la aparitia unor flageluri create de viata moderna (crima, abuzuri, discriminari, trafic de droguri, trafic de influenta, coruptie etc), la agresiuni impotriva organismului (suferinte, boli, etc), la prejudicierea conditiei umane (mizerie materiala si sufleteasca), etc.

3. Modele etice in elaborarea deciziilor de afaceri

Modelul comportamental provenit din modelul etic al sfarsitului de secol XIX si al inceputului de secol XX se numeste modelul eticii burgheze, al eticii datoriei sau al eticii de tip protestant. Acest model presupunea:

respectul fata de individ;

responsabilitatea fata de comunitate si redistribuirea unei parti catre cei saraci, bolnavi, defavorizati,  cei fara ajutor etc.;

devotiunea si chiar renuntarea la sine pentru binele aproapelui;



respectul fata de sine.

Aristotel formuleaza, printre altele, un principiu etic general care ne poate orienta in adoptarea deciziilor corecte: „aurea mediocritas”, adica „calea de mijloc”. Acest principiu sugereaza evitarea oricaror excese, a oricaror extreme, in ceea ce facem. Virtutea, spune Aristotel, „este calea de mijloc intre doua vicii, unul provocat de exces, celalalt de insuficienta”.

Foarte multe voci, inclusiv filosofii, au deplans si continua sa deplanga si in ziua de azi continua disolutie a modului comportamental si, in adancime, a valorilor eticii datoriei. Deceniul '80 pare a fi varful acestor triste „constatari” si analize. Totusi, in ultimii 15 ani, mult neglijata „etica” isi face o revenire remarcabila in toate domeniile. Problemele de natura etica, atat cele teoretice, cat si cele practice, sunt in atentia „opiniei publice” si chiar a specialistilor din majoritatea domeniilor.

Pragmaticii din zilele noastre abordeaza simultan raporturile dintre mentalitatile comune, modelul democratic, economia de piata si sistemele etice. Noua etica nu neaga, ci recunoaste punctele de sprijin ale eticii datoriei, eludand normarea „obligatorie” presupusa de insusi conceptul de datorie.

Proprietatea, respectul fata de sine si fata de ceilalti, altruismul, continua sa fie valorile recunoscute si respectate ca morale, chiar daca ele au incetat sa fie datorii, devenind astfel optiuni afective si rationale, capabile sa pastreze ordinea morala.

Etica in procesul managerial se refera la raspunsurile la urmatoarele intrebari (Ionescu, Gh., Gh., 2005, p.580):

Sunt consecintele unei actiuni sau ale unei politici bune sau rele?

Onoreaza ea, decizia, drepturile celor afectati de luarea ei?

Decizia indeplineste sau serveste obligatiile morale?

Sunt rezultatele deciziei corecte si juste pentru cei implicati?

Fiecare din aceste intrebari reprezinta un tip diferit de analiza etica si are propria focalizare analitica unica si o intrebare manageriala centrala.

Daca managerii de varf proclama deziderabilitatea comportamentului etic si apoi stabilesc obiectivele care nu pot fi atinse fara activitati ilicite, ei nu vor atinge responsabilitatile lor etice. Ei vor trebui sa dezvolte mijloace de planificare, implementare si control a raspunderii sociale si a comportamentului etic, exact asa cum stabilesc cotele, normele de vanzari si marja de profit. Subliniem faptul ca este foarte important ca managerii sa recunoasca ca ei sunt cei care 'modeleaza si dau tonul' in organizatia lor. De aici, principala lor responsabilitate este sa faca clar pentru oricine din organizatie sau pentru cei care au legatura cu ea, ca raspunderea sociala si comportamentul etic sunt asteptate (scontate si dorite), recompensate.

In analiza rationala, derivarea functiei comportamentului optim este foarte complexa. Modelele bazate pe optimizare, fie in psihologie, fie in comportamentul animal, fie in economie, nu trebuie sa-si asume faptul ca agentii sunt capabili sa gaseasca solutiile optime, perfecte la problemele pe care le intampina.

Tabelul 1. Dimensiunile analizei etice

Dimensiunile analizei etice

Focalizarea analitica

Intrebari manageriale

Utilitarista

Orientata spre obiective

Obiective sociale

Obiective economice

Obiective de afaceri

Ce actiune sau politica indeplineste cel mai bine obiectivele noastre?

Care este cea mai profitabila?

Deontologica

Orientata spre drepturi

Drepturi egale

Drepturi morale

Orientata spre obligatii

Obligatii contractuale

Legile de urmat

Obligatii morale

Care actiune sau politica respecta drepturile celor implicati?



Care actiune sau politica indeplineste cel mai bine obligatiile?

Justitia economica (distributiva)

Orientata spre corectitudine

Profiturile pietei

Aspectele externalizarii

Care actiune sau politica aloca cel mai corect beneficiile si obligatiile celor implicati?

Sursa: Ionescu, Gh., Gh., Marketizarea, democratizarea si etica afacerilor, Bucuresti: Editura Economica, 2005, p. 580.

In literatura de specialitate se regasesc o serie de “indrumare” pentru un comportament etic pe care managerii il pot utiliza in procesul decizional, cand zilnic trebuie sa rezolve nu doar probleme economice ci si sociale. Aceste indrumare nu specifica ce trebuie facut intr-o situatie data, ele clarifica atitudini, actiuni, justifica logica in gandire si desfasurarea ideilor, astfel incat sa se poata evalua decizia luata, daca este in conformitate cu normele de etica si propriile valori ale firmei. Raspunsurile la intrebari vor intari convingerea ca normele morale sunt respectate si consecintele sociale sunt cunoscute si asumate.

Iata un model de indrumar pentru examinarea etica a deciziei manageriale:

Problema pe care doriti sa o rezolvati este reala asa cum pare ea? Daca nu sunteti siguri, aflati!

Actiunea care se va declansa este legala? Este etica? Daca nu stiti, aflati!

Aveti opozanti la actiunea pe care doriti sa o desfasurati? Le intelegeti pozitia? Este rezonabila?

Cui ii este destinat beneficiul actiunii? Dar daunele, cine le suporta?

Ati consultat specialisti in domeniu, pentru a le afla opinia cu privire la actiunea dumneavoastra? Tineti cont de aceste opinii?

Credeti ca si alti conducatori ar fi indreptatiti sa actioneze la fel ca dumneavoastra?

Doriti ca actiunea dumneavoastra sa fie insusita si aprobata de familie, de prieteni, colaboratori? Credeti ca in cazul unei investigatii in mass-media veti gasi intelegere?

Una din modalitatile verificate de a beneficia de bonitate morala este aceea de a duce o politica de comunicare deschisa cu opinia publica. Curiozitatea „publicului” este in ziua de azi atat de mare si simtul de detectie al ziaristilor atat de dezvoltat incat si o frantura de declaratie falsa va fi foarte repede recunoscuta. De aceea, incercarea de a ascunde adevarurile neplacute va declansa o cautare cu atat mai inversunata a adevarului.

Managerii care manifesta un comportament etic sunt caracterizati astfel:

Sustin libertatea, cresterea si dezvoltarea fiecarui angajat.

Comunica cu angajatii folosind numele cu respect.

Formeaza si incurajeaza un regim echilibrat de munca si odihna.

Onoreaza si respecta familiile angajatilor.

Trateaza toti angajatii drept persoane unice, valoroase.

Protejeaza viata, siguranta si sanatatea angajatilor.

Creeaza un mediu de lucru fara discriminari.

Sunt corecti si echitabili in probleme financiare.

Comunica deschis cu subordonatii.

Cultiva o atitudine pozitiva fata de celelalte persoane si realizarile acestora.



Abrudan, Maria-Madela, Opera citata, p.138.

Ionescu, Gh.Gh., Cultura afacerilor. Modelul american, Ed. Economica, Bucuresti, 1997. p. 227.

Ionescu, Gh., Gh., Marketizarea, democratizarea si etica afacerilor, Bucuresti: Editura Economica, 2005.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Analiza globala a firmei
INDUSTRIA EXTRACTIVA. ENERGETICA NUCLEARA. ELEMENTE DE PROTECTIE A MEDIULUI
PROIECT - ANALIZA PERFORMANTEI SI EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTITII DIRECTE
Structura optima a portofoliului de actiuni
Reevaluarea imobilizarilor corporale
A avea sau a nu avea o afacere ?
PROIECT ANALIZA - Analiza rezultatelor pe baza contului de profit si pierderi la S.C AEROSTAR S.A
Conditii esentiale ale unui audit





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu