Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » afaceri
Lucrarile de deschidere in cadrul perimetrului minier Lupoaia – Prigoroiu

Lucrarile de deschidere in cadrul perimetrului minier Lupoaia – Prigoroiu




S.N.L.OLTENIA TG-JIU

CAPITOLUL I

PREVEDERI GENERALE

Lucrarile de deschidere in cadrul perimetrului minier Lupoaia – Prigoroiu au fost incepute in anul 1995 de catre GEASOL si continuate apoi de I.M.Motru fiind actualmente in faza de pregatire si exploatare a stratului Vsup.

In prezent activitatea se desfasoara pe baza urmatoarelor documentatii:




Avizul ANRM nr.288/05.12.2005 ;

D.D.E. simbol 709-809 “Deschiderea stratului Vsup mina Lupoaia – Prigoroiu cu galeriile I.424 si I.425”

Studiu de fezabilitate mina Lupoaia ( Prigoroiu ) – simbol 706-811.

Rezervele si resursele de lignit sunt inregistrate de AGENTIE, care a emis documentul de inregistrare - Incheierea nr.190-01, pentru data de 01.01.2001.

Licenta de concesiune pentru exploatare are nr.3500 si a fost incheiata in ziua de 24.06.2002.

Data derularii licentei este 01.01.2001.

Agentul economic este EXPLOATAREA MINIERA DE SUBTERAN MOTRU,

Cod fiscal R16489176

Nr.de inmatriculare in registrul comertului: J18/263/05.04.2004.

Sediul : Motru , str. Calea Severinului, nr.3, jud.Gorj .

Contul : RO51RNCB 0150019416450001 la Banca Comerciala Romana.

Denumirea perimetrului de exploatare: LUPOAIA ( PRIGOROIU ).

Substanta miniera utila este LIGNITUL cu puterea calorifica de 1715 kcal/kg si cenusa Aanh = 37 % si se foloseste la termocentrale pentru producerea energiei electrice.

Perimetrul minier Lupoaia – Prigoroiu este situat in bazinul carbonifer Motru, pe teritoriul localitatilor Motru , Plostina si Lupoaia si se invecineaza cu :

la nord cu perimetrul minier al carierei Lupoaia ,

la est cu satul Plostina,

la sud cu orasul Motru ,

la vest cu colonia Cerveniei si satul Lupoaia .

Perimetrul minier Lupoaia – Prigoroiu, face parte din podisul Getic , situat in zona colinara.

Cele mai apropiate centre administrative sunt: orasul Motru situat la 4 km, municipiul Tg.-Jiu situat la 45 km NE, Strehaia la 29 km spre sud, Drobeta Tr.- Severin la 45 km SV si orasul Baia de Arama la 40 km spre nord.

Relieful apartine Piemontului Getic cu altitudini cuprinse intre 200m si 300m.

Versantii au pante domoale si prezinta alunecari active sau stabilizate.

Reteaua hidrografica este reprezentata prin Valea Lupoaia la limita vestica si la est Valea Plostina. Debitele acestor vai sunt intermitente fiind influentate de precipitatii.

Clima este temperat – continentala cu influente mediteraneene, caracterizata printr-o temperatura medie anuala de 10 -11OC, iar precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 700 si 800l/m

Accesul se realizeaza pe calea ferata Bucuresti -Timisoara cu ramificatia Strehaia - Motru si pe soselele DN67 Tg.- Jiu – Motru – Drobeta Tr.- Severin si Strehaia – Baia de Arama.

CAPITOLUL II
REZERVE DE SUBSTANTE MINERALE UTILE

Din punct de vedere geologic – structural, perimetrul minei Lupoaia, se situeaza in extremitatea nord–vestica a Depresiunii Getice, constituita din depozite de varsta paleogena, neogena si cuaternara .

STRATIGRAFIA

La alcatuirea stratigrafica a perimetrului participa depozite sedimentare de varsta cretacica, paleogena si neogena. Deoarece formatiunea purtatoare de carbuni apartine Pliocenului mediu si superior, Pleistocenului, descrierea stratigrafica va fi facuta incepand cu Pontianul .

Pontianul

Din punct de vedere litologic este constituit dintr-o succesiune de marne cenusii compacte si marne fin nisipoase, cenusii, care apar la zi in partea de vest a comunei Zegujani si pe valea Sisesti, din perimetrul Lupoaia .

Dacianul

Este dispus in continuitate de sedimentare peste Pontian si este alcatuit din argile, argile nisipoase si nisipuri in care sunt intercalate strate de lignit .

Dacianul inferior ( Getian ) este format din doua orizonturi:

orizontul inferior nisipos cu Pachidacna, este constituit din nisipuri cenusii , cenusii - verzui sau galbui, cu intercalatii de argile compacte in care au fost identificate stratele de lignit: D,C,B,A,si I ;

orizontul superior, alcatuit dintr-o alternanta de nisipuri fine cenusii, cenusii– verzui, cu intercalatii de argile compactein care se intercaleaza stratele II , III , si IV de lignit .

Dacianul superior – cu o participare mai redusa a fractiunii detritice, cu grosimi de 25 50 cm si debuteaza cu un nivel lumachelic – reper pentru zona Olteniei de corelare a stratelor de carbune. Deasupra acestui nivel se dezvolta o alternanta de argil , argile nisipoase si marne cu nisipuri, uneori in strate groase, succesiune care include stratele de carbune V– VII.

Romanianul

Depozitele acestui etaj continua sedimentarea, avand in baza o secventa argiloasa cu nivel lumachelic care contine, intre altele, forme de Viviparus bifarcinatus. Aceasta secventa este urmata de o alternanta de argile, nisipuri cu granulatie grosiera, pietrisuri marunte si intercalatii de marne in care sunt cantonate argile carbunoase si stratele de lignit VIII – XI .

Cuaternarul

Acestui etaj ii sunt atribuite depozitele lacustre de carbuni, depozitele aluvionare vechi si actuale, depozitele deluviale si proluviale etc., care in ansamblu au cea mai mare extindere in regiune.

Importanta economica reprezinta stratul V de carbune .

Stratul V de carbune, se prezinta pe intreaga suprafata a zonei, alcatuit din doua sau mai multe (3-4) bancuri, din care cel superior este bancul principal.

Bancul V inferior, cu grosimi de pana la 1m, se afla situat la 5 – 10m, in culcusul bancului Vsuperior (uneori 15-20m ).

Bancul V superior, (bancul principal), cu grosimi de 3 – 3,5m , in partea de NV a zonei, unde acesta se prezinta unitar (cu 1-2 intercalatiiargiloase de 0,1-0,2m) si cu grosimi de 2-2,5m, spre SE . Are extindere pe intreaga suprafata a zonei, aflorand pe toata valea Lupoaia si in partea sudica a vailor Cerveniei si Plostina.

TECTONICA

Regiunea care inglobeaza perimetrul de studiu se suprapune la nivel structural major depresiunii Getice, care a functionat ca bazin marginal pe durata Tertiarului, in cadrul caruia litologia a fost controlata, in prima parte, sub aspectul ritmului sedimentatiei, gradului de consolidare si al configuratiei structurale, de catre miscarile tectonice ale fazelor savica si styrica. Aceste miscari au constat in transgresiuni si regresiuni succesive, incheiate cu transgresiunea de la inceputul Badenianului.

Incepand cu Sarmatianul inferior, pe un fond regresiv general, miscarile tectonice din cadrul fazei moldavice, reiau intregul esafodaj litologic si definitiveaza actualul sistem de cute anticlinale si sinclinale, relativ largi si orientate, in general paralel cu lantul muntos carpatic.

In Pliocenul superior, ridicarea Carpatilor, determina un aport terigen consistent, care incheie colmatarea acestui bazin cu depozite care muleaza morfologic si structural Miocenul .

HIDROGEOLOGIA ZACAMANTULUI

Cercetarea hidrogeologica in perimetrul minei Lupoaia a pus in evidenta orizonturi acvifere sub presiune sau cu nivel liber.

Dupa caracterul lor, orizonturile acvifere se impart in:

- orizonturi acvifere freatice, situate in formatiunile cuaternare aluvionare si in depozitele deluviale si pe versanti;

- orizonturi acvifere de adancime, care pot fi sub presiune sau cu nivel liber.

Orizonturile din culcusul stratului I carbune, precum si cele din intervalele I-IV si IV-V sunt orizonturi sub presiune.

Orizonturile din acoperisul stratului V, respectiv din intervalele V-VI , VI-VII , VII-VIII, sunt situate deasupra bazei locale de eroziune si sunt in general cu nivel liber.

In intervalul VI inferior-VI superior, se dispune o lentila de nisip inchisa litologic pe toate laturile si cu grosimi maxime de 10-12m in zona axiala, necesitand lucrari de asecare .

Principala sursa de alimentarea orizonturilor acvifere din campul minier Lupoaia o formeaza precipitatiile atmosferice care se infiltreza in zonele de afloriment a nisipurilor .

In Incheierea 190 – 01 din data de 24.06.2002 privind verificarea si inregistrarea resurselor/rezervelor de lignit din zacamantul Lupoaia (Prigoroiu), jud. Gorj, pentru date de 01.01.2001 s-au inregistrat urmatoarele categorii de rezerve geologice :

Grupa de bilant:

categ.A = mii tone

categ.B = mii tone

Total A+B = mii tone cu urmatoarele caracteristici calitative :

Aanh % ; QI =2393 Kcal/Kg ; Wtref

Grupa afara de bilant :

categ.A = mii tone

categ.B = mii tone

categ.C = mii tone

Total A+B+ C = mii tone cu urmatoarele caracteristici calitative :

Aanh % ; QI =2358 Kcal/Kg ; Wtref

La 01.01.2009 situatia rezervelor geologice se prezinta astfel :

Grupa de bilant :

categ.A = mii tone

categ.B = mii tone

Total A+B = mii tone

Grupa afara de bilant :

categ.A = mii tone

categ.B = mii tone

categ.C mii tone

Total A+B+ C = mii tone

CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ale lignitului din perimetrul minei Lupoaia sunt:

Umiditate totala  30,63 – 32,32%

Cenusa raportata la carbune anhidru 39,50%

Materii volatile raportate la masa combustibila 23,87 – 26,50%

Sulf  1,28 - 1,50%

Putere calorifica superioara 2303 - 2583kcal/kg

Putere calorifica inferioara 1852 - 2492kcal/kg

Stratul Vsuperior este situat intre cotele +180m si +195m si este alcatuit din doua bancuri de carbune: unul superior de 2,0–2,5m si altul inferior de 0,3–0,4 m, despartite de o intercalatie argiloasa de 0,3–0,4 m. Are extindere pe intreaga suprafata a zonei, aflorand pe toata valea Lupoaia si in partea sudica a vailor Cerveniei si Plostina.



In anul 2009 productia minei Lupoaia va fi asigurata de abatajele: 10/V, 1/V, 13/V si 5/V.

Desi din probele geologice din lucrarile de pregatire aferente acestor abataje reese o putere calorifica de peste 2200 kcal/kg, datorita intercalatiilor argiloase cat si existentei unor ondulatii de strat ce implica taieri de steril din vatra, estimam pentru mina Lupoaia o calitate a carbunelui extras si livrat de 1745 kcal/kg cu o dilutie de 21,5 % .

MISCAREA REZERVELOR SI SITUATIA GRADELOR DE ASIGURARE

Mii tone

SITUATIA REZERVELOR

A N 2 0 0 8

Total

Grad de asigurare

La inceputul perioadei

Industriale( str.V )

ani

Deschise

ani

Pregatite

luni

Cresteri de rez.in cursul perioadei

Industriale

Deschise

Pregatite

Extractia in cursul perioadei

Industriale

Deschise

Pregatite

La finele perioadei

Industriale( str.V )

ani

Deschise

ani

Pregatite

luni

CAPITOLUL III

LUCRARI GEOLOGICE

In anul 2009 nu sunt prevazute sa se execute lucrari geologice.

CAPITOLUL IV

LUCRARI DE INVESTITII.

In anul 2009 nu sunt prevazute lucrari de deschidere pentru conturarea abatajului 1/V fiind necesara prelungirea galeriilor:I 425 si I 424,lucrare care se executa in anul 2008).

CAPITOLUL V

LUCRARI DE PREGATIRE

Ca lucrari de pregatire pentru anul 2009 sunt preliminate 8 galerii si 2 preabataje ce vor fi executate cu 4 brigazi specializate, totalizand 3100(2800) ml. Datorita faptului ca metoda de exploatare folosita este cu stalpi lungi pe inclinare pentru conturarea campului de abataj este necesara executarea a 2 galerii conjugate atacate din galeriile directionale si la limita campului minier de abataj aceste galerii sunt legate intre ele de un preabataj in care se monteaza complexul mecanizat.

Lucrarile miniere preliminate pentru anul 2008 in stratul V sunt:

Gal. 55001 - va ajuta la conturarea campului de abataj 1/V si va fi folosita drept galerie colectoare a acestuia, fiind conjugata galeriei 55003 ce va fi executata in decursul anului 2009 durata de functionare a acestor lucrari este de 1an si tine pana in momentul epuizarii rezervei din campul de abataj 1/V. Sectiunea acestor lucrari este de 8 m2.

Pb. 1/V - face legatura intre galeria 55001 si galeria 55003 ce se executa in anul 2009, existand corelare intre executarea acestor lucrari, preabatajul fiind atacat din gal.55001, la ajungerea acesteia la limita campului minier. Sectiunea de sapare este de 13 m2 si exista corelare intre executarea preabatajului si epuizarea rezervei ab. 10/V.

Durata de activitate a preabatajului este de o luna, fiind terminat in luna iulie 2009 si transferul complexului mecanizat de la abatajul 10/V la abatajul 1/V fiind definitivat in luna septembrie.

Gal. 55009 – ajuta la conturarea campului de ab.5/V si va fi folosita drept galerie colectoare a viitorului ab.5/V fiind conjugata galeriei 55011 si executandu-se concomitent cu aceasta. Executia acestei lucrari incepe in anul 2009 si se va termina in luna august, existand o corelare intre executia acestor lucrari si epuizarea rezervei din campul de abataj 13/V. Sectiunea de sapare a galeriilor este de 8,86 m2.

Pb. 5/V - face legatura intre galeria 55009 si galeria 55011 ce se executa in anul 2009, existand corelare intre executarea acestor lucrari. Preabatajul va fi atacat din gal.55011, la ajungerea acesteia la limita campului minier. Sectiunea de sapare este de 13 m2 si exista corelare intre executarea preabatajului si epuizarea rezervei ab. 13/V.

Gal. 55008 – ajuta la conturarea campului de abataj 6/V si va fi folosita drept galerie de colector a viitorului ab.6/V fiind conjugata galeriei 55010 si executandu-se concomitent cu aceasta, mecanizat. Sectiunea de sapare a galeriilor este de 8 m2. Executia acestor lucrari incepe in luna august 2009.

Gal. 55005 – ajuta la conturarea campului de ab. 3/V si va fi folosita drept galerie colectoare a viitorului ab. 3/V fiind conjugata gal.55007 si executandu-se concomitent cu aceasta. Executia acestor lucrari incepe in luna septembrie.

Toate aceste galerii si preabataje mentionate sunt executate cu ajutorul combinelor de inaintare de tip CI -1 care executa operatia de taiere si incarcare mecanizata a materialului rezultat prin intermediul farasului transportorului inelar si al transportorului cu banda in vagoneti ficsi cu capacitatea de 1000 l. Acesti vagoneti sunt tractati cu ajutorul troliilor pana la culbutoarele basculante montate pe capul de intoarcere a unor transportoare TR-3 ce deverseaza pe circuitul magistral productia provenita din lucrarile de pregatire.

La saparea lucrarilor miniere pentru a se evita scurtcircuitarile de aer se va avea in vedere ca galeriile colectoare din aripa dreapta a campului minier sa fie executate in crosing (cu trecere peste) fata de galeria directionala I 425, iar cele din partea stanga sa fie executate in crosing (cu trecere peste) fata de galeria I 424, de asemenea la saparea galeriilor si a preabatajelor se va urmari incadrarea acestora in stratul de carbune, aceasta pentru prevenirea dilutiei, metoda de sapare nerezultand o extragere selectiva a carbunelui fata de steril, de asemenea in momentul exploatarii abatajului in tavanul acestuia trebuie lasat un banc protector de carbune de 30 m, atat pentru prevenirea surparilor in abataj si deci eliminarea dilutiei cat si pentru reducerea timpului necesar pentru ridicarea surparilor. Exploatarea se face cu stalpi lungi pe inclinarea stratului fiind sub limita de inclinare maxima la care funtioneaza complexul. Sustinerea galeriilor se face in arce metalice tip TH4, asamblate intre ele cu bride, pasul de armare folosit anterior si in acest moment fiind de 0 m, el putand fi modificat functie de conditiile geo-miniere intalnite de lucrarea miniera. Bandajarea acestor lucrari se face la pereti si tavan cu plasa de sarma si bandaje din stejar, iar la vatra pentru prevenirea umflarii acesteia se face bandajarea cu bandaje din stejar. In locurile in care conditiile geo-miniere sunt grele (stratul de nisip acvifer este direct pe stratul de carbune, carbunele este alterat si friabil, exista fisuri in bancul protector si exista pericol de surpare) lucrarea miniera va fi bandajata cutie cu bandaje din stejar. Sustinerea preabatajelor se face in sectiune inchisa cu stalp TH3 special din SG 23 la vatra lucrarii, cu stalp TH3 special la tavanul lucrari miniere, sustinerea stalpilor de la tavanul lucrarii miniere fiind facut cu ajutorul “T “-urilor la peretele ce va deservi frontul de lucru al abatajului, imbinarea intre “T “-uri si stalpi speciali fiind facuta cu ajutorul bridelor. La celalalt perete sustinerea stalpului va fi facuta cu ajutorul unui element TH4, cu raza de 1650, acesta imbinandu-se cu ajutorul bridelor de cei 2 stalpi TH3 speciali. Bandajarea preabatajului se face similar cu bandajarea galeriilor. De asemeni este posibila executarea preabatajelor si in lemn alegerea fiind facuta functie de conditiile geo-miniere cat si de durata de viata aacestuia.



In functie de conditiile geologice si datorita sectiunii mari a preabatajelor, pentru prevenirea unor eventuale surpari se iau masuri de sustinere suplimentara a acestor lucrari cu juguri din lemn de mina. Daca conditiile geo-miniere nu sunt grele se renunta la aceasta sustinere suplimentara, iar la montarea complexului mecanizat se va recupera sustinerea preabatajului. Daca conditiile conditiile geo-miniere sunt grele se va recupera doar partial aceasta sustinere .

Sustinerea galeriilor adiacente abatajelor se recupereaza integral aceasta fiind posibila datorita sustinerii mecanizate a intersectiilor. In functie de conditiile geo-miniere in care au lucrat aceste elemente pot fi refolosite direct, reconditionate sau sunt folosite ca deseu fier vechi de catre UVA .

Pilieri de siguranta intre galeriile ce contureaza abatajele au grosimi cuprinse intre 20–30 m , aceasta pentru a proteja galeria de influenta abatajelor vecine de asemenea la intocmirea diagramei de miscare a lucrarilor miniere s-a tinut cont de influenta abatajelor in functiune asupra abatajelor vecine fiind evitata exploatarea concomitenta a doua abataje vecine pe aceeasi linie .

Stratul V care este actualmente exploatat la mina Lupoaia nu este un strat autoinflamabil, dar pentru a se preveni o eventuala aprindere a pilierilor datorita frecarii prin fisuri a aerului, se vor lua masuri de indiguire a spatiului exploatat la epuizarea rezervei fiecarui camp de abataj, astfel incat dupa transferul complexului la alt camp de abataj se va lua masura ca atat in refugiul fostului abataj cat si in colectorul acestuia sa fie executate diguri de izolare incastrate in peretii lucrarii miniere, incastrarea facandu-se cu ajutorul unui slit ce se sapa pana ce ajunge in roca compacta (se elimina fisurile). Influenta lucrarilor de pregatire asupra mediului este nesemnificativa.

Eficienta lucrarilor miniere de pregatire este de 7,75 ml/1000 to .

Ponderea productiei rezultate din lucrarile miniere de pregatire in totalul productiei este de 7%.

Ponderea productiei = productie pregatiri/productie totala

Pretul pe ml de pregatiri = 1870 lei / ml .

CAPITOLUL VI

LUCRARI DE EXPLOATARE

Metoda de exploatare folosita la mina Lupoaia este cu stalpi lungi pe directie si inclinare,abatajele fiind echipate cu complexe mecanizata de tip CMA-2TE astfel fiind asigurata mecanizarea completa a operatiilor din abataj(taiere,incarcare,transport si sustinere a spatiului exploatat si a galeriilor adiacente) Productia prevazuta a se extrage la mina Lupoaia in anul 2009 pe tipuri de lucrari se prezinta astfel

Specificatie

U.M.

TRIM I

TRIM II

TRIM III

TRIM IV

AN 2009

Din abataje

to

92700

103200

61500

99000

356400

Din pregatiri

to

9100

9300

6300

6300

31000

Din geologice

to

0

0

0

0

0

Din investitii

to

0

0

0

0

0

Intretinere

to

3700

6000

4700

4200

18600

T O T A L

to

105500

118500

72500

109500

406000

to

104000

117000

71000

108000

400000

Tansportul productiei din abataje, lucrari de pregatire si lucrari de investitii va fi facut la suprafata cu ajutorul benzilor transportoare T.B.S.-800 pe galeriile colectoare si T.B.S.-1000 pe galeriile magistrale de transport din subteran si la suprafata minei pana la punctual de incarcare.

Productia ce se extrage din abataje este de 356400 to si este extrasa dintr-un singur strat,respective stratul V.

CAPITOLUL VII

CALITATEA CARBUNELUI

In cursul anului 2009,productia minei Lupoaia va fi asigurata din abatajele 10/V,13/V,1/V si respectiv 5/V.

Stratul V superior este alcatuit tot din doua bancuri de carbune unul superior de 2,4-2,7m (care include si o intercalatie de cca.10 cm) si unul inferior de 0,2-0,4 m. Aceste bancuri sunt despartite de o intercalatie argiloasa cuprinsa intre 0,3-1,2 m.Din acest motiv se va taia numai bancul superior si max.0,2 m argila din aceasta intercalatie.

Desi din probele geologice reese o putere calorifica de aprox.22000 kcal/kg,datorita acestor intercalatii argiloase ce apar in front cat si existentei unor ondulatii mari de strat ce implica taieri de steril in vatra,estimam pentru mina Lupoaia o calitate a carbunelui extras de max.1745 kcal/kg cu o dilutie de 20 %.

CAPITOLUL VIII

AERAJ SI TRANSPORT

a.AERAJUL

Aerajul minei Lupoaia se realizeaza cu ajutorul unei statii de aeraj S.A.I 200, echipata cu un ventilator centrifugal in functie si unul in rezerva de acelasi tip .

Pentru abatajele 10/V, 13/V /Vsi 5/V aerul proaspat patrunde pe planul inclinat G 531 in directionala G 421S, planul inclinat I 531, galeria G 425 si de aici pe refugiul abatajelor respectiv gal.55016, gal. 55027, gal. 55003 si gal 55010 , aeriseste frontul de lucru, dupa care este evacuat pe galeriile colectoare respectiv 55022, gal. 55025, gal. 55001 si gal. 55008 in galeria directional G 424, de unde este evacuat la suprafata cu ajutorul ventilatorului montat pe statia de aeraj SAI 200.

Galeriile de pregatire 55001, gal.55003, 55008, 55010, 55005, 55007, 55009 si 55011 vor fi aerisite din G 425, aerul viciat fiind evacuat pe coloana in G 424 S si de aici la suprafata cu ajutorul ventilatorului montat in S.A.I. 200.

Pentru mentinerea in stare buna de functionare a intregului sistem de aeraj se vor executa urmatoarele :

-usi de aeraj pentru dirijarea curentilor de aer din intregul sistem de aeraj ;

-se vor mentine etanse coloanele de aeraj si la distantele prevazute de normele de protectie a muncii;

-se va respecta cu strictete graficul de revizii curente ale instalatiilor si statiei de aeraj.

-se vor executa diguri de izolare pe galeriile aferente fostului abataj 9/V /V si 13/V.

b.TRANSPORT MINIER.

Mina Lupoaia este dotata cu sistem de transport pentru evacuarea productiei din subteran in flux continuu. Productia din cele doua abataje frontale in functiune concomitent este preluata de transportoarele cu raclete din dotarea complexelor mecanizate si in continuare prin intermediul transportoarelor cu banda amplasate pe galeriile colectoare ale abatajelor.

Transportoarele din dotarea complexelor de abataj sunt de tip TR-4 in constructie blindata, pentru cel de pe abataj si in constructie normala pentru cel din galeria colectoare.Transportoarele cu banda de pe galeriile colectoare ale abatajelor sunt de tip TBS-800. In continuare productia este evacuata la suprafata cu ajutorul transportoarelor cu banda de tip TBS-1000, amplasate pe galeriile principale de transport ( G 424 si plan inclinat G 530 ).Circuitul principal de transport este format din doua benzi pe galeria G 424 si una pe planul inclinat G 530.

Transportul materialelor in supteran spre fronturile de lucru se face cu vagonete si platforme pe cfi, in sens invers cu fluxul de transport al productiei.

In circuitul de transport materiale al minei accesul vagonetelor cu materiale se va face in garnituri tractate de troliu Tpe 1x22 kW pe planul inclinat G 531 iar de la baza planului pe galeria principala si pe galeriile de refugiu ale abatajelor se va face cu trenuri de vagoneti, platforme si carucioare tractate cu trolii de tip TAP 15 kW.

Transpotul personalului nu se face cu mijloace specifice de transport personal in subteran distanta de la suprafata pina la fronturile de lucru fiind in medie de cca 1 km.

Pentru a evita poluarea utilului cu sterilul se va avea in vedere o cit mai buna incadrare in strat a abatajelor si lucrarilor de pregatire, mentinerea unor bancuri de carbune la tavan si la vatra pentru a evita patrunderea sterilului in abataj.

CAPITOLUL IX

PROTECTIA ZACAMINTULUI .

In subteran s-au protejat planele inclinate G 530, G531 si galeriile principale G 424 si G 425. De mentionat ca traseul lucrarilor de deschidere G 424 si G 425 in zona sudica , a fost intentionat ales pe sub galeriile G 420, G 421, pe sub traseul liniei electrice aeriene de 110 kV Motru – Lupoaia si pentru a asigura latimea necesara a pilierului, distanta dintre galerii s-a marit la 50 m fata de cca 30 m cit este considerata normala intre lucrarile de deschidere.

Pilierii de siguranta dintre galeriile de pregatire a abatajelor sint dimensionati la 20 m latime.

La zi s-au delimitat pilierii :

-spre est – pentru satul Plostina , calea ferata industriala ,dar mai ales pentru liniile electrice aeriene de 20 kV Motru – Rosiuta si Motru – Plostina;

-spre sud – pentru orasul Motru , calea ferata industriala Meris- Lupoia si pentru liniile electrice aeriene de 20 kV Motru – Lupoia si Motru- Baia de Arama .In acest pilier a fost inclus si releul GSM din dealul Prigoroiu.

-spre vest – se afla amplasata halda valea Cerveniei si baracamentele de ;la baza ei , obiective pentru care nu este necesara instituire de pilier de siguranta .

--spre nord – se afla taluzul sudic definitiv al carierei Lupoaia , fata de care nu trebuie instituit pilier , exploatare din subteran executindu-se dupa depunerea haldei interioare.

Pilierii de siguranta atit pentru subteran cit si pentru suprafata au fost determinati si stabiliti prin documentatie tehnica intocmita de atelierul de proiectare al grupei de cercetare- proiectare Motru elaborata in august 2001.



Deschiderea stratului V s-a inceput cu doua plane inclinate I 531 pentru transport materiale si I 530 pentru transport productie.

Pentru a nu inunda incinta si a preveni intrarea apei in subteran s-au amenajat canale de garda pentru captarea apelor pluviale atit la intrarea in mina cit si la statia de aeraj SAI – 200.

Pentru protectia zacamintului in subteran se vor lua urmatoarele masuri :

-se vor respecta pilierii de siguranta prevazuti in documentatie ;

-se vor executa diguri de izolare dupa epuizarea rezervei -se vor dota locurile de munca din subteran cu mijloace de stingere a incendiilor ;

-lucrarile de sudura se vor executa conform normelor de protectie a muncii in baza unor programe de sudura ;

-sustinerea incaperilor subterane in care sint instalate utilaje se vor bandaja cu materiale incombustibile.

CAPITOLUL X

INCHIDEREA TOTALA SAU PARTIALA A MINELOR

La mina Lupoaia au fost inchise prin epuizare de rezerva trei guri de mina; Lupoia I, Lupoia II si Lupoita mine pentru care s-a intocmit documentatie de inchidere si au fost inchise efectiv. Pentru mina Lupoita s-a comandat documentatiea pentru refacere a terenului si protectie a mediului.

CAPITOLUL XI

PROTECTIA MEDIULUI

Activitatea desfasurata la mina Lupoaia din cadrul E.M.S. Motru afecteaza factorii de mediu dupa cum urmeaza:

a.       INFLUENTA ASUPRA SOLULUI

Solul este factorul de mediu cel mai afectat in urma extragerii carbunelui din subteran, cu abataje frontale dotate cu complexe mecanizate de abataj.

Astfel influentele exercitate asupra solului se manifesta prin:

-degradarea terenurilor la suprafata, ca urmare a influentei exploatarii subterane asupra suprafetei;

-ocuparea terenurilor cu depozite de carbune si partial cu cenusa rezultata din functionarea centralelor termice.

In momentul de fata coperta medie la abatajele frontale in functiune, a crescut o data cu trecerea la exploatarea stratelor inferioare, aceasta fiind de 80 90 m, micsorandu-se si influenta exploatarii abatajelor frontale asupra suprafetei solului, producandu-se ruperi mai putin evidente, acestea nu mai necesita o amenajare cu ajutorul utilajelor corespunzatoare, totul rezumandu-se la amenajarea datorita conditiilor atmosferice: vant, ploi, etc.

O parte din vetrele de stoc sunt betonate, s-au executat canale de garda pentru evitarea raspandirii suspensiilor rezultate din carbune in urma precipitatiilor asupra solului din vecinatatea stocurilor de carbune. Se va urmari curatirea periodica a acestora.

Cantitatea de cenusa rezultata din arderea carbunelui in microcentrale proprii va fi depusa in haldele de steril.

S-au amenajat drumurile de acces Prigoroiu – Mina Lupoaia pe o distanta de aproximativ 1km.

b.INFLUENTA ASUPRA APELOR

Influenta asupra apelor se manifesta prin:

-afectarea calitatii apelor de suprafata produsa prin deversarile in emisari a apelor menajere si a celor evacuate din subteran.

-afectarea regimului hidrografic – lucru ce necesita executarea si intretinerea lucrarilor de canalizare. Se va continua luarea de probe de E.G.A. Tg-Jiu in prezenta responsabililor cu protectia mediului pentru urmarirea respectaii incadrarii in C.M.A. la reperele suspensii CBO5, rezidiu fix pentru apele evacuate din mina si apele menajere.Lunar se vor duce probe de apa la analiza pentru verificarea potabilitatii apei din punct de vedere chimic si bacteorologic si pentru verificarea incadrarii in C.M.A. pentru apele evacuate din mina si apele menajere.

Ca masuri ce trebuie luate pentru incadrarea in C.M.A. mentionam:

-intretinerea statiilor principale de pompe, curatirea periodica a bazinelor colectoare;

-curatirea periodica a jompurilor din lucrarile miniere;

-curatirea decantorului de la suprafata Prigoiu – Mina Lupoaia;

c.INFLUENTA ASUPRA AERULUI

Poluarea aerului este de regula mai redusa si intereseaza in principal emisiile de pulberi sedimentare si in suspensie. Studiile efectuate precum si masuratorile facute de A.P.M. Tg-Jiu probeazafaptul ca in majoritatea cazurilor valorile determinate se incadreaza in normele in vigoare.

Pentru diminuarea impactului asupra aerului se continua cu crearea de perdele de protectie prin plantarea de arbori si arbusti. Se stropesc cu apa, unde este necesar si cand este necesar, caile de acces. Se interzice arderea deseurilor de cauciuc, acestea predandu-se pentru valorificare la U.V.A. Motru.

CAPITOLUL XII

SECURITATEA MUNCII

Pentru evitarea accidentelor umane si tehnice la saparea lucrarilor miniere de dechidere si pregatire se va respecta monografia de armare, proiectul de aeraj general si partial pentru a asigura debitul de aer calculat la front.

Pentru protejarea lucrarilor miniere subterane cat si a constructiilor de la suprafata este necesar respectarea pilierilor stabiliti, acestea fiind urmarite si insusite de catre sefii de raioane. Nerespectarea acestor pilieri va conduce la degradarea constructiilor de la suprafata si crearea de presiuni suplimentare asupra lucrarilor miniere subterane, fapt ce duce la costuri suplimentare pentru mentinerea lucrarilor miniere intrate in presiune.

Exploatarea campului de abataj se face cu ajutorul complexelor mecanizate dotate cu intersectii mecanizate, fapt ce duce la scaderea pericolului de accidentare. La exploatarea cu complexe mecanizate acestea trebuie bine incadrate in strat pentru evitarea surparilor eliminandu-se pericolele de accidentare. Se va mentine in permanenta in functie ecranul de la spargatorul de bulgari dotat cu dispozitiv DOTA.

La montarea abatajelor va fi numita o comisie de catre seful minei in vederea receptionarii utilajelor montate in abataje, verificarii tehnologiei de lucru si monografiei de armare, caracteristicile geo-miniere ale campului de abataj, caracteristicile tehnice ale complexului mecanizat, scheme de aeraj, schema monofilara.

La demontarea complexelor mecanizate se va urmari dirijarea acoperisului pentru prevenirea ramanerii acestuia in consola si producerea loviturii de acoperis. La lucrarile miniere de deschidere si pregatire praful va fi inlaturat cu ajutorul instalatiilor de aeraj partial cu conditia de a se pastra distanta dintre front si ultimul tub din coloana de tuburi, in conformitate cu normele.

Se va amenaja corespunzator culoarul de circulatie al personalului muncitor, amplasarea si echiparea troliilor folosite la transport facandu-se conform normelor.

Pentru realizarea unor conditii optime de lucru si inlaturarea pericolelor de accidentare se va urmari asigurarea accesului corespunzator al personalului la locul de munca, iluminatul la locurile de munca si pe caile de acces.

Pentru protectia zacamantului se vor intocmi grafice de executie a lucrarilor de indiguire ce vor fi respectate evitandu-se aparitia focurilor endogene.

Lucrarile de indiguire se vor executa in cel mult 30 de zile de la demontarea utilajelor si vor fi construite din boltari si ciment iar in lipsa acestora ciutaci si argila batuta. Acestea se vor executa la cel mult 10 ml de lucrarea miniera cu prize de aer si vor fi bine incastrate in strat; pentru o mai buna izolare, se recomanda a se executa cu diguri duble si cu rambleu de argila batuta intre acestea.

Personalul muncitor va fi instruit asupra pericolelor specifice de la fiecare loc de munca si autorizat in conformitate cu normele metodologice de catre o comisie numita in acest scop.

Pentru reducerea nivelului de risc se vor lua urmatoarele masuri:

-efectuarea corespunzatoare a instructajului periodic si la locul de munca conform normelor in vigoare.

-prelucrarea planului de avertizare si evacuare in caz de incidente periculoase se va face in primele 10 zile ale fiecarui trimestru.

-dotarea cu echipament de lucru si de protectie a intregului personal si folosirea lui corespunzatoare.

-dotarea cu scule, dispozitive si verificatoare a personalului muncitor si folosirea lor corecta, verificarea starii lor de catre conducatorul formatiei de lucru.

-respectarea programelor de sudura la toate locurile de munca.

-respectarea graficelor si a programelor de revizii si reparatii a echipamentelor tehnice.

Pentru diminuarea efectului factorilor de risc asupra personalului, se va acorda o atentie deosebita instruirii personalului asupra modului de acordare a primului ajutor,precum si dotarii corespunzttoare a punctelor de prim ajutor, conform baremului.

Cheltuielile de protectie a muncii pe anul 2009 se ridica la valoarea de 495947,30 lei.

Metoda de exploatare folosita este cu stilpi lungi directionali, cu dirijarea rocilor din acoperisul direct, prin prabusire totala, cu lungimea liniei de front de 80 ml si lungimi ale campului de abataj de pina la 1000 m. Aceasta metoda consta in pregatirea cimpurilor de abataj prin executarea a doua lucrari de pregatire paralele in planul stratului, una destinata transportului materialelor, circulatiei personalului si aerului proaspat, cealalta destinata transportului productiei si circulatiei aerului viciat.

Tehnologia de lucru folosita este cea cu complex mecanizat de tip CMA - 2TE, iar varianta tehnologica este cu un pas inapoi si sustinerea mecanizata a intersectiilor. Aceasta metoda de exploatare a fost aplicata in baza unui proiect cadru –“Metoda cu abataje frontale cu stilpi lungi pe directie sau inclinare “- elaborat de catre ICITPML in luna noiembrie 1984 si pusa de acord cu observatiile Ministerului Muncii transmise cu numarul 44627 din 29.05.1985 si avizul SCSM Petrosani nr.46018.02.1985.

CAPITOLUL XIII

STRUCTURA DE PERSONAL

In anul 2009 mina Lupoaia programeaza un numar mediu de personal de 410.

In anul 2009 mina Lupoaia va functiona cu un numar de 2 abataje si 4 lucrari de pregatire.

Structura de personal programata pentru anul 2009 este sub urmatoarea forma:

Activitatea de subteran: 350

Personal muncitor direct productiv: 208

Personal muncitor indirect productiv: 142

Activitatea de suprafata: 24

Personal muncitor: 24

Conducatori formatie de lucru 14

TESA: 12

OPERATIV: 10

TOTAL PERSONAL MINA LUPOAIA: 410

DOTAREA TEHNICA

Mina Lupoaia are in dotare utilaje folosite pentru exploatarea carbunelui din abataje, dintre care cele mai importante sunt:

-complexe mecanizate de tip CMA-2TE (2buc) cu vechimea cuprinsa intre 7 si 12 ani  -combine de abataj de tipul CA-1 2 buc cu varsta peste 12 ani -combine de inaintare CI-1M (4 buc cu varsta intre 7si 12 ani folosite la lucrarile de pregatire si deschidere.

-transportoare cu raclete (TR-3, TR-4) - 8 bucati - si transportoare cu banda (TBS-800, TBS-1000) - 11 bucati- toate vechi de peste 12 ani, al caror rol este acela de a prelua masa miniera rezultata din frontul de lucru si de a o transporta prin intermediul circuitului de benzi de subteran si suprafata pina la stocul central al minei.

Pentru asigurarea unei functionari corespunzatoare a utilajelor din dotare, Mina Lupoaia a elaborat un plan de aprovizionare cu materiale, piese de schimb, avand la baza necesarul intocmit de catre conducerile raioanelor de productie, pregatire si transport din cadrul unitatii noastre.

La elaborarea planului de aprovizionare s-a tinut cont si de activitatea de recuperare si refolosire a unor materiale,piese de schimb si subansamble care pot fi redate procesului de productie dupa ce acestea au fost verificate si revizuite tehnic de catre personalul calificat.

Baza de materii prime si materiale din planul de aprovizionare a fost corelata cu indicatorul corespunzator din contabilitate in vederea determinarii cheltuielilor totale pe activitati si a stabilirii pretului de cost.

CAPITOLUL XIV

ALTE LUCRARI

LUCRARI DE REPARATII CAPITALE , CURENTE SI DE INTRETINERE A UTILAJELOR DIN SUBTERAN SI DE LA SUPRAFATA

In anul 2009 mina Lupoaia are prevazute reparatiile curente mecanice cu o valoare de 132064 lei, iar cele electrice cu o valoare de 125892 lei .

Pentru intretinerea utilajelor din subteran au fost planificate reconditionari mecanice in valoare de 663867 lei si reconditionari electrice in valoare de 358615 lei.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrica a lucrarilor miniere de la mina Lupoiaia se face dintr-o statie de conexiuni de 20/6 kv de la Prigoroiu, de unde prin intermediul statiilor de transformare si punctelor de distributie sunt alimentate utilajele.

CAPITOLUL XV

FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR

DE PRODUCTIE ANUL 2009

Pentrul anul 2008 mina Lupoaia a planificat cheltuieli de productie in valoare de 37031.31 lei

Acestea se compun din:

-cheltuieli pentru materiale – valoare 7547.32 lei fundamentate conform necesarului de materii prime si materiale;

-cheltuieli pentru energie – valoare de 2067.34 lei fundamentate conform consumului energetic planificat si consumului propriu pentru producerea energiei termice si apei calde;

-cheltuieli pentru amortisment cu valoare 462.5 lei fundamentate pe baza amortismentului fundamentat la nivelul anului ;

-cheltuieli cu personalul – valoare de 21397.90 lei care au fost fundamentate pe baza fondului de salarii planificat la care sau adaugat obligatiile aferente fata de bugetul statului si asigurarilor sociale si alte cheltuieli cu munca vie;

-alte cheltuieli cu valoare de 5556.25 lei care cuprind cheltuieli cu serviciile, transport bunuri si marfa, revizii si reparatii precum si alte cheltuieli de exploatare.

Cheltuieli la 1000 lei productie marfa planificata pentru anul 2009 sunt de1602.4 lei/1000 lei.

Veniturile programate pentru anul 2009 sunt de 21352 lei fiind compuse din:

- valoarea productiei marfa comercializata 21352 lei;

-venit din alte surse 0 lei (venituri din investitii).








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Analiza principalilor indicatori de venit
Instrumentarea contabila a amortizari imobilizarilor corporale
FACTORII DE INFLUENTA AI DECIZIEI FINANCIARE
Sinteza planului restaurantului HEDON
Inchirieri De Utilaje Grele Pentru Constructii - plan de afaceri
PROIECT - ANALIZA PERFORMANTEI SI EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTITII DIRECTE
EFECTUL DE LEVIER FINANCIAR (ELF)
STUDIU DE CAZ - STRATEGIA DE AFACERI LA M M ROMANIA





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu