Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice




Acasa » afaceri » afaceri
Repere istorice si evolutia eticii manageriale

Repere istorice si evolutia eticii manageriale




Repere istorice si evolutia eticii manageriale

Etica manageriala se afirma, asa cum arata Ioan Mihut, ca o noua disciplina ce isi propune sa defineasca conduita corecta a managerilor.[1] Etica manageriala poate fi considerata un cod de principii morale care stabilesc ceea ce este bine si rau, corect si incorect, responsabil si iresponsabil, in exercitarea functiilor si atributiilor manageriale.

In esenta, etica manageriala poate fi definita drept studiul modului in care deciziile afecteaza persoanele si grupurile sociale, domeniul in care se definesc drepturile si indatoririle, precum si regulile pe care trebuie sa le respecte persoanele care decid in cadrul organizatiilor pe care le conduc.

Multi teoreticieni considera ca monitorizarea afacerilor in raport cu normele morale este obligatorie, pentru ca managementul reprezinta in primul rand o disciplina socio-umana, care doar prin scopurile urmarite se inscrie in sfera stiintelor economice. Alti autori vad in morala o simpla umbrela sub care sunt acoperite relatiile interne si externe ale firmei, neputandu-se insa delimita de fiecare data, in mod clar, ceea ce este corect, de ceea ce este incorect.




Subiect fierbinte pe agenda intalnirilor publice, etica manageriala ridica numeroase probleme, din ce in ce mai controversate, tocmai pentru ca luarea oricarei decizii trebuie sa aiba o componenta etica in conformitate cu legile si normele adoptate la nivelul unei comunitati. Un asemenea inteles il intalnim la A. B. Carroll care, intr-un articol de referinta, spune ca in afaceri, etica poate fi definita drept capacitatea de a reflecta asupra valorilor in procesul de luare a deciziilor, de a determina modul in care managerii pot sa foloseasca aceste observatii in conducerea de zi cu zi a firmei. Managerii etici urmaresc succesul pe baza unor practici clare de management care se caracterizeaza prin corectitudine si justitie.

Daca privim retrospectiv, putem constata ca liderii cu orientare liberala au vazut intotdeauna succesul ca pe o virtute, iar saracia un viciu, bogatia fiind o sursa de generatoare de obligatii morale, in timp ce saracia o sursa de probleme morale. La polul opus, s-au situat socialistii care au vazut in afaceri o modalitate de castiguri necinstite obtinute prin exploatarea saracilor de catre bogati. Astazi, discutiile teoretice sunt temperate si peste tot s-a ajuns la concluzia ca trebuie formulate principii morale in afaceri, cu accent pe apararea drepturilor consumatorilor. Acestea au capatat forma unor coduri etice adoptate de marea majoritate a corporatiilor care desfasoara afaceri multinationale.

In Romania etica manageriala are o importanta aparte fata de alte tari cu mecanisme ale economiei de piata bine consolidate. A ignora dezvoltarea pe coordonate etice a afacerilor, sub pretextul ca este suficienta aplicarea legilor (si ele in mare parte contradictorii), este tot una cu a ignora faptul ca managerii nu sunt simpli executanti, ca au propriile lor valori si ca ei se afla in fata unor decizii cu profunde implicatii etice, fiind adesea obligati sa opteze intre aspiratiile personale si responsabilitatile organizationale. Si apoi, a trai exact in litera legii nu inseamna automat ca ne vom gasi si in fata unui comportament etic.

Istoricul eticii si responsabilitatii sociale se pierde in negura timpului. Codul lui Hamurabi, cioplit in piatra in 1970 i.e.n. contine norme si reguli cu privire la calitate, masuratori, preturi, conduite care trebuiau respectate de comercianti si producatori. Platon in “Republica” arata ca intre practicarea vietii morale si natura umana exista un conflict iar “oamenii nu sunt drepti de bunavoie”. Cei mai multi sunt necinstiti si ar fi tentati sa aleaga raul si din aceasta cauza sunt necesare norme si legi dictate de ratiune, care sa constituie fundamentul judecatii corectitudinii comportamentului. N. Machiavelli in “Principele” realizeaza apologia moralei burgheze, prin machiavelism intelegandu-se o combinatie intre tactica politica si norma morala care convine conducatorului, creandu-i conditii de guvernare de pe pozitia unui monarh absolut, in termeni moderni, conducator autocrat, totalitar. Totusi, o serie de sfaturi transmise in scris monarhilor merita atentie “un principe este de asemenea pretuit atunci cand este prieten adevarat si dusman adevarat, adica atunci cand fara sa sovaie in nici un fel se declara in favoarea unuia si impotriva celuilalt”. Machiavelli se pronunta categoric “oamenii sunt ingrati, schimbatori, ascunsi, fricosi si lacomi astfel incat este necesar ca cel care organizeaza o republica si-i alcatuieste legile, sa-i presupuna pe toti oamenii rai si sa nu uite ca ei isi vor arata rautatea sufletului lor ori de cate ori vor avea prilejul liber de a o face; oamenii nu fac niciodata binele, decat daca sunt constransi de nevoie'.[2]

Domnitorul Neagoe Basarab prin sfaturile date in “Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie” reprezinta “un promotor nedisimulat al echitatii … care se refera la integrarea in sistem …”, el insusi trebuie sa fie un exemplu personal: “responsabilitatea pentru binele grupului, pozitioneaza exemplul personal intre preocuparile domnitorului”.

In secolul XV, in Austria a fost introdusa pedeapsa laptelui alterat: vanzatorul era obligat sa bea laptele scos la vanzare, iar in secolul XVI in Franta, negutatorii de oua stricate deveneau tinta acestora.

In “Etica” Spinoza definind omenia, afectele, binele, raul, modestia, ura, mila, ambitia, mandria, ingamfarea, omul liber, conchide ca: “Este imposibil ca omul sa nu fie o parte a naturii si sa nu se supuna ordinii ei comune”.[4]

In secolul XVII apare Elizabethan Poor Law, lege progresista in care colectivitatile erau facute raspunzatoare pentru soarta celor aflati in dificultate, stabilind o taxa pentru saracie perceputa asupra pamantului aflat in proprietatea celor avuti. Mai tarziu tot in Anglia, Adam Smith promoveaza teoria lui “homo oeconomicus” situand interesul personal la baza tuturor actiunilor conducatorilor, adoptand deciziile in functie de cel mai mare castig pentru sine, intr-un calcul rece, ce exclude sentimente si slabiciuni.



In 1883, Bismarck promoveaza primul sistem de asigurari sociale cu fonduri din contributiile statului, patronilor si a muncitorilor, sistem in care erau stabilite compensatii pentru accidente de munca, orfani, pensii, ajutoare de boala.

Sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX gaseste economia americana in plin avant, dar cu o legislatie redusa, incompleta, incapabila sa protejeze muncitorul sau consumatorul; este perioada laissez-faire-ului, termen francez care evidentiaza neimplicarea statului in domeniul economic.

In 1924 a fost elaborat unul din primele coduri de etica Wembley Code of Ethics indreptat impotriva abuzurilor grosolane ale celor implicati in afaceri, propunand sase reguli de conduita aplicabile afacerilor: adevar viabil, fara inselaciune, fara critici incorecte, recunoasterea responsabilitatii mutuale, eforturi directionate spre afaceri si servicii mai bune.

Dupa marea criza economica declansata in octombrie 1929, problema conditiilor sociale devine o politica de stat presedintele american F. Roosevelt initiind in 1933 un program de revigorare economica si concomitent de dezvoltare a unor servicii sociale legalizate. In 1962 J. F. Kennedy a promovat in Congresul American “Consumer Bill of Right” (Drepturile consumatorului), recunoscut ca un document de referinta in implicarea guvernelor in problema responsabilitatii sociale, guvernul devenind garantul corectitudinii afacerilor fata de consumatori, fixand patru drepturi fundamentale: dreptul la siguranta, dreptul de a fi informat, dreptul de a alege si dreptul de a fi auzit. Acestora, in timp si intr-un context social mai complex si mai responsabil, li s-au adaugat inca doua drepturi: dreptul de a beneficia de un mediu inconjurator curat si dreptul saracilor si a altor minoritati de a avea asigurate propriile drepturi.



Ioan Mihut, coord., Management, Editura Universitatii ”1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, 1998, p. 309.

Machiavelli, N., Principele, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1960.

Abrudan, I., Premise si repere ale culturii manageriale romanesti, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999.

Spinoza, B., Etica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981.

Marian, L., Strategii manageriale de firma, Editura Universitatii 'Petru Maior', Tg. Mures, 2001.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




FACTORII DE INFLUENTA AI DECIZIEI FINANCIARE
PROIECT PRACTICA - Mediul de afaceri al companiei S.C SelgrosCash&Carry S.R.L
Prezentarea societatii comerciale General Construct S.A.
Conditii esentiale ale unui audit
Plan de afaceri - restaurant
PREVIZIONAREA AFACERILOR SI FEZABILITATEA ACESTORA
Plan de afaceri spalatorie auto manuala a SC.CAR WASH SRL
Proiect de practica - sc. decor. srl




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu